Lemn

Lemn este numele unui material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbusti, copacii, etc, fiind compus in majoritate din celuloza si lignina si in mica parte din gume si rasini, materii tanante, materii colorante. Lemnul, o materie de origine organica, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din tesutul lemnos xilen si tesutul liberian - floem.

Botanica
Structura lemnului
; 1 Inele anuale; 2 Canal de rasina; 3 Raze primare;; 4 Raze secundare; 5 Cambiu; 6 Razele bastului; 7 Felogen; 8 Bast; 9 Scoarta Macroscopic lemnul este diferit privit, in functie de planul in care este sectionat. Lemnul este alcatuit din mai multe tipuri de tesuturi vegetale: tesutul vascular, fibre, parenchimul de rezerva.

Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse intr-un sens axial, care asigura rigiditatea si rezistenta mecanica a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloza, hemiceluloza si lignina. Tesutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva bruta de la radacini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite si parenchim), care contribuie la transportul de nutrienti in arbore. Celulele de rezerva parenchimatice, cu pereti ingrosati si lignificati, care insotesc tesutul vascular. Aceste celule participa la functia de sustinere. Orientarea lor este transversala si radiala pornind de la axa longitudinala a arborelui. Lemnul are o structura anatomica specifica fiecarei specii de arbore, astfel incat acestea pot fi recunoscute in functie de diferentele structurale. Descrierea stiintifica a structurilor lemnului si de determinarea speciilor de arbori tine de anatomia lemnului.

Compozitia chimica
Lemnul consta in principal din substante organice, precum si din substante anorganice (1 pana la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabila. Celuloza (40 - 50%), Lignina (20 pana la 30%) Hemiceluloza (15 la 25%), Alte substante organice: polizaharide, pentozani, hexozani, rasini, taninuri, coloranti, ceara, alcaloizi... Apa:

Exista trei tipuri de apa in lemn:

1/4

1. Apa libera este apa prezenta in lemnul verde. 2. Apa legata este apa care intra in compozitia fibrelor. Ea este cea care cauzeaza contractii in timpul uscarii. 3. Apa de compozitie este apa care intra in compozitia moleculelor. Eliminarea acesteia duce la distrugerea lemnului (de exemplu, in incendii).

Proprietati fizice

Rezilienta; Rezistenta la tractiune si comprimare; Elasticitate; Densitatea mai mica decat a apei; Durabilitatea; Proprietati izolatoare.

Proprietati optice

Anizotropie Aproape toate proprietatile structurale ale lemnului sunt diferite in cele trei directii principale (axiala, radiala, tangentiala). Aceasta cauzeaza contractii inegale a lemnului in timpul uscarii. La unele specii de lemn, contractia axiala maxima este de de 0,3%, radiala de 5% si tangentiala de 10%.

Proprietati elastomere

Proprietati biologice

Proprietati higroscopice Proprietatile higroscopice a lemnului cauzeaza o stabilitate dimensionala relativ scazuta in diferite umiditati ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea lemnului depinde de umiditatea climei. Variatia concentratiei de apa sub punctul de saturare determina schimbari ale structurii lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contractie scazuta de umiditate din cauza substantelor hidrofobe prezente. Pentru a micsora caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea.

Proprietati acustice Viteza sunetului in lemn de-a lungul fibrelor lemnoase are o valoare de 4000 pana la 6000 m / s, pe cand in cereale este de doar 400 - 2000 m / s. Parametrii care influenteaza viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghi, continutul de umiditate, fisuri. Datorita proprietatilor sale acustice excelente, lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat si ca material de izolare fonica. Placa cu o densitate de suprafata de 15 - 20 kg/m2 realizeaza o izolare fonica de 24 - 26

2/4

dB.

Proprietati termice Datorita porozitatii sale, lemnul este un conductor slab de caldura, prin urmare este foarte potrivit ca izolare termica. Molidul are o conductivitate termica de 0.22 W / mK (pentru comparatie betonul are 0,69 W / mK), iar placile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mica. Placile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termica creste cu continutul de umiditate si densitatea materialului. Capacitatea termica este la lemn de aproximativ 4 ori mai mare decat la fier. Expansiunea termica poate fi neglijata in practica la lemn, deoarece aceasta va fi compensata de contractie la uscare. Descompunere termica a kemnului incepe la temperaturi de peste 105 C; la 200 C este foarte mult accelerata si atinge cota maxima la 275 C. O degradare termica a lemnului poate sa apara in timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 C. Punctul de aprindere de lemn este intre 200 si 275 C. In absenta oxigenului duce la piroliza.

Formarea lemnului
Lemnul se formeaza din cambiu, situat intre lemn si scoarta de copacului (crestere secundara).

Alterarea lemnului

Utilizari
Lemnul este utilizat in scopuri multiple si, in mai multe forme: Cea mai importanta utilizare la nivel mondial este cea de combustibil: lemnul ofera 3.5 Wh / kg (1 metru cub de lemn este egal cu 0.147 tone echivalent petrol = 1480 kWh). Arderea are loc in trei etape: in prima lemnul este uscat la temperaturi de pana la 150 C, evaporand apa continuta. Apoi, intre 150 C si 600 C are loc piroliza. Componentele gazoase din lemn sunt apoi eliberate si este format carbune. In sfarsit, de la 400 la 1300 C, are loc oxidarea (arderea). Lemnul mai este utilizat ca material de constructie: case de lemn, poduri, la sinele de la caile ferate, mobila, parchet, diferite elemente de design interior; Lemnul este utilizat si in industrie, din acesta se foloseste in special celuloza si lignina: din lemn se face hartie (celuloza),placi aglomerate din lemn (PAL), placi din fibre de lemn (PFL) si alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri si vopsele, lipici (lignina), diferite materiale sintetice, rasini, etc. Lemnul mai este folosit in arta, alimentatie, etc.

Produse din lemn

PAL (placi aglomerate din lemn)

3/4

 OSB (Oriented strand board) - placi din fibre orientate

Ecologie Simbolism

Acest referat a fost downloadat de pe referate-x.com

4/4