Pt capitolul 2(Prezentarea zonei Maramures) 2.

1 Prezentarea generala
Cetate naturala de straveghi asezari omenesti,a carei denumire provine de la pitoreasca vale a Marei,Maramuresul constituie una din cele mai frumoase zone ale patriei. Judetul Maramures este asezat in partea de nordvest a tarii.Limita sa de nord o formeaza granita Romania cu Ucraina, la vest se margineste cu judetul Satul Mare,la sud cu judetele Salaj ,Cluj si Bistrita Nasaud,iar la est cu Suceava. Judetul Maramures are o suprafata de 6.246 km2 , 2,6% din teritoriul tarii. Relieful,predominant muntos,este foarte accidentat,inaltimile varrind intre 200 m in depresiuni si 2300m pe culmile muntilor.Judetul este strabatut de lantul vulcanic Oas-Gutai-Tibles si de lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodnei __cei mai inalti din Carpatii Rasariteni__,cu mai multe masive ce trec de 2000m;dintre toate se detaseaza Pietrosul Rodnei,maiestos si pitoresc cu cei 2305m ai sai. Ghetarii de odinioara(din perioada geologica cuaternara)au transformat culmile__cu deosebire pe versantul nordic,unde conditiile de acumulare a

zapezilor au fost mai prielnice__intr-un sir de creste dantelate si au presarat o salba intreaga de circuri glaciare,''caldari''sau''zanoage'',care adapostesc minunate iezere,lacuri alpine,asa cum e cel de sub Pietrosul.La nord se desfasoara depresiunea Maramuresului,inchisa spre nord-est de Muntii Maramuresului,iar la sud depresiunile Baia Mare si Lapusului(500-800m). Apele Maramuresului,desi nu sunt mari ca urmare a spatiului depresionar destul de redus,compenseaza prin debitul lor.Tisa strabate transversal bazinul depresionar,printr-o vale larga marginita de terase. In sud curge Somesul cu afluentul sau principal Lapusul.Cele mai indragite ape din Maramures sunt insa Viseul(cu Cisla,Vaserul,Ruscova)si Iza(cu Ieudul,Botiza,Mara),deseori prezente in creatia folclorica locala.

2.2 Resurse
turistice:naturale,antropice(cele istorice religioase)
Resursele Naturale Ale Solului si Subsolului. Judetul Maramures reprezinta principala baza a extractiei minereurilor neferoase si a metalurgiei neferoase din tara.In Muntii Maramuresului si indeosebi in zona muntilor vulcanici ai Oasului,Gutaiului si Tiblesului se gasesc bogate

resurse de minerale utile,intre care minereurile neferoase sunt cele mai importante. Aici se gasesc cele mai mari rezerve de minereuri complexe,care se exploateaza la Baia Sprie,Cavnic,Baiut,Herja,Nistru etc.,importante rezerve de minereuri auroargentifere(Sasar,Suior),zacaminte cuprifere(Toroiaga,Burboaia),minereuri de plumb.De asemenea se extrag mari cantitati de piatra de constructii,in special andezit(Ilba,Seini),de calcar(Bistra,Ulmeni,Valea Chioarului)etc.Maramuresul este bogat si in ape minerale(feruginoase,sarate,calcaroase,sulfuroase,bi carbonate etc.) In Muntii Maramuresului si indeosebi ai Rodnei se intind padurile seculare de conifere in care predomina molidul.Pe culmile mai coborate ale lantului vulcanic,ca si pe dealurile inalte din interiorul depresiunii,locul coniferelor este luat de fag.In zonele situate sub 600-800m intalnim stejarul,carpenul,frasinul,ulmul si alte esente de foioase.Culmile inalte de la 1700m in sus sunt acoperite cu pasuni alpine.Restul terenurilor este ocupat de terenurile agricole. Din Trecutul Istoric al Judetului . Izvoarele scrise_vestitele diplome maramuresene _amintesc pentru prima oara de aceste locuri cu circa 800 de ani in urma,cele nescrise_ale traditiei si legendelor_le situeaza undeva in primele inceputuri de formare a poporului roman,iar cele de piatra_ale arheologiei_le socotesc ca teritoriu locuit inca din comuna

primitiva,inca din perioada neolitica.Epoca bronzului este dovedita de cuptoarele de prelucrare descoperite la Valea Chioarului,Sapanta,Calinesti,Targu Lapus si in alte locuri.O asezare dacica datand din secolul 1 i.e.n.a fost descoperita la Oncesti.Desi Maramuresul a ramas in afara Daciei romane,a fost puternic influentat de cultura si civilizatia romana. Prima mentiune documentara a judetului o aflam intr-un document din 1199.Un alt document,din 1445,aminteste insa de o donatie facuta unei familii din Viseu de catre Stefan cel Sfant,regele Ungariei,deci in jurul anului 1000.In 1326 Maramuresul a devenit district,in 1368 comitat in cadrul regatului ungar,iar in 1553 a fost inclus in principatul Transilvaniei. Maramuresul se afla printre primele judete din Romania in care a aparut scrisul in limba romana.In decembrie 1918,o data cu intreaga Transilvanie,Maramuresul s-a unit cu Romania. Inca din cele mai vechi timpuri actualul teritoriu al judetului Maramures a cunoscut puternice miscari sociale si nationale.Se consemneaza astfel sprijinul sustinut acordat obstile taranesti in anii 1342-1343 voievodul Bogdan.In 1435-1436 istoria inregistreaza o razvratire de proportii a lucratorilor de la ocnele de sare maramuresene;aceasta razvratire este socotita ca cea dintai miscare cu un inceput de organizare a lucratorilor de pe teritoriul tarii noastre,pomenita in DOCUMENTE. De-a lungul mai multor secole taranimea maramureseana a participat la cele mai importante

actiuni indreptate impotriva opresiunii sociale,pentru pastrarea fiintei nationale.Numerosi maramureseni au participat in 1514 la razboiul taranesc condus de Gh.Doja. Institutii Social-Culturale. Inca in a doua jumatate a secolului al XIV-lea pe langa manastirea Ieudului,apare o prima scoala romaneasca,iar in secolul al XV-lea se fac primele traduceri in limba romana,raspandite in toata Transilvania,in Moldova si Tara Romaneasca.''Astfel leaganul Moldovei a fost si leaganul scrisului romanesc''constata pe buna dreptate ,Nicolae Iorga.Dupa Asociatiunea pentru cultura poporului roman din Maramures a luat fiinta mai apoi o scoala normala romaneasca si mai tarziu,cu invatatorii formati la aceasta scoala,Reuniunea invatatorilor romani din Maramures. Judetul dispune de un bogat tezaur de creatie artistica a mesterilor populari,remarcabil prin varietate,frumusete si sobrietate:constructiile de lemn(portile cioplite si bisericile de lemn din asezarile maramuresene Desesti,Harnicesti,Giulesti,Vadu Izei etc,casele de lemn cu acoperis tuguiat din 'Tara Lapusului',decoratiunile murale ale caselor din Chioar(la Bucium si Valea Chioarului),ceramica olarilor(cunoscuta inca de pe vremea dacilor),tesaturile,frumoasele scoarte si cergi,portul popular orasenesc.La acestea se adauga traditionale manifestari si obiceiuri populare:''Sambra oilor'' in Oas ,''Ruptul sterpelor''in Maramures,''Masurisul'' si ''Cununa'' in Lapus.

Aceste meleaguri amintesc de Mihai Viteazul,victorios in august 1601 la Guruslau,unde acum se inalta un impunator monument,de haiducul Pintea,al carui mormant asezat langa o fantana se afla pe drumul dintre Mara si Desesti,de masacrul savarsit de hitleristi,in toamna anului 1944,la Moisei ,sangerosul episod evocat de un asamblu munumental creat de scluptorul Vida Geza. Dintre monumentele arhitectonice aflate in aceasta parte a tarii,mentionam fostul Palat episcopal(azi Muzeul judetean de istorie si etnografie, cu o frumoasa colectie de lucrari ale pictorului satmarean Aurel Popp),Biserica ''cu lanturi''(sec. XVII),Turnul Pompierilor (sec.XVI) si Catedrala catolica (17861789)-la Satu Mare,Turnul cu ceas(Turnul lui Stefan)ridicat in secolul al XV-lea,adapostind o expozitie permanenta de arta medievala,vechea Monetarie(sec. XVIII) care adaposteste azi Muzeul mineralogic si Catedrala ''Sfanta Treime''(1717-1720)la Baia Mare,Castelul Karoly(1749) din Carei,unde se afla acum muzeul orasenesc.Mai amintim muzeele din Zalau,Sighetu Marmatiei(etnografie),cat si casamuzeu din Negresti-Oas.Un veritabil muzeu de pictura naiva il constituie ''Cimitirul vesel''din Sapanta ,ale carui cruci sunt ornate de mesterul taran Ion Stan Patras.

Pasaje luate din:Judetele Romaniei Socialiste-editura politica,Bucuresti-1969