Municipiul Roman- centru de gravitație economică?

Romanul este descris ca fiind un pol logistic regional, un oraș cu o poziție strategică, aflat la
intersecția axelor majore de transport și la distanțe relativ egale față de Piatra Neamț, Iași, Bacău și
Vaslui, în strategia de dezvoltare integrată. Schema după care este organizată reţeaua principală de
trafic din Municipiul Roman este una de tip radial, cu 5 direcţii principale (E85 spre Bacău, E85
spre Târgu Frumos, DN 15D spre Vaslui, Dj 207D spre Luțca, DJ 207B spre Cordun)
În 2009 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Zona Metropolitană
Roman (ZMR) de următoarele UAT-uri: Municipiul Roman și comunele: Gherăeşti, Ruginoasa,
Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei,
Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi
Stăniţa. ZMR are aceeași membri de la momentul înființării, nu a desfășurat o activitate vizibilă
după înființare și nu este membru în Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din
România.
Există o listă lungă de obiective ale administrației locale pentru anii ce vin, ambițioasă.
Desigur, o parte semnificativă nu poate fi acoperită cu resursele locale. Cel mai important punct de
abatere este Reabilitarea centrului Multicultural ”Unirea” - fost cinematograf, unde nu mai este timp
de încadrare în termenul de execuție noiembrie 2023.
Prin prezența râurilor Siret și Moldova în proximitatea orașului, cu un debit mediu cumulat
de 58 metri cubi/secundă și cu o bună acumulare de apă în subteran, se constată că există un atu
pentru furnizarea de apă unei populații relativ numeroase. Desigur, sunt necesari pași tehnici pentru
a accesa mai mult resursele de apă.
”În perioada 1992-2021, populația cu domiciliul în Roman a scăzut cu 13,5%, peste media
de 6,13% la nivelul județului Neamț. Dacă în prima decadă a intervalului 1992-2000 s-a înregistrat
chiar o ușoară creștere populația ajungând la un maxim de 82.121 în anul 2000, în condițiile în care
la nivelul județului în ansamblu se înregistrau deja scăderi, cu începere din anul 2001 populația
municipiului se află în declin. După domiciliu, Municipiul Roman are o populație de 68.136
locuitori conform fișei localității întocmită de Institutul Național de Statistică pentru anul 2021.” (în
”strategia integrată de dezvoltare”). Desigur, sunt mult mai puțini locuitori prezenți în oraș în mod
curent. Inclusiv în Aria metropolitană este o scădere marcantă a populației, neacoperită de indicii
INS.
Conform studiului Orașe Magnet Migrație și navetism în România al Băncii Mondiale
locuitori ai municipiului Roman migrează către municipii mari cum ar fi Bacău, Iași și Piatra
Neamț. Migrația oraș-oraș are loc în general pe distanțe mari, 74,9% dintre migranți mutându-se
dincolo de granița județului în care au locuit anterior. Populația din din comunele limitrofe Cordun
și Horia a crescut – o deplasare a populației către zonele periurbane este o explicație posibilă.
Natalitatea la nivelul municipiului a fost în mod constant mai mică decât media la nivelul județului,
dar superioară celei din municipiul Piatra Neamț.
Populația Romanului are o piramidă în formă de „clopot” caracteristică unei populații
îmbătrânite, cu o pondere redusă a tinerilor și o pondere ridicată a adulților și vârstnicilor.
Este consecința unei natalități scăzute, cu o maturizare și o îmbătrânire evidentă a populației.
Structura populației pe grupe de vârstă este determinată în mare măsură de natalitate și mortalitate,
de fenomenul migrației populației și, cu o pondere mai mică, de alți factori. Aceasta are consecințe
asupra necesităților de consum, a infrastructurii educaționale sau de asistență socială, asupra
capacității societății de a oferi locuri de muncă populației active sau asupra ratei de ocupare a
populației. O pondere ridicată a populației tinere – de exemplu – înseamnă că regiunea respectivă
este/va deveni o sursă puternică de forță de muncă, în special de tineret. După vârstă, populația
poate fi structurată în trei categorii semnificative: - Grupa tinerilor – populație între 0-14 ani; -
Grupa adulților – populație între 15-64 ani; - Grupa vârstnicilor – populație peste 65 ani. O zonă
geografică se consideră a avea o populație tânără din punct de vedere demografic când grupa
tinerilor (0-14 ani) depășește 35% din totalul populației, iar vârstnicii nu depășesc 12%.
Conform Planului Național de Amenajare a Teritoriului, municipiul Roman este localitate de
rangul II. În jurul său se formează o grupare teritorială de rang II GT-II. În clasamentul localităților
urbane din România – profil economic terțiar – se află pe locul 34 împreună cu alte 3 orașe.
Arondarea/competența teritorială de administrare a contribuabililor revine serviciilor fiscale din
Roman pentru localitățile Bahna, Bâra, Boghicea, Boteşti, Bozieni, Cordun, Doljeşti, Dulceşti,
Făurei, Gâdinţi, Gherăieşti, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă, Moldoveni, Oniceni, Pânceşti, Poienari,
Ruginoasa, Săbăoani, Sagna, Secuieni, Stăniţa, Tămăşeni, Trifeşti, Valea Ursului, Văleni.
Municipiul Roman deține o rețea de alimentare cu apă potabilă în lungime totală de 193 km
și instalații de producere a apei potabile cu o capacitate 65577 mc/zi, iar în perioada 2011 – 2020 nu
s-au înregistrat modificări ale acestor caracteristici. Este alimentat din două surse principale, vechiul
și noul front de captare apă subterană Pildești-Simionești, localizat la aprox 10 km nord-vest de
oraș. - Frontul de captare apă subterană Ștrand (sursă secundară de urgență) este localizat în sudul
orașului.

Puncte tari
1. Așezarea geografică între orașe mai importante: Bacău, Piatra Neamț, Iași și proximitatea
autostrăzii
 Accesul este mai ușor dinspre Roman spre aceste orașe, mai ales că va fi utilizată și
Autostrada A7, în curs de execuție. Plasarea în proximitatea autostrăzii prezintă avantaje economice
atât pentru angajatori cât și pentru angajați. Ca urmare a a sporirii activității economice și structura
populației se poate schimba, încât să întinerească. Un folos al populației periurbane în creștere, pe
linia Horia, Cordun este dezvoltarea oportunităților economice.
Pe calea ferată, Romanul este conectat cu Bacău sau Paşcani, fiind amplasat pe traseul căii
ferate CF500, linie dubla electrificată, dar și cu Vaslui. Linia de Buhăiești - Vaslui nu are o valoare
economică mare acum, fiind utilizată de către elevi și muncitori navetiști.
Proximitatea față de aeroporturile din Bacău, Iași este un atu.
2. Infrastructura sanitară a Municipiului Roman este formată din două spitale și un
ambulatoriu public. Numeroase servicii medicale sunt disponibile în rețele private. Se constată o
creștere / dezvoltare a rețelei de cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice și cabinete
medicale școlare. Rețelele de farmacii s-au extins mult în ultimul deceniu. Desigur, oportunitățile
economice rezultate din creșterea interconectării cu marile orașe din jur, prin Autostrada A7, permit
extinderea și mai mult a rețelei medicale.
3. Municipiul Roman este conectat la sistemul energetic național, populația şi agenții
economici fiind deserviți în proporție de 99%. Iluminatul public din municipiul Roman este asigurat
din anul 2014 prin alimentarea cu energie produsă local, de Microhidrocentrala instalată pe râul
Moldova, ce produce 3 GWh de energie regenerabilă/an, având o putere instalată de 580 kW. O
vreme îndelungată ea nu a produs energie, fiind necesară repararea turbinelor. Cele două
microhidroagregate de tip VLH de joasă cădere, produse de firma MJ2 Technologies s-au întors din
Franța, acolo unde au beneficiat de revizia, la termen, după cele aproximativ 3.500 de ore de
funcționare. Din punctul de vedere al producerii de energie solară, municipiul Roman este
amplasat într-una dintre cele mai favorabile zone ale țării, respectiv zona IV, zona cinci fiind cea
mai bună (ca intensitate a radiației solare). Astfel, prin instalarea de panouri fotovoltaice la Roman,
pot fi generați 1200 – 1250 kWh/mp*an. Inclusiv instalarea de panouri voltaice în comunele din
aria Roman Metropolitan, acolo unde există interes pentru accesarea de fonduri europene, va
contribui la creșterea nivelului de trai pentru parte dintre cei ce lucrează în Roman.
4. Atractivitate culturală
Există un număr semnificativ de obiective culturale în oraș, printre care Catedrala
Arhiepiscopală, 3 muzee (de Istorie, de Artă, de Științe Naturale), Casa Celibidache, numeroase
biserici cu istorie (precum ”Biserica armenească” - Biserica ”Pogorârea Sfântului Duh”), asociații
culturale cu activitate susținută (concerte, conferințe științifice, expoziții, publicații).
5. Există experiență privind atragerea de fonduri europene și management de proiect la
Primărie
6. Rezerve de teren neutilizat sau destructurat pentru dezvoltări rezidențiale și de afaceri.
Există deja în curs proiecte de dezvoltări imobiliare private.
7. Există transport urban dezvoltat (prin firma Prystil) care permite o acoperire
satisfăcătoare a orașului cât și a comunelor din apropiere.
8. Existența parcărilor numeroase.

Puncte slabe
1. PUG Municipiul Roman neactualizat;
2. ADI Zona Metropolitană Roman nefuncțională;
3. Neapartenența UAT Municipiul Roman la un Grup de Acțiune Locală;
4. Parteneriate public-public și public – privat insuficient valorificate;
5. Respectarea deficitară de către proprietarii de clădiri a normelor și reglementărilor în construcții;
6. Necesități neacoperite din buget privind crearea, reabilitarea, modernizarea spațiilor publice
urbane;
7. Inexistența uneia sau a mai multor universități, ori a mai multor secții. În privința școlilor,
rețeaua este mai redusă decât la orașele din proximitate, cu excepția Pașcaniului, Negreștiului.
La nivelul anului 2022, în municipiul Roman erau înregistrate aproximativ 3000 de firme /
afaceri active, din mai mult de 8500 înregistrate începând cu anul 1990. Puțin mai mult de jumătate
dintre firmele active (1610) depuseseră bilanț contabil aferent anului 2020. Cifra de afaceri totală
depășea cu puțin 2.1 miliarde de lei, cu o cifră medie de afaceri, pe întreprindere, de 1.3 mil lei.
Profitul net total era de aprox 133 mil lei, cu o medie de aprox 83 mii de lei. Tendința mediului
antreprenorial este de diminuare a numărului de întreprinderi active de la un an la altul. Astfel,
în anul 2020, erau cu aproximativ 7.5% mai puține firme active în municipiu decât cu zece ani
în urmă.
Predomină companiile din industria prelucrătoare în indicele cifrei de de afaceri, anume ZF
(TRW) (părți de autormobile), ArcelorMittal Tubular Products Roman S.A. (Producția de tuburi,
țevi, profile tubulare si accesorii pentru acestea, din oțel), CERSANIT (Fabricarea de obiecte
sanitare din ceramică). S-a redus la jumătate cifra de afaceri pentru producția de alte articole de
îmbrăcăminte între 2021 și 2022 (nemaiconsiderând inflația).
Anul în care a fost înregistrat cel mai mare număr de angajați este anul 2019, cu 16310 de
salariați, cu 22% mai mult decât în anul 2011. Potrivit datelor statistice județene, cei mai mari
angajatori își desfășoară activitatea în Industria prelucrătoare - Fabricarea autovehiculelor de
transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor și Fabricarea altor produse din minerale nemetalice,
aceștia acoperind, în anul 2020, aprox. 20% din numărul de salariați angajați în municipiu.
Următorul sector, după numărul de angajați, era, în 2020, comerţ cu amănuntul, cu excepţia
autovehiculelor şi motocicletelor, cu aproximativ 8% din numărul de salariați angajați în municipiu.
O provocare, în condițiile construirii celor două autostrăzi, o reprezintă sectorul turismului.
Desigur, inițiativa privată are primul cuvânt în condițiile de piață, cât și când se vor construi noi
capacități. Capacitatea de cazare s-a redus de la un maxim de 348 de locuri, în anul 2018, la 246-
240 de locuri, în 2020 – 2021.

Oportunități:
1. Scăderea gradului de poluare prin preluarea traficului de autostrada A7.
2. Extinderea municipiului prin includerea unor comune limitrofe, așa cum a fost cazul cu cartierul
Nicolae Bălcescu.
3. Utilizarea fondurilor din PNRR pentru dezvoltare.
4. Interes al companiilor pentru un oraș situat strategic între drumuri comerciale, demonstrat prin
deschiderea de magazine, depozite, puncte de lucru în oraș sau limitrof. (LIDL, Carrefour,
Kaufland, Profi etc)
A crescut cu aproximativ 18% lungimea stăzilor orășenești modernizate, în 2020, față de
2011. La nivelul anului 2020, numai 2 km de străzi orășenești au rămas nemodernizate. Calitatea
unor lucrări a fost și este proastă, fiind cunoscut scandalul Arterei Roman Est.
5. Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 4 –
Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local.
6. Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 3 –
Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de Intervenție 3.4 -
Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.
7. Posibilitatea accesării de fonduri prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane – POS DRU, Axa prioritară 1 – Educația şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societății bazate pe cunoaştere.
Amenințări:
1. persistența fluxurilor migratorii pentru primii ani. Tinerii tot vor merge la studii și la muncă în
altă parte. ”Dependența de cale” este puternică.
2. Inconsistența politică, decizională: nici acum nu este o coaliție de guvernare locală și nici nu pare
probabilă pentru mandatul următor câștigarea majorității în CL de către un partid.
3. Dezechilibrele economice naționale, inflația persistentă.
4. Proximitatea României de Ucraina și Republica Moldova, ținte ale agresiunii Rusiei. Posibilitatea
unei lungiri a războiului, ce ar drena resurse necesare statului român.
5. Rețea învechită de conducte de apă și canalizare. Defectările dese atrag costuri suplimentare
pentru operator, primărie, agenți economici și populație.
6. Neîndeplinirea de ținte din PNRR și deci micșorarea fluxului bănesc european.
7. Reducerea activității economice și în anii următor.
8. Schimbările climatice constituie și pentru Roman o sursă de amenințare, estimările privesc
creșterea temperaturii medii în următoarele decenii și a fenomenelor meteo extreme.
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Așezarea geografică între orașe mai PUG Municipiului Roman Scăderea gradului de Persistența fluxurilor migratorii
importante: Bacău, Piatra Neamț, Iași și neactualizat poluare prin preluarea pentru primii ani.
proximitatea autostrăzii traficului de autostrada
A7

Infrastructura sanitară în continuă Inconsistența politică, lipsa unei Dezvoltarea radială a Inconsistența politică, apropierea
dezvoltare coaliții de guvernare locală municipiului și comunelor alegerilor face tot mai dificilă
vecine construirea unei coaliții

Deplina conectare la sistemul energetic Neapartenența UAT Municipiul Posibila încorporare a Dezechilibrele economice naționale
național, suplimentul energetic prin zonei periurbane în
Roman la un Grup de Acțiune Locală
Microhidrocentrală municipiu. Creșterea
semnificației urbane
Atractivitate culturală Parteneriate public-public și public – Utilizarea fondurilor din Prelungirea războiului din Ucraina,
PNRR extinderea spre Republica Moldova
privat insuficient valorificate

Experiență privind atragerea de fonduri Respectarea deficitară de

către Interesul companiilor Rețea învechită de conducte de apă
mari pentru Roman,
europene și management de proiect la proprietarii de clădiri a normelor și și canalizare.
demonstrat deja de
Primărie reglementărilor în construcții deschiderea de fabrici,
supermagazine, depozite
logistice
Rezerve de teren neutilizat Nerealizări în crearea, reabilitarea, Posibilitatea accesării de Neîndeplinirea de ținte din PNRR
modernizarea spațiilor publice urbane fonduri UE prin și reducerea de resurse europene
Programul Operațional
 Regional, Axa prioritară 4
– Sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri
regional şi local.

Transport urban și periurban dezvoltat Inexistența unei universități sau a Posibilitatea accesării de Posibilitatea unei stagnări sau a
unor facultăți, secții unei recesiuni sau a degradării
(prin firma Prystil) fonduri UE prin
situației sociale
Programul Operațional
Regional, Axa prioritară 3
–Îmbunătățirea
infrastructurii sociale,
Domeniul Major de
Intervenție 3.4 -
Reabilitarea/modernizare
a/ dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii
educaționale şi a
infrastructurii pentru
formare profesională
continuă.

Existența parcărilor numeroase. Posibilitatea accesării de Schimbările climatice și pierderile

ce le produc
fonduri prin Programul
Operational Sectorial
 Dezvoltarea Resurselor
Umane – POS DRU, Axa
prioritară 1 – Educația şi
formarea profesională în
sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării
societății bazate pe
cunoaştere.

Surse
[Link] paginile 40-53

Execuția Bugetară pentru 2021

potrivit HCL 101 din 22.04. 2021
total venituri 151,750, 86 mii lei
venituri proprii 79,462,98
subvenții de la bugetul de stat 12,163.22
subvenții de la alte niveluri ale adm. de stat 5,258.00
Veniturile Sectiunii de Functionare 102,070.53 mii lei
TOTAL CHELTUIELI 151,750.86
CHELTUIELI CURENTE 133,689.76
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 39,031.50 0.00
[Link]
Veniturile Sectiunii de Dezvoltare 49,680.33 mii lei
Potrivit execuției 139.119.617,70 mii lei

Potrivit HCL nr. 26 din 10.02.2022 Total venituri 194,570.05 mii lei
[Link]
Total venituri pe 2020 124.096, 97 mii lei (?? atat)
[Link]
Execuție pe 2020 TOTAL VENITURI 140.663.180,73
TOTAL CHELTUIELI 102.632.647,86
[Link]
Pentru 2019 a fost un excedent de 2.962 mii lei
[Link]
Pentru 2020 a fost un excedent bugetar de 9.898,61 mii lei
[Link]
Pentru 2021 a fost un excedent bugetar de 24.536 mii lei
[Link]
Pentru 2022 a fost un excedent de 6.821,77 mii lei