Denumirea oficiala: Republica Populara Chineza Capitala: Beijing (12 mil.loc.) Limba oficiala: chineza Suprafata: aprox. 9.600.

000 km2 Populatia:1,3 mld. Loc. Densitatea: 130 loc. pe km2 Religia : confucianism, islamism , daoism, budism, crestinism Moneda: yuan Forma de guvernamant: rebublica Resursele naturale Folosind marile resurse de carbuni superiori, China si-a dezvoltat o puternica baza energetica. Este prima producatoare mondiala de carbuni. Desi rezervele de petrol sunt modeste, China trebuie sa extraga din propriile resurse cantitati importante de petrol ptr a sustine dezvoltarea economica a tarii. Industria Este a treia producatoare de energie electrica, predominant in termocentrale pe baza de carbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaza minereurile de fier si mangan care se gasesc in apropierea bazinelor carbonifere. Prima baza siderurgica o formeaza China de N. China este prima producatoare de minereu de fier si a devenit prima prod. de otel.China are si alte ramuri industriale foarte bine dezvoltate : exploatarea si prelucrarea minereurilor neferoase, constructiile de masini, industria chimica, textila si alimentara. Agricultura Principalele culturi sunt orezul, graul si bumbacul, pentru fiecare dintre ele China ocupand primul rang mondial. In sud se dezvolta pomicultura, cultura trestiei de zahar si a ceaiului. Dintre animale se cresc porci, cu deosebire in Campia Chinei de Est, oi, capre, bovine si camile. Pe podisurile inalte se cresc cai si iaci. In privinta pescuitului, China de situeaza pe primul loc in lume. Este raspandita cresterea viermilor de matase.

Caile de comunicatie si transporturile Un rol important in traficul de persoane si marfuri il are transportul feroviar. Densitatea cailor ferate (in lung. de peste 50000km) este mai mare in E , acolo unde reteaua urbana si rurala este mai densa. Pentru o valorifica resursele din anumite zone mai izolate, reteaua a fost completata cu noi linii : Beijing-Erenhot ; Beijing-Urumqi sau Chengdu-Baogi. Cele mai mari magistrale feroviare sunt : Harbin-Changhun-Shenyang-Guangzhou, BeijingShanghai ; Beijing-Zhengzhou-Wuhan-Guangzhou s.a. Reteaua de cai rutiere depaseste 750.000km. Cele mai noi cai rutiere construite sunt : Gartok-Kashi si Lhasa-Yaan. Lungimea cailor navigabile interne depaseste 150.000km, cele mai importante fiind : Chang Jiang, Huang He, Marele Canal in lung. de peste 1.700km care leaga orasele Guangzhou si Beijing. La acestea se adauga cei peste 14.000km de tarm unde se practica un intens cabotaj. Cele mai mari porturi sunt Shanghai, Guangzhou si Harbin. Drumuri si autostrazi din China au crescut de la o lungime de aproximativ 80,000 km (1949), pn la un sistem de 1,930,543 km, din care aproximativ 85% este pavat. n prezent, exist drumuri care leag Beijing la capitalele de toate provinciile i regiunile autonome, precum i porturile majore i noduri de cale ferat. De asemenea, reeaua se extinde n zonele rurale, ceea ce face accesibil drumul catre mai multe locaii. n centrele urbane, transportul public motorizat este bine dezvoltat si bicicletele sunt de obicei folosite pentru a cltori pe distane scurte. Cu toate acestea, rata este de doar 15 de vehicule pe o mie de locuitori. China are peste 170.000 de km de cile interioare navigabile. Cile navigabile interioare reprezint o cincime din bunuri transportate i potenialul lor de dezvoltare este enorm n continuare. Cele mai mari ci navigabile interioare se afla in fluviul Yangtze, al patrulea cel mai mare ru din lume. Aproximativ 18.000 de km de acest fluviu i a afluenilor acestuia sunt navigabile pentru vapoare; porturile sale principale sunt Chongqing, Yichang i Wuhan. Cu toate acestea, cel mai aglomerat canal este Canalul Mare, care se ntinde de la Beijing la Hangzhou, n partea de sud este integrat ntr-un sistem local de canale i lacuri, transformand orase, cum ar fi Suzhou, Wuxi i Changzhou n porturi interioare majore.

Pentru China, transportul feroviar de mare vitez nu nseamn un serviciu de lux ci o necesitate, fapt dovedit prin datele statistice privind numrul de pasageri. Pentru urmtorii 10 ani, Ministerul Cilor Ferate estimeaz o cretere de 100%, iar pentru acest el, conform Strategiei 2011-2015, se vor construi noi linii, lungimea total a reelei feroviare de mare vitez urmnd s fie de 45.000 de km, urmnd s realizeze proiecte de linii de mare vitez care s acopere aproape toate oraele cu o populaie de peste 500.000. Tot n document se specific i construcia liniei ce leag provincia Sichuan (sud-est) de Tibet. Proiectele de linii de mare vitez sunt foarte importante, mai ales din punct de vedere al rentabilitii i a rentoarcerii investiiilor. n acest sens, cele mai importante bnci acord sprijin financiar noilor proiecte, a declarat ntr-un interviu pentru China Daily, Yan Qingmin, vicepreedinte al Comisiei de Reglementare Bancar. n ultmii perioada 2005-2010, China a investit peste 300 de miliarde de dolari n construcii feroviare, de 6 ori mai mult dect investiiile alocate n 2000-2004, potrivit datelor Biroului Naional de Statistic. Anul trecut, Ministerul cilor Ferate anuna c n perioada 2011-2015, sectorul feroviar va beneficia de investiii n valoare de 107 miliarde de dolari.

Chinezii experimenteaza cel mai rapid tren din lume

Cel mai mare constructor feroviar din China, CSR Corp., a lansat, in varianta experimentala, cel mai rapid tren din lume, care poate atinge 500 de kilometri/ora. Potrivit Xinhua, trenul are in componenta sase vagoane si circula cu o putere de 22.800 de kilowati, fata de cei 9.600 de kilowati cu care circula trenurile CRH380, ce detin recordul actual de viteza, in lume. Acestea circula cu 300 de kilometri/ora, pe ruta Beijing-Shanghai. Ding Sansan, tehnicianul sef al CSR Corp., sustine ca trenul a fost realizat dupa un concept inspirat de sabiile vechi chinezesti.

China stabileste noi orizonturi pe calea ferata. In testele efectuate intre Shanghai si Hangzhou, s-a atins marti viteza maxima de 416,6 km, record pentru trenurile de serie, viteza care nu este depasita nici macar de celebrele TGV-uri franceze. Desi pe calea ferata de aproape 200 km, care leaga cele doua mari orase, trebuie sa te multumesti cu 350 km/h, viteza maxima a depasit 400 km/h, cota cu care nu se poate mandri niciun tren de mare viteza din Europa (in Franta, TGVurile ating maximum 320 km la ora), informeaza News Scotsman. Astfel, trenul CRH380A va avea nevoie de acum inainte de numai 45 de minute pentru a acoperi distanta dintre Shanghai si Hangzou. Viteza costa insa, iar pretul unui bilet de tren pe distanta amintita va ajunge la aproximativ 10,50 euro, fata de numai 5 euro, cat reprezinta pretul actual. "Suntem mult mai rapizi acum", a spus Wang Yongping, purtatorul de cuvant al Ministerului Transporturilor din China, la inaugurarea liniei de mare viteza, care a avut loc marti. "Acum celelalte tari vor dori sa coopereze cu noi", a mai spus acesta. China are deja cea mai lunga retea de cale ferata de mare viteza din lume, iar pana in 2020, spera ca aceasta sa atinga peste 15.000 kilometri, dublu fata de numarul kilometrilor care exista in prezent.