VANADIU

CUPRINS :
VANADIU.PREZENTARE GENERALA ...1 SCURT ISTORIC ...2 GRUPA aV B A SISTEMULUI PERIODIC.CARACTERIZARE GENERALA 2 VANADIU.STARE NATURALA.OBTINERE 3 PROPRIETATI4 COMBINATII ALE VANADIULUI IN STAREA DE OXIDARE +25 COMBINATII ALE VANADIULUI IN STAREA DE OXIDARE +35 COMBINATII ALE VANADIULUI IN STAREA DE OXIDARE +46 COMBINATII ALE VANADIULUI IN STAREA DE OXIDARE +56 COMBINATII ALE VANADIULUI IN ALTE STARI DE OXIDARE.8 VANADIU IN PREPARATELE NATURALE CU ACTIUNE SPECIFICA PE FIECARE GRUPA SANGUINA IN PARTE ...............................................................9 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................15

VANADIU PREZENTARE GENERALA Nume: Vanadiu Simbol: V Numar atomic: 23 Masa atomica: 50.9415 uam Punctul de topire: 1890.0 C (2163.15 K, 3434.0 F) Punctul de fierbere: 3380.0 C (3653.15 K, 6116.0 F) Numarul de protoni/electroni: 23 Numarul de neutroni: 28 Clasificare: metal de tranzitie Structura cristalina: cubica Densitatea la 293 K: 5.8 g/cm3 Culoare: argintie Structura atomica: Numarul de straturi: 4 Primul strat: 2 Al doilea strat: 8 Al treilea strat: 11 Al patrulea strat: 2 Izotopi Izotop V-48 V-49 V-50 V-51 Perioada de injumatatire 15.98 zile 337 zile 1.417 ani Stabil 3

V-52

3.76 minute

Amanunte Anul descoperirii: 1830 A fost descoperit de: Nils Sefstrom Originea numelui: Vanadis (zeita scandinava) Se foloseste in: catalizator, la fabricarea pigmentilor, la fixarea culorilor Se obtine: minereuri (vanadita)

SCURT ISTORIC 1801 Andrs Manuel del Ro , Mexic, si 1830 Nils Gabriel Sefstrm, Suedia Vanadis= zeita scandinava a frumusetii Numit de Sefstrm si Berzelius Istorie si etimologie In 1801 , Andrs Manuel del Ro (1764-1849), profesor de mirenalogie din Mexic , a gasit in plumbul maro din Zimapan( Mexic)un nou metal similar cu cromul si uraniul A gasit culorile evocatoare a acelor aratate de crom, de aceea a numit elemenul PANCROM (= ceva care poate sa se transforme si sa aibe orice culoare).Mai tarziu l-a redenumit ERYTROM( de la numele grec erythros ce inseamna rosu), deoarece metalul produce sare rosie cand intra in contact cu acizi. El sia retas dreptul de descoperire a unui element nou, cand , 4 ani mai tarziu, a fost sugerat ( in mod incorect) de catre Francezul , Hippolyte Victor Collet-Descotils (1773-1815),ca miralul era defapt cromat basic de plumb. In 1830 , Nils Gabriel Sefstrm (1787-1845), fizicianul si profesorul de chimie de la Scoala Falun de Mine, a descris un nou mineral care a fost gasit intr-un minereu de fier usor de remarcat din mina Taberg ( Suedia). Aducand o cantitate mare de acest minereu in Stockholm, Sefstrm si Jakob Berzelius au investigat timp de 3 saptamani gasind multe elemente in comun chiar si o noua substanta. Dupa plecarea lui Sefstrm, Berzelius a continuat sa stabileasca multe proprietati in plus. Sefstrm si Berzelius au numit elementul VANADIUM , in onoarea lui Vanadis , zieta frumusetii datorita culorilor briliante din compusii sai. In 1831, F. Whler a descoprit ca ERYTROMUL descoperit de Del Rio era identic cu VANADIUMUL descoperit de Sefstrm. In sfarsit , in 1867, Sir Henry Enfield Roscoe (1833-1915) a izolat metalul si a stabilit relatia cu familia nitrogenului. GRUPA aV B A SISTEMULUI PERIODIC.CARACTERIZARE GENERALA Element Simbol Numar atomic Z Invelisul de electroni 4 Punct de topire Stari de oxidare

Vanadiu Niobiu Tantal

V Nb Ta

23 41 73

[Ar]3d34s2 [Kr]4d55s1 [Xe]4f145d36s2

1720o C 2470o C 2997o C

(-1), 0, +2, +3, +4, +5 (-1), (+1), +2, +3, +4, +5 (-1), (+1), +2, +3, +4, +5

Caracterizare generala a elementelor din grupa Vb. 1. Vanadiul, niobiul si tantalul sut metale cu puncte de topire ridicate si rezistenta mare la actiunea agentilor chimici. Niobiul si mai ales tantalul nu sunt atacate de acizi, la temperatura camerei (eu exceptia HF), asemanandu-se in aceasta privinta cu metalele nobile. 2. Stabilitatea starilor de oxidare. Toate elementele din grupa Vb for meaza combinatii intr-un numar mare de stari de oxidare . La vanadiu, starile de oxidare +4 si +5 sunt de stabilitate apropiata. Pento xidul de vanadiu este cel mai stabil oxid al vanadiului, dar se reduce destul de usor la bioxid. In schimb prin clorurarea vanadiului se formeaza tetra clorura de vanadiu; o pentaclorura nu a putut fi obtinuta (singura pentaha logenura cunoscuta este VF 5). Combinatiile oxigenate Sunt stabile atat in starea de oxidare +5 (vanadati), cat si in starea de oxidare +4 (saruri de vanadil). Starile de oxidare mai mici decat +4 sunt mult mai instabile; ele se pot obtine totusi, cu destula usurinta, in special in cazul halogenurilor. Niobiul si tantalul formeaza cele mai stabile combinatii in starea de oxidare +5. Bioxizii resp~ctivi s e dizolva in hidroxizi alcalini oxidindu-se concomitent (spre deosebire de vanadiu), iar prin halogenarea metalelor respective se pot obtine toate pentahalogenurile. Pe de alta parte compusii in stari de oxidare inferioare se obtin mai greu la niobiu si tantal (decat la vanadiu) si sunt mai instabili. Cea mai mare tendinta de a forma combinatii in stari de oxidare mai mici decat +5 o are deci vanadiul; ea scade la niobiu si este circa mai mica la tantal. Aceasta tendinta de scadere a stabilitatii starilor de oxidare joase cu cresterea numarului atomic este inversa fata de elementele P, As, Sb, si Bi din grupa V principala. 3 . Caracterul oxizilor. Vanadiul formeaza patru oxizi. Oxizii derivand de la II V si VIII sunt bazici; pentoxidul de vanadiu este insa. acid. Se observa deci o dependenta a caracterului bazic (respectiv acid) de starea de oxidare: VO V 2O2 VO 2 V2O5 bazic slab bazic amfoter acid In cadrul grupei Vb, aciditatea pentoxizilor scade de la vanadiu catre tantal. 4. Ultimele doua elemente ale grupei, niobiul si tantalul se aseamana foarte mult, din punct de vedere chimic. Intre chimia acestor elemente si cea a vanadiului exista insa deosebiri importante. 5. Niobiul si tantalul (nu insa vanadiul) au proprietatea de a forma, in unele din combinatiile lor, legaturi metal~metal. Vanadiu. Stare naturala. Obtinere.

1. Desi relativ raspandit (cca. 0,012 % in scoarta pamantului) , mai ales in multe minereuri de fer, vanadiul nu apare decat rareori in zacaminte mari, exploatabile. Cele mai importante minerale de vanadiu sunt patronita (amestec de su1furi de vanadiu cu Si0 2, Al 203 si asfalt) si vanadinita, Pb 5[(V0 4)3Cl] , izomorfa cu apatita (25~32), si piromorfita si mimetesita (26~57). In ultimul timp a capatat importanta si carnotita , K[UO 2 .V 4].3H 20; un minereu prin a carui pre lucrare se obtine concomitent O uraniu si vanadiu. Din cauza imprastierii sale in. soluri, vanadiul se gaseste in mici cantitati in cenusa mu1tor plante. Inte resanta este aparitia sa in cenusa de petrol. In sangele unor nevertebrate marine, ascidiile, vanadiul indeplineste aceeasi functiune ca ferul in sangele animalelor superioare. 2. Datorita usurintei cu care formeaza nitruri si carburi foarte stabile, vanadiul se obtine relativ greu in stare pura. Reducerea oxizilor de vanadiu se face de aceea pe cale aluminotermica sau cu calciu in prezenta de clorura de calciu: V2O5+5Ca CaCl 3 2V+5CaO

Schema obtinerii vanadiului din patronit

Proprietati. 1. In stare pura, vanadiul este un metal ductil, Cu aspectul otelului. Proprietatile mecanice si constantele fizice ale vanadiului se schimba insa mult prin impurificare; punctul de topire (1720). Se ridica la 2185, daca vanadiul contine 2,7% carbon si la 2800, cand contine 10% carbon. 2. Vanadiul se combina, la incalzire, cu oxigenul (dand V2O5) ,cu azotul si carbonul (formand compusi interstitiali, VN si VC). Fata de acizi, vanadiul este destul de rezistent; nu reactioneaza cu acizii clorhidric si sulfuric, dar se dizolva usor in acid azotic, acid fluorhidric si apa regala. Solutiile apoase de alcalii nu il ataca; reactioneaza insa. cu topiturile de hidroxizi. 3. Intrebuintari. Vanadiul se fabrica, in special, sub forma unui alia j cu ferul, ferovanadiul, care contine 60-80 % V. Acesta nu este folosit ca atare, ci se intrebuinteaza pentru obtinerea unor oteluri aliate, carora le confera duritate si rezistenta la soc mare. In industria chimica, vana diul se utilizeaza, sub forma de V2O5, drept catalizator in reactii de oxidare, de exemplu la fabricarea acidului sulfuric sau la oxidarea unor substante organice. Combinatiile vanadiului in starea de oxidare +2 1. Monoxidul vanadiu, VO, de culoare neagra., se obtine prin reducerea de pentoxidului cu hidrogen, la 1700, sau din trioxid si vanadiu metalic, prin incalzire peste 1200: V2O2 + V 3 VO Monoxidul de vanadiu este bazic; se dizolva usor chiar in acizi di1uati. La tratarea sarurilor de V II cu hidroxizi alcalini, se formeaza un precipitat brun, gelatinos, care are o foarte mare tendinta spre oxidare; din aceasta cauza, un hidroxid, V(OH) 2 in stare pura nu a putut fi obtinut, pana in prezent. 2. Halogenurile de vanadiu(II) sunt toate cunoscute: Diclorura de vanadiu, VCl 2, se obtine prin reducerea triclorurii, VC1 3, cu hidrogen, sau prin dispro portionarea acesteia la incalzire peste 450. Formeaza cristale de culoare verde deschis, higroscopice. Dibromura si diiodura de vanadiu se obtin prin disproportionarea trihalogenuri1or respective. 3. Sulfatul de vanadiu( II), VS0 4 7 H 2O, cristale violete, se obtine prin reducerea electrolitica a sulfatului de vanadiu. Ca si alte saruri ale vanadiu1ui(II) se oxideaza usor la aer, iar in solutie apoasa este un agent puternic reducator. Sulfatul simplu, VSO 47 H 20 si sulfatii dubli, M 12VII(SO 4)2 6H20, sunt izomorfi cu sarurile corespunzatoare a1e cromului(II) si f ierului(II). 4. La tratarea sarurilor de V II cu KCN in exces, se obtine, prin preci pitare cu alcool, hexacinovanadatul( II) de potasiu,K4[V(CN) 6] de culoare galbena. Si aceasta combinatie se oxideaza usor atat in aer cat si in solutie apoasa (de exemplu reduce Ag I la argint metalic si sarurile mercurice la saruri mercuroase). Combinatiile vanadiului in starea de oxidare +3 1. Oxidul de vanadiu( III), V2O3 negru se formeaza la reducerea pentoxidului cu H 2 sau CO, in conditii mai blande decat cele pentru obtinerea monoxidului. La III aer se oxideaza treptat, in bioxid de vanadiu. La tratarea sarurilor de V cu hidroxizi

alcalini,precipita un hidroxid de vanadiu verde, care absoarbe usor oxigen din aer, inchizandu-se la culoare. 2. Halogenuri. Triclorura de vanadiu VCl 3 , se obtine anhidra prin incal zirea indelungata a tetraclorurii, sau prin clorurarea oxidului de vanadiu(III) cu clorura de tionil: V 2O3+3SOCl 2 2VCl 3+3SO 2 In stare anhidra, VCl 3 formeaza cristale rosii. Solutia apoasa este, in absenta aerului, verde; la evaporare se obtine un hexahidrat, de asemenea verde: Trifluorura de vanadiu, VF 3, se,formeaza din VCl 3, prin incalzire cu HF gazos. Tribromura si triiodura de vanadiu se obtin prin incalzirea directa a vanadiului cu brom sau iod. 3. Sulfatul de vanadiu(III), V2(S0 4)3, galben, greu solubil, formeaza cu sulfatii alcalini (de K, Rb, Cs, NH 4) sulfati dubli, dintre care unii au for mula alaunilor. Prin reducerea electrolitica a combinatiilor ele V IV, se obtin solutii albastre, care contin ionul hexahidratat [V(H 20)6]+3. Acestea se oxideaza insa usor la aer. 4. Combina!ii complexe. In starea de oxidare +3, vanadiul formeaza complecsi de stabilitate moderata, de, ex. (NH 4)3[VF 6], K 3[V(CN) 6] si K 3[V(SCN) 6] Combinatiile vanadiului in stare a de oxidare +4 1. Bioxidul de vanadiu, VO 2, de culoare albastra inchis, se obtine prin reducerea blanda a pentoxidului, de ex. prin topire cu acid oxalic. VO 2 este amfoter; se dizolva la cald am in acizi cat si in baze. Prin incalzire in aer, VO 2 se oxideaza la V2O5. La tatrarea sarurilor de vanadiu(IV) eu hidroxi, se obtin precipitate cu compozitie variabila. Un oxi-hidroxid, VO(OH) 2, de culoare rosie, se formeaza prin hidroliza sulfitului de vanadiu(IV). . Halogenuri. Tetraclorura de vanadiu, VC1 4,un lichid uleios, dens, rosu2 brun, se obtine din vanadiu metalic si clor. Putin peste punctul de fierbere (154), tetraclorura, de vanadiu se descompune in triclorura si clor. Cu apa se hidrolizeaza extrem de usor, dand oxidiclorura de vanadiu (dorura de vanadil). VCl4 + H2O VOCl2+2HCl Clorura de vanadil se obtine si prin dizolvarea pentoxidului de vana diu in HCl concentrat: V2O5+6HCl 2VOCl2+3H2O+Cl2 Tetrafluorura de vanadiu, VF 4, se obtine din VCl 4 si HF anhidru. Tetrabromura de vanadiu, VBr 4, foarte instabila, poate fi preparata numai la tempe raturi joase peste -20o se dcscompune in VBr 2 si Br 2. Nu se cunoaste o tetraiodura a vanadiului. 3. Sarurile de vanadil. Cu exceptia tetrahalogenurilor si a vanadatilor(IV), aproape toate combinatiile vanadiului(IV) (inclusiv cele complexe) contin ionul 2+ vanadil, VO . Ionul vanadil se comporta ca o unitate distincta si se mentine neschimbat in cursul multor reactii. Distanta V-O, determinata la sarurile de vanadil in stare salida, arata ca atomii V si O, sunt legati, in ionul VOSO 4, printr-o legatura dubla (pd). Sulfatul de vanadil, VOSO 4, se obtine anhidru prin incalzirea pentoxi dului de vanadiu cu exces mare de acid sulfuric: V 2O2+2H 2SO 4 2VOSO 4+2H 2O+1/2 O 2

Poate fi obtinut si in stare hidratata, eu 2, 3, 5, sau 7 molecule de apa. Se cunosc combinatii complexe continand ionul vanadil, de ex, (NH 4)2[VOF 4]H 20 si K2[VO(SCN) 4]. 4. Prin dizolvarea bioxidului de vanadiu in hidroxizi concentrati sau prin topirea acestuia cu oxizi ai metalelor alcalino-pamantoase, se obtin vanadati(IV), cu formule brute variate, a caror structura nu este exact cunoscuta. Combinatiile vanadiului in starea de oxidare +5. 1. Pentoxidul de v n d , a a iu V2O5, cel mai stabil dintre oxizii vanadiului, se obtine usor prin calcinarea metavanadatului de amoniu: 2NH 3 + H 2O + V 2O5 2NH 4VO 3 sub forma unei pulberi rosie-portocalie sau bruna, ce se topeste fara descom punere la o circa 660 . Pentoxidul de vanadiu este un agent oxidant slab. Incalzit, de exemplu cn o solutie de HCI, degaja Cl 2 pana la stabilirea unui echilibru. Pentoxidul de vanadiu este foarte putin solubil in apa; solutia este acida fata de turnesol, dar un acid vanadic nu a putut fi izolat in stare pura. In hidroxizii alcalini, pentoxidul de vanadiu se dizolva formind vanadati. Solutiile acestora depun, prin acidulare, un precipitat de V 2O5 hidratat, rosu-galbui pana la rosu-brun, voluminos, cu caracter de gel. Acesta formeaza, in apa, o solutie coloida rosie inchisa. 2. Pentafluorura de vanadiu, VF 5, este singura combinatie binara pe care o formeaza vanadiul(V) cu halogenii. VF 5 se obtine prin actiunea directa a fluorului asupra vanadiului la circa 300o si este lichida, la temperatura camerei. Oxi-halogenurile de vanadiu(V). VOX 3 (X =F, Cl,Br), se obtin, relativ usor daca halogenul este Cl sau Br, din oxid de vanadiu(III) si halogenul respectiv. VOCl 3 se prepara si prin clorurarea pentoxidului de vanadiu. Oxitriclorura de vanadiu( V), VOCl 3,este un lichid galben, mobil, cu punctul de fierbere 127. Cercetarea acestei combinatii covalente in stare de vapori, prin metoda difractiei electronilor, a aratat ca cei patru atomi din jurul atomului de va nadiu au o asezare tetraedrica, putin deformata. Cu apa, toate oxi-halo genurile de vanadiu(V) se hidrolizeaza usor, dand pentoxid de vanadiu. 3. Vanadati. Prin dizolvarea pentoxidului de vanadiu in hidroxizi sau prin incalzire cu carbonati se obtin vanadati( V). Natura speciilor ionice care se formeaza in solutie apoaasa depinde mult de pH-ul mediului. Daca solutia este puternic alcalina, se formeaza ionul de ortovanadat, VO 43- la ph mai scazut (dar tot in mediu alcalin) se formeaza ioni care contin una sau mai multe grupari OH sau ioni condensati, in care 2 sau 3 atomi de vana diu sunt legati prin intermediul unor atomi de oxigen. In mediu acid condensarea este si mai avansata. Se cunosc trei feluri de vanadati(V), orto-, piro- si metavanadati, cores punzand anionilor VO 43-, V2O74- si VO 3-. In ultimii, anionul este de fapt polimer (VO 3-)n asemanator ionilor de metafosfat. In afara de acesti vanadati incolori sau slab colorati se cunose si polivanadali,in care un mol de oxid bazic se combina cu trei, patru sau mai multi moli de V2O5. Culoarea lor portocalie sau rosie aminteste pe aceea a policromatilor, iar structura lor cunoscuta numai in liniile ei largi, este probabil similara cu a polimolibdatilor si poliwolframatilor .

Ortovanadatul de potasiut, K3VO4, obtinut prin topirea unui amestec de V 2O5 si K 2CO 3 in proportii stoechiometrice, este solubil in apa si formeaza hidrati cu 9 sau 12 molecule de apa de cristalizare. Pirovanadatul de sodiu, Na 4V2O7, se formeaza prin dizolvarea pentoxidului de vanadiu in solutie de NaOH. Este o substanta cristalina, incolora usor solubila in apa. Solutia apoasa are reactie bazica. Din solutia de piro vanadat de sodiu precipita, prin adaugare de clorura de amoniu, metavanadatul de amoniu, NH 4V0 3, greu solubil in apa. La incalzire acesta pierde amoniac dand V 2O5. Combinatii ale vanadiului in alte stari de oxidare. Se cunosc un numar redus de combinatii complexe ale vanadiului in starile de oxidare 0 si 1. Dintre acestea, mentionam carbonilul de vanadiu, V(CO)6 in care vanadiul se gaseste in starea de oxidare zero.

STARILE DE OXIDARE SI CONFIGURATIE SPATIALA LA COMPUSII VANADIULUI NO V -1 V0 V(I),d V(II),d V(III),d

4

NC 6 6 6
3

CONFIGURATI A SPATIALA octaedru octaedru Octaedru Piramida tetragonala Octaedru Tetraedru Bipiramida trigonala octaedru Tetraedru Piramida tetragonala Octaedru dodecaedru Tetraedru

EXEMPL E [V(CO) 6][V(CO) 6]- , [V(dipy) 3] [V(dipy) 3]+, (C 5H6V(CO) 4 [V(H 2O) 6]2+ , [V(CN) 6]4[VCl 4]VCl 3(NM 3)2 [V(NH 3)6]3+ , [V(C 2O4)3]3VCl 4, V(Net 2)4 VO(acac) 2, [VCl 5]K2[VCl 6], [VO(acac) 2py] VCl 4[(diars) 2] VOCl 3

6
2

4 5 6

V(IV),d

4 5 6

V(V),d

8 4

10

5 6 7

Piramida trigonala Octaedru Bipiramida pentagonala

VF 5(g) VF 5(s), [VF 6]-, [VO 2ox 2]3VO(VO 3)3CH 3CN

A) B) C) D)

Sinteza directa la 300o C F2; 500o C (Cl2); 1500o C (Br2). Reactie de disproportinare. Izolat in stare de vapori ~ 550o C, prin racirea rapida. Se descompune la -23oC La 400oC (V) si 250- 300oC (I2)

VANADIU IN PREPARATELE NATURALE CU ACTIUNE SPECIFICA PE FIECARE GRUPA SANGUINA IN PARTE

sunt preparate naturale adecvate grupelor sanguine, continind peste 40 de substante active. Compozitia lor a fost conceputa in concordanta cu ultimele descoperiri
Produsele Vital

11

stiintifice in domeniul aportului nutritional bio-chimic al fiecarei grupe sanguine. Teoria care a stat in spatele elaborarii acestor preparate deosebite - unice in lume - a fost distinsa cu premiul Nobel. Produsele Vital oferite de CaliVita International completeaza in mod adecvat alimentatia corespunzatoare celor 4 grupe de sange, intensificand actiunea acesteia in obtinerea si mentinerea vitalitatii, a sanatatii si a unei stari generale de bine.

Vital A

Grupa sanguina A este caracterisitica vegetarienilor. Alimentatia omului modern cu grupa sanguina A trebuie sa se bazeze in primul rand pe vegetale - datorita codului sau genetic. Alimentele bazate pe legume si fructe trebuie sa asigure un aport corespunzator de vitamine si minerale, iar necesarul zilnic de fier si proteine trebuie asigurat din alte surse. Pentru mentinerea capacitatii de rezistenta (datorita predispozitiei genetice spe afectiunile cardio-vasculare), trebuie sa se consume vitamina B12, Vitamina C, acid folic, acid pantotenic, bioflavonoide (quercitina) si Vitamina E. Este deosebit de indicat consumul de ceai verde, ghimbir, paducel, patrunjel. Acestea au efect benefic asupra echilibrului biofizic al organismului celor cu grupa sanguina A si actioneaza sinergic. Desigur, toti acesti nutrienti esentiali se regasesc printre cei 44 de componenti ai produsului Vital A.
- Beta-caroten - Vitamina E - Vitamina C - Vitamina B1 - Vitamina B2 - Vitamina B6 - Vitamina B12 - Inositol - PABA (acid aminobenzoic) - Biotina - Acid pantotenic - Acid folic - Rutina - Bioflavonoid citric - Complex hesperidinic - Quercetina - Betaina HCl - Iod - Calciu - Fier - Magneziu - Cupru - Zinc - Crom - Seleniu - Mangan 1.20 mg 10.00 mg 60.00 mg 1.40 mg 1.60 mg 2.00 mg 1.00 mg 20.00 mg 5.00 mg 40.00 mcg 5.00 mg 150.00 mcg 4.00 mg 4.00 mg 5.00 mg 5.00 mg 10.00 mg 50.00 mcg 100.00 mg 8.00 mg 50.00 mg 0.50 mg 8.00 mg 50.00 mcg 40.00 mcg 1.00 mg 20.00 mg 80.00 mcg

12

- Potasiu - Molibden - Bor - Vanadiu - Nichel - L-glutationa - L-cisteina - Bromelaina - Frunza de paducel - Extract de ceai verde - Radacina de lemn dulce - Patrunjel - Merisor - Pruna - Oregano - Niacinamida - Bitartrat de colina - Silicium Vital B

50.00 mcg 10.00 mcg 30.00 mcg 5.00 mg 20.00 mg 25.00 mg 10.00 mg 10.00 mg 50.00 mg 50.00 mg 20.00 mg 20.00 mg 50.00 mg 18.00 mg 20.00 mg 1.00 mg

Grupa sanguina B este o grupa de sange mai putin specifica. Persoanele cu grupe sangvine B pot consuma alimente de orice fel. Pot manca mai multe carne decat cei din grupa A, avand insa nevoie de lapte si produse lactate. Suplimentul natural complex Vital B serveste la completarea necesarului de vitamine si oligoelemente bazat pe cerintele acestei grupe sanguine. Extractele de plante din compozitia acestui produs radacina de lemn dulce, patrunjel, brocoli, soc, ciuperci reishi si shiitake - au o actiune benefica asupra digestiei, activitatilor cerebrale si capacitatii de rezistenta generala a persoanelor cu grupa sanguina B.
- Beta-caroten - Vitamina E - Vitamina C - Vitamina B1 - Vitamina B2 - Vitamina B6 - Vitamina B12 - Inositol - PABA (acid aminobenzoic) - Biotina - Acid pantotenic - Acid folic - Rutina - Bioflavonoid citric - Complex hesperidinic - Quercetina - Betaina HCl - Iod - Calciu - Fier 1.20 mg 10.00 mg 60.00 mg 1.40 mg 1.60 mg 2.00 mg 1.00 mcg 20.00 mg 5.00 mg 40.00 mcg 5.00 mg 100.00 mcg 4.00 mg 4.00 mg 5.00 mg 5.00 mg 10.00 mg 50.00 mcg 100.00 mg 5.00 mg 80.00 mg 0.50 mg

13

- Magneziu - Cupru - Zinc - Crom - Seleniu - Mangan - Potasiu - Molibden - Bor - Vanadiu - Nichel - L-glutationa - L-cisteina - Lecitina - Bromelaina - Radacina de lemn dulce - Extract frunze de ceai verde - Patrunjel - Broccoli - Extract de soc - Ciuperca reishi - Ciuperca shiitake - Niacinamida - Bitartrat de colina - Silicium Vital AB

8.00 mg 30.00 mcg 40.00 mcg 1.00 mg 20.00 mg 80.00 mcg 50.00 mcg 10.00 mcg 30.00 mcg 5.00 mg 10.00 mg 100.00 mg 25.00 mg 10.00 mg 10.00 mg 50.00 mg 50.00 mg 50.00 mg 10.00 mg 10.00 mg 18.00 mg 20.00 mg 1.00 mg

Specificul alimentatiei corespunzatoare grupelor sanguine A si B este valabil si pentru grupa AB. In procesul evolutiei, grupa sanguina AB s-a format in urma amestecului grupelor sanguine A si B. Astfel, aceste persoane isi pot asigura necesarul de vitamine si minerale, dar un aport suplimentar de vitamina C ar fi benefic, deoarece aceia cu grupa sangvina AB au o aciditate gastrica scazuta. Pentru cresterea rezistentei organismului fata de diverse infectii, pentru prevenirea aterosclerozei, a infarctulul miocardic, precum si a cancerului, persoanele cu grupa sangvina AB au nevoie atat de oligoelemente, cat si de plante medicinale. Datorita predispozitiei catre afectiunile cardio-vasculare si tumorale, se recomanda in primul rand consumul unor antioxidanti si al unor minerale din extracte de plante - ceai verde, usturoi, broccoli, telina, ghimbir. Printre cei 44 de componenti ai produsului Vital AB se gasesc si numeroase alte substante active specifice acestei grupe sanguine.

14

- Beta-caroten - Vitamina E - Vitamina C - Vitamina B1 - Vitamina B2 - Vitamina B6 - Vitamina B12 - Inositol - PABA (acid aminobenzoic) - Biotina - Acid pantotenic - Acid folic - Rutina - Bioflavonoid citric - Quercetina - Betaina HCl - Iod - Calciu - Fier - Magneziu - Cupru - Zinc - Crom - Seleniu - Mangan - Potasiu - Molibden - Bor - Vanadiu - Nichel - L-glutationa - L-cisteina - Bromelaina - Extract din coaja de struguri rosii - Extract din frunza de ceai verde - Radacina de lemn dulce - Frunza de telina - Broccoli - Usturoi - Merisor - Niacinamida - Bitartrat de colina - Silicium Vital 0

1.20 mg 10.00 mg 60.00 mg 1.40 mg 1.60 mg 2.00 mg 1.00 mcg 20.00 mg 5.00 mg 40.00 mcg 5.00 mg 100.00 mcg 4.00 mg 4.00 mg 5.00 mg 10.00 mg 50.00 mcg 100.00 mg 5.00 mg 80.00 mg 0.50 mg 80.00 mg 30.00 mcg 40.00 mcg 1.00 mg 20.00 mg 80.00 mcg 50.00 mcg 100.00 mcg 30.00 mcg 5.00 mg 10.00 mg 25.00 mg 10.00 mg 10.00 mg 5.00 mg 50.00 mg 20.00 mg 50.00 mg 20.00 mg 18.00 mg 20.00 mg 1.00 mg

Organismele cu grupa sangvina 0 sunt adaptate pentru o alimentatie bazata, in special, pe carne. Din aceasta cauza persoanele cu grupa sangvina 0 trebuie sa consume o cantitate relativ mare de carne pentru sanatatea lor. Daca alimentatia persoanelor cu grupa sangvina 0 contine multa carne, atunci si aportul de vitamine liposolubile (A, D, E) va fi suficient, precum si al vitaminei C. De asemenea, se asigura si cantitatea necesara de fier. Pentru a contrabalansa efectele nedorite ale consumului de carne in cantitati mari (aparitia artritei gutoase), organismele cu grupa sanguina 0 au nevoie si de vitaminele din grupul B. 15

Dezideratele amintite mai sus sunt realizate prin combinatia ideala de vitamine si minerale, plante medicinale (yucca, patrunjel, curcuma, hrean, radacina de lemn dulce) si amestecul unic de fructe, aflate in suplimentul natural complex al grupei sanguine 0, Vital 0.
- Beta-caroten - Vitamina C - Vitamina B1 - Vitamina B2 - Vitamina B6 - Vitamina B12 - Niacinamida - Bitartrat de colina - Inositol - PABA (acid aminobenzoic) - Biotina - Acid pantotenic - Acid folic - Rutina - Bioflavonoid citric - Complex hesperidinic - Betaina HCl - Iod - Calciu - Fier - Magneziu - Cupru - Zinc - Crom - Seleniu - Mangan - Potasiu - Molibden - Bor - Vanadiu - Nichel - L-glutationa - L-cisteina - Yucca - Radacina de lemn dulce - Patrunjel - Pruna - Coacaze - Hrean - Silicium - Extract radacina sofran de India 1.20 mg 60.00 mg 1.40 mg 1.60 mg 2.00 mg 1.00 mcg 18.00 mg 20.00 mg 20.00 mg 5.00 mg 40.00 mcg 5.00 mg 50.00 mcg 4.00 mg 4.00 mg 5.00 mg 10.00 mg 80.00 mcg 100.00 mg 3.00 mg 50.00 mg 0.50 mg 5.00 mg 20.00 mcg 15.00 mcg 2.00 mg 20.00 mg 80.00 mcg 50.00 mcg 10.00 mcg 30.00 mcg 5.00 mg 20.00 mg 30.00 mg 10.00 mg 50.00 mg 20.00 mg 20.00 mg 15.00 mg 1.00 mg 5.00 mg

Unul dintre rolurile principale ale vanadiului in organism este inhibarea formarii colesterolului in vasele sanguine, putand preveni in acest fel atacurile de cord. Nu se cunosc afectiuni provocate de carenta de vanadiu. Ca sursa naturala poate fi amintit pestele.

16

Bibliografie 1. ELEMENTE DE BIOCHIMIE SI FIZIOLOGIE, Editura Medicala Autori : Iulian Mincu Aurora Popescu C. Ionescu Targoviste 2. CHIMIE ANORGANICA, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,1982 Autori : Ioan Grecu Teodor Goina 3. CHIMIE GENERALA, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti Autori : C. D. Nenitescu 4. www.google.com 5. www.achoo.com

17