Egipt

Dinu Gabriela Zegheanu Andreea Colegiul National Gheorghe Lazar

Egiptul ,numit de Herodot 'darul Nilului ', este patria unei civilizatii stravechi, fascinante si misterioase, ale carei taine au ramas ascunse pana in ziua de azi. Avand capitala la Cairo, Egiptul cucereste prin antichitatile arhitectonice ce amintesc intr-un mod extrem de vizibil gloria unui imperiu colosal de la inceputul istoriei. Numele sau original este Misr care semnifica cel mai probabil o tara , un stat . Numele de Egipt care isi are originea in cuvantu latin Aegyptus derivat din cuvantul grecesc aiguptos , care la randul sau este derivat din antica fraza wt-k3-pt (Hut ka Ptah), numele unui templu al zeului Ptah la Memphis.

Egiptul este localizat in partea Nord Estica a Africii, avand iesire atat la Marea Mediterana in partea de nord cat si la Marea Rosie in partea de est. Se mai invecineaza la Est cu Israelul ,la Sud cu Sudanul si la Vest cu Libia.

CLIMA
Climatul Egiptului variaza de la cel mediteranean (pe litoralul nordic si in delta), la cel tropical-desertic. Aproape intregul an, in Egipt vremea este caniculara si uscata, cu exceptia lunilor de iarna. TEMPERATURA: Iarna temperaturile se mentin intre 20 si 25 C, insa adesea, se intampla ca in jurul orasului Cairo, temperaturile din timpul noptii sa scada pana la 8 C. Vara temperaturile depasesc 40C si in unele regiuni, in special in zonele de desert pot trece de 50C. Temperatura medie anuala este de 22,5C. PRECIPITATIILE : Egiptul primete, per ansamblu, cel mai sczut debit de ploaie pe an dintre toate rile lumii. La sud de Cairo, mediile anuale de precipitaii sunt ntre 2 i 5 mm pe an, i la intervale de mai muli ani. Pe o fie foarte ngust a costei de nord, precipitaiile pot ajunge i pn la 170 mm, numai ntre noiembrie i martie.

VANTUL: Vantul bate cu destul putere din nord-vest( aproximativ 140km/h) astfel incat acesta cara cantitati foarte mari de nisip si praf contribuind la meninerea unei temperaturi sczute aproape de coasta Mrii Mediterane. Un fenomen foarte important al climatului egiptean este Khamaseen, un vnt care apare de obicei in luna aprilie si ocazional in martie si mai . Bate dinspre sudul Egiptului, aduce nisip i praf, i face ca temperatura s urce pn la 38 C. FENOMENE DEOSEBITE: Printre cele mai importante pericole naturale cu care Egiptul se confrunt se pot enumera: secete periodice, cutremure de pmnt frecvente, inundaii rapide, alunecri de teren, furtuni puternice precum i furtuni de nisip sau praf. Ahmed Ali Badawi expert pe probleme de seismologie in cadrul Institutului de astronomie si geofizica de la Cairo, declara ca cercetatorii au descoperit - in urma studierii istoricului zonei din ultimii 4.000 ani - ca 21 din cazurile de tsunami generate de cutremure au afectat Egiptul iar dintre cutremurele inregistrate in bazinul mediteraneean, in sec 21, 52 au avut epicentrul in mare.

Relieful Egiptului se nfieaz ca un vast platou deertic, ntrerupt doar de Valea i Delta Nilului. Deerturile Libia, Nubia i Estic au reprezentat bariere de protecie mpotriva invaziilor civilizaiilor nconjurtoare. Cele mai nalte inuturi se afl n sud, iar terenul are o nclinaie uoar ctre Marea Mediteran. Exist civa muni localizai n peninsula sudic Sinai. Unii dintre acetia ating mai mult de 2600 m nlime (altitudinea max. 2629 m Muntele Ecaterina, altitudinea min. Depresiunea Qatar 133 m). Cea mai mare parte a Egiptului este reprezentat de regiuni joase, deertice, dar se ntlnesc i muni vechi de-a lungul coastei Mrii Roii din Peninsula Sinai.O mare parte a teritoriului e ocupata de Desertul Sahara ce reprezinta un podis din gresie si calcar. Pe acest podis se intalnesc depresiuni rare in care ies la suprafasa apele subterane, formand oaze. Altitudiniea maxima: Mt. Catherine, 2.629 m Altitudinea minima: Depresiunea Qattara, 133 m Unitati geografice majore: Desertul Vestic (sau Desertul Libian) la vest de Nil o fsie estic a Saharei, Desertul Estic (sau Desertul Arab) la est de Nil, Peninsula Sinai care este pe suprafata Asiei Mici si Delta Nilului, care reprezint majoritatea suprafetei arabile din tar.

Sistemul hidrografic egiptean este dominat de Nil, cel mai mare fluviu din Africa. NILUL strabate Egiptul pe o distanta de1530 km si traverseaza intreaga tara fara a primi afluenti. Se varsa in Marea Mediterana la Alexandria printr-o delta (ce se intinde pe o distanta de 24.000 km). Ethiopia, Uganda, Kenya, Tanzania, and Burundi, dar si Rwanda si Sudan, lngimea sa completa fiind de aproximativ 6,671 km.

LACURILE: Lacurile nu sunt numeroase, cele mai multe dintre ele fiind artificiale. Cele mai importante sunt: Nasser, Idku, Burullus . Alte lacuri: Lacul Manzala Lacul Bardawil Lacul Moeris Lacul Wadi Elrayan Lacul Edko Lacurile Toshka Lacul Nasser Lacul Wadi Lacul Manzala

Avand in vedere ca mediile geografice ale Egiptului sunt :cel desertic , semidesertic si de savana ( in Nord), fia deertic a Egiptului este unul dintre cele mai neospitaliere locuri de pe pmnt; 95% din suprafaa rii este acoperit de forme de vegetaie rezistente la secet sau este complet stearp. Vegetaia este prezent numai n fertila vale a Nilului, n delta Nilului, n oaze i n uedurile umplute permanent cu ap. Cum n delt se practic agricultura de milioane de ani, a disprut aproape complet vegetaia originar. Mlatinile cu papirus, obinuite pe vremea faraonilor, au disprut acum mult vreme. Papirusul, renumita plant a Egiptului folosit, printre altele, i pentru fabricarea hrtiei, a lsat loc crngurilor de palmieri i livezilor.

Un alt rezultat al utilizrii pmntului n scopuri agricole este reducerea faunei deertice la specii rezistente, precum vulpea deertului(fennecul) sau acalul.Printre reptile mai pot fi gsite mai multe specii de oprle,cameleoni,precum i nenumrate specii de erpi, precum vipera cucoarne. n delta Nilului, fauna nc este variat n comparaie cu deertul. Astzi, poi vedea nenumrate psri prdtoare, btlani i pupeze. Hipopotamii i leii ns au disprut. Crocodilul de Nil, specie ameninat care poate atinge pn la 3 m lungime, a fost readus n lacul Nasser. Iepurii, oarecii i obolanii sunt foarte rspndii i provoac daune nsemnate recoltelor. Printre animalele domestice se numr dromaderii, vitele, bivolii de ap, caii i mgarii. Cele mai cunoscute vieuitoare ale Egiptului se numr crbuii. Odinioar venerai ca simbol al zeului zorilor, Khepre, crbuul este cunoscut peste tot n lume ca scarabeu (Kheper).

Solurile din Egipt cuprind soluri aluviale( de vale si delta ), soluri calcaroase (de-a lungul litoralului de coasta din Egipt), soluri de desert ( Desertul de Est si Vest ) precum si solurile Peninsulei Siani. Ca rezultat al ariditatii climei, solurile sunt putin fertile. O valoare exceptionala poseda solurile aluviale din valea si delat Nilului. RESURSE DE SOL : bumbacul de bun calitate(unul din principa;ii producatori mondiali), cereale (porumb, orez, grau) trestie de zahr legumele (se cultiv intensiv n sere, Egiptul fiind cel mai mare producator african) citrice. RESURSE DE SUBSOL : Petrol ; Gaze naturale (in preajma Canalului Suez, in Pen. Sinai si Sahara); Minereu de fier(langa Assuan); Mangan(pen. Sinai); Zinc; Titan; Fosfati; Uraniu; Sare ; Plumb ; Roci de constructie. Azbest;

Cea mai mare parte a egiptenilor locuiesc pe o fie relativ ngust de pmnt fertil de-a lungul Nilului. Densitatea demografic n aceast zon este de 2 000 de locuitori pe km. Puinele zone fertile au fost folosite intensiv n scopuri agricole. ns, din cauza cererii tot mai ridicate de noi locuine, din ce n ce mai multe terenuri agricole au fost folosite pentru construcia de reedine pentru populaia n cretere rapid. Activitatea principal a populaiei este agricultura. Prima surs de venituri a rii este turismul (aa-numita "pensie a lui Ramses"), care aduce opt miliarde de dolari anual. De aceea, autoritile duc campanii susinute pentru a explica populaiei importana turismului i, astfel, a descuraja terorismul islamic, care a afectat n ultimii ani aceast activitate economic vital.