Sensibilitati si alergii alimentare

SENSIBILITATEA ALIMENTARA NEIMUNOLOGICA Majoritatea sensibilitatilor alimentare neimunologice sunt asociate cu diferite substante de la nivelul alimentelor, altele decat proteinele. Pot fi:

Reactii anafilactoide- nu este implicata IgE Dereglari alimentare metabolice-intoleranta la lactoza si favismul Reactiile idiosincrazice-reactii adverse la aditivi

Reactii anafilactoide

In cazul alergiilor alimentare eliberarea de histamina si alti mediatori ai raspunsului alergic de catre mastocite si bazofile, sunt mediate de IgE. In contrast, reactiile anafilactoide sunt cauzate de substante care produc eliberarea acelorasi mediatori, fara implicarea IgE. In cazul reactiilor anafilactoide, se crede ca unele substante din alimentul implicat dezintegreaza membrana mastocitelor, ceea ce determina eliberarea spontana de histamina si alti mediatori. Capsunile sunt cunoscute pentru proprietatile lor de a determina aparitia reactiilor adverse-urticaria-la unii indivizi. Capsunile au un continut scazut de proteine si nu exista dovezi despre existenta vreunui alergen in aceste fructe. Simptomele care apar in cazul alergiilor la capsuni sunt asemanatoare alergiilor alimentare mediate de IgE, deci eliberarea histaminei si a altor mediatori in vivo este un mecanism posibil.

Dereglari metabolice alimentare

Implica deficiente determinate genetic, care fi afecteaza capacitatea gazdei de a metaboliza un anumit component alimentar, fie intensifica sensibilitatea gazdei la unele substante chimice alimentare printr-un tipar metabolic deficitar. Intoleranta la lactoza este un exemplu de boala care apare in momentul in care deficientele genetice afecteaza capacitatea gazdei de a metaboliza un component alimentar. In cazul intolerantei la lactoza, un deficit de enzima -galactozidaza, duce la o capacitate scazuta de a metaboliza lactoza. Favismul este un exemplu de deficienta genetica care creste sensibilitatea la o substanta chimica alimentara. Este produs de o deficienta genetica eritrocitara de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza ce determina cresterea sensibilitatii la mai multi factori hemolitici din bob (Vicia faba).

Intoleranta la lactoza
In procesele digestive normale, lactoza este hidrolizata la nivelul mucoasei intestinale in componentii sai: monozaharide, glucoza si galactoza. Galactoza si glucoza pot fi absorbite si folosite metabolic pentru producerea de energie. In cazurile de intoleranta la lactoza, este diminuat nivelul de activitate al principaleleor enzime intestinale hidrolitice, cunoscute si sub numele de -galactozidaze sau lactaze.

Intoleranta la lactoza

Lactaza nu poate fi absorbita la nivelul intestinului subtire decat daca este hidrolizata la galactoza si glucoza. In cazul intolerantei la lactoza, lactoza trece nedigerata in colon, unde intalneste un numar mare de bacterii care metabolizeaza lactoza in CO2, H2O si H2. Simptomele care apar sunt: crampe abdominale, meteorism si diaree. Aceasta boala afecteaza un numar mare de oameni din intreaga lume. Poate fi intalnita la oamenii in varsta mai des si mai grava. Intoleranta la lactoza poate apare secundar unei afectiuni digestive. Este de cele mai multe ori o boala pe termen scurt, deoarece activitatea enzimatica poate reveni la normal dupa ce boala respectiva nu mai afecteaza organismul. Indivizii cu intoleranta la lactoza sunt capabili sa-si controleze simptomele prin evitarea produselor lactate care au continut de lactoza. Deoarece iaurtul si laptele acidofil contin culturi active de bacterii cu activitate -galactozidaza, indivizii cu intoleranta la lactoza par a fi mai sensibili la aceste produse decat la altele.

Favismul
Apare ca rezultat al intolerantei la alergenii din bob (Vicia faba) atat prin consumul produselor din bob, cat si prin inhalarea polenului florilor plantei. Ca rezultat, indivizii sufera de anemie hemolitica severa, cu simptome care sunt reprezentate de paloare, dispnee, ameteli, dureri abdominale si/ sau de spate, febra si frison. In cazuri grave pot aparea hemoglobinuria si afectiuni ale aparatului renal. Timpul de declansare a simptomelor este in mod normal de 5-24 ore de la ingerare. Boala este de obicei autolimitanta, cu simptome care dispar spontan dupa o perioada de evitare a expunerii.Favismul este prevalent in perioada de inflorire a acestei plante.

Favismul
Indivizii care prezinta deficienta mostenita de glucozo-6fosfat dehidrogenaza (G6PDH) in hematii sunt susceptibili la instalarea favismului. Deficienta de G6PDH apare foarte frecvent afectand in jur de 100 milioane de persoane. Prevalenta este ridicata in comunitatile de evrei asiatici din Israel, la locuitorii din Sardinia, Grecia si anumite regiuni din Africa. Apare mai ales in zona mediteraneana, China si Bulgaria ,unde deficienta de G6PDH este frecvent intalnita si unde bobul este cultivat si consumat in mod frecvent. Tratamentul consta in evitarea bobului din alimentatie cat si in ceea ce priveste inhalarea polenului acestor plante.

Reactii idiosincrazice

Pentru unele reactii adverse la alimente care apar la anumiti indivizi, mecanismele de actiune sunt necunoscute, putand fi implicate un numar mare de mecanisme iar simptomele asociate acestei diversitati de afectiuni variaza de la cele mai usoare pana la unele care pot pune viata in pericol.

Reactii idiosincrazice
Categoria
Dovedit Nedovedit

Reactia
Astm Urticarie Urticarie cronica Astm,urticarie Migrene Comportament agresiv Complexul simptomatic GMS Astm

Ingredientul alimentar implicat

Sulfiti Aspartam BHA,BHT, benzoati Tartrazina Numeroase alimente Zahar Glutamat monosodic Glutamat monosodic Coloranti alimentari

Dovedit ca nu are implicatii

Hiperkinezie

Astmul indus de sulfiti

Sulfitii, ca aditivi, printre care dioxidul de sulf, metabisulfitul de potasiu, bisulfitul de potasiu, bisulfitul de sodiu si metabisulfitul de sodiu, au fost folositi in industria alimentara o perioada indelungata. Sunt folositi ca aditivi alimentari in scopuri comerciale importante: pentru prevenirea modificarii enzimatice sau neenzimatice, ca agenti microbieni cu spectru larg pentru asigurarea protectiei antioxidative, ca agenti de inalbire.

Astmul indus de sulfiti

In ultimii ani sunt cosiderati ca implicati in procesele de declansare a astmului la anumiti indivizi cu sensibilitate ridicata, reactiile aparand de obicei, in cateva minute de la ingerarea unei anumite cantitati de sulfiti. Astmul este singura afectiune bine studiata in ceea ce priveste sensibilitatea alimentara provocata de sulf. Mecanismul implicat in astmul provocat de sulfiti este astazi cunoscut. In unele tari a fost interzisa folosirea acestor agenti la fructele si legumele proaspete, iar la creveti a fost limitata la cantitati care nu determina reziduuri de SO2 mai mari de 10 ppm, in cazul depasirii acestei limite, prezenta sulfitilor trebuind declarata in lista de ingrediente.

Rolul glutamatului monosodic (GMS) in reactiile idiosincrazice

Implicarea glutamatului monosodic (GMS) in reactiile idiosincrazice ramane inca nedovedita in totalitate. GMS a fost asociat cu asa numitul sindrom GMS (dureri de cap, dureri pectorale, senzatii de arsura la nivelul spatelui si gatului, ameteli, diaforeza, care apar dupa un interval de cateva minute de la ingerarea alimentelor ce contin GMS) si astm. In cazul administrarii unor doze mai mari de 3 mg GMS, unele persoane pot dezvolta reactii adverse exprimate pe termen scurt.

Astmul si urticaria induse de tartrazina

Tartrazina cunoscuta sub numele de galben nr.5 este un colorant artificial, folosit in industria alimentara, farmaceutica, cosmetica. In 1959 a fost semnalata urticaria aparuta ca urmare a ingerarii medicamentelor de culoare galbena. Mai tarziu s-a demonstrat existenta unei legaturi intre aparitia astmului si prezenta tartrazinei in anumite produse alimentare si nealimentare.

Alti aditivi alimentari implicati in producerea astmului sau urticariei.

Urticaria este o boala ale carei cauze sunt foarte putin cunoscute. Pentru a controla tulburarile provocate de urticarie, majoritatea pacientilor trebuie sa ia substante antihistaminice in fiecare zi. In incercarea de a gasi agentii determinanti ai urticariei cronice, o atentie sporita a fost acordata aditivilor alimentari precum: tartrazina, sunset yellow (galben nr.6), benzoatul de sodiu, acidul benzoic si BHA si BHT. Astmul este o boala cronica cu evolutie episodica ce trebuie tratat zilnic. La unii indivizi din populatia astmaticilor exista dovezi sigure, ca unele substante care ar putea fi ingerate cum ar fi aspirina si majoritatea alimentelor alergenice , sunt implicate in aparitia reactiilor astmatice.