PROIECT O

MINORITATE DIN
ROMNIA
BALINT ALEXANDRA ANREEA
MUNTEANU FLORINA MDLINA

Rusii lipoveni din

Romnia
Lipoveniisunt un mic grup etnic slav
(numr aprox. 40.000 persoane) de
origineruseaasccare locuiesc n special
njudeul Tulceadin Romnia precum i n
zonaBugeacului(mai ales n preajma
orauluiVlcov) dinregiunea Odesa, Ucraina.
Mici grupuri de lipoveni triesc i nMoldova,
inclusiv nBucovina, dar i n judeele Brila,
Constana i Ialomia.

Originea
Dup sinodul din1654n carePatriarhul Nikona reformat biserica

rus, au nceput s se ia msuri restrictive din partea autoritilor laice

i religioase ruse, care au culminat odat cu venirea la putere a
luiPetru cel Mare(1682-1725) i introducerea de ctre acesta a unor
msuri drastice de europenizare.
Refuzul unor credincioi de a accepta nnoirea a fcut ca acetia s
fie supui la taxe insuportabile i forai s poarte o vestimentaie
specific. Nemaiputnd s suporte toate aceste restricii,staroveriiau
luat drumul pribegiei, rspndindu-se n ntreaga lume inclusiv la gurile
Dunrii, n Dobrogea, tocmai pentru c, la origine fiind pescari, din zona
rurilorDoniNipru, i-au putut relua practicarea acestei meserii.
Au emigrat dinRusiaacum 200 de ani nemulumii de schimbrile
din cadrulBisericii Ortodoxe Ruse. S-au aezat de-a lungul
ruluiPrutdinMoldovai nDelta DunriinRomniaiUcraina. n
cadrulBisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilori-au meninut
tradiii religioase puternice care preced reformele ntreprinse
deBiserica Ortodox ruseascdin timpul domniei lui Petru cel Mare.

Etimologie
Exist mai multe ipoteze referitoare
la originea termenului lipoveni:
ipoteza apelativ: din cuvntul rusesc
lipa care nseamn tei, din lemnul
cruia sunt fabricate numeroase
obiecte gospodreti, inclusiv ramele
lotcilor (barca lipovenilor
ipoteza toponimic: de la un toponim
mitic, Lipova.
ipoteza sacral: de la filippovka, nume
de srbtoare.

ipoteza antroponimic: de la rus. Filipp

> filippovcy sau filippovane (adepii lui

Filipp, rom. (fi)lipoveni cu fisuprimat prin aferez), adepii lui Filipp
Pustosviat (1672-1742).

Aezri
Bucovina
Bucovina de Nord (Ucraina):Fntna
Alb,Lipoveni,
Bucovina de Sud
(Romnia):Climuti,Lipoveni,Muenia,Mitocu
Dragomirnei; comuniti mici exist i nGura
Humorului,Rdui,Suceava

Aezri
Republica Moldova:Lipoveni
Ucraina:Jibrieni,Muravleanca,Necrasovca Nou,PocrovcaSofian-

TrubaiovcaVlcov de asemenea comuniti importante nChilia

NouiIsmail

Moldova

Manolea,Brteti,Corni,Dumasca,Focuri,Lespezi,Moca,StolniceniPrjescu; n orae: Iai, Botoani, Brlad, Vaslui, Flticeni, Pacani,

Piatra Neam, Trgu Frumos, Roman i Galai
Dobrogea:ChiliaVeche,Carcaliu,Ghindreti,Ieroplava,Jurilovca,Lete
a Mahmudia,Mila 23,Periprava,Sarichioi, Sfitofca, Slava Cerchez,
Slava Rus,2 Mai; de asemenea comuniti importante sunt
nTulcea,Sulina,Crian,Murighiol; comuniti mici exist i
nConstana,Mangalia,Nvodari,Cernavod,Medgidia,Mcin .
Muntenia:Brila(doar cartierulPisccare a fost n trecut o localitate de
sine stttoare) iBorduani; o mic comunitate de lipoveni exist de
asemenea nBucureti.

Personaliti lipovene din Romnia

Ilie Danilov

Nichita Danilov

Personaliti lipovene din Romnia

Ivan Patzaichin

Ioan Chiril

Obiceiuri, traditii si sarbatori

religioase ale lipovenilor
Obiceiurile rusilor-lipovenisunt in stransa

legatura cu sarbatorile religioase. Calendarul

iulian pe care il respecta, a ramas neschimbat,
acesta este decalat cu 13 zile fata de cel
gregorian.
Pana in zilele noastre, lipovenii au pastrat
obiceiul efectuarii semnului crucii in aproape
orice actiune pe care o intreprind.

Cel mai bine s-au pastrat obiceiurile legate de Maslenita

(Saptamana Branzei sau Lasata Secului) saptamana de dinaintea
intrarii in postul Pastelui. Este o saptamana de voie buna, sarbatorita
cu cantece vesele pe strazile localitatilor si cu preparate lactate
specifice:vareniki, blini, piroghi
In timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu
un covor de iarba, in timp ce credinciosii tin in maini lumanari si
crengute de salcie sfintite cu aceasta ocazie. Pastele este o
sarbatoare foarte importanta pentru rusii lipoveni. Aceasta se
sarbatoreste in familie, cu oua vopsite si cozonac, ce se sfintesc in
dimineata Invierii, imediat dupa liturghie. Mielul nu face si el parte
din traditia lor.
.

De Craciun, exista obiceiul de a colinda, vestind Nasterea

Domnului, insa nu inainte de sarbatoare, ci dupa liturghie, si cu
un singur colind in repertoriu, preluat din cantarea
bisericeascaHristos se naste Hristos rajdaetsja

Evenimentele
importante
Botezul nou-nascutuluise face

prin scufundarea totala a copilului

in cristelnita, de trei ori, iar acesta
este savarsit la cateva zile de la
nastere, si are loc inainte de
rasaritul soarelui. Nasii de botez (o
persoana masculina si una
feminina) nu trebuie neaparat sa
reprezinte un cuplu; de cele mai
multe ori acestea au varste
fragede. Daca nou-nascutul este
baiat, el este dus in altar de catre
preot, iar fetita este dusa pana la
usa altarului.

Casatoriaa pastrat, fara dar si poate, cele

mai multe particularitati traditionale.

Evenimentul era precedat de
logodna(svatastvo)celor doi tineri, ocazie cu
care se organizau petreceri la casa fiecaruia
dintre cei logoditi (acolisnaiala baiat
sidevisnicla viitoarea mireasa). Primul pas al
logodnei este momentul cand fata ii daruieste
baiatului un batic rosu, semn al
acceptariicasatoriei. Pana la nunta propriuzisa(svadiba), pana nu demult se organizau
sezatori la care fetele si femeile cantau si
confectionau batiste cu marginea dantelata, pe
care le daruiau nuntasilor. Inainte de cununia
religioasa, care are loc imediat dupa liturghie,
se practica un obicei de cumparare-vanzare
a miresei de la casa parinteasca, ocazie cu
care sunt interpretate diferite cantece.

O alta particularitate importanta si specifica

evenimentelor lipovenesti estedecesul. La
decesul unui rus lipovean, acesta este privegheat
timp de trei zile in camera din fata locuintei, fiind
citita neintrerupt Psaltirea. Se aprinde candela,
care trebuie sa arda timp de sase saptamani. In
jurul capului celui decedat se pune o cununa de
hartie, pe care scrie in slavonaSfinte, puternice si
nemuritorule Dumnezeu, indura-te de noi!, iar in
mana i se pune o hartie cu binecuvantarea
preotului. Slujba de inmormantare are loc la
biserica, iar dupa inmormantare se organizeaza o
masa intinsa la casa celui trecut in nefiinta. Coliva
este facuta din grau fiert, amestecat cu miere de
albine

Sarbatorile religioase
Principalele sarbatori religioase ale acestora sunt:
7 ianuarie: Craciunul Nasterea Domnului
14 ianuarie: Sfantul Vasile cel Mare Inceput de an nou
19 ianuarie: Boboteaza
7 aprilie: Bunavestire
Pastele, Inaltarea Domnului si Sfanta Treime coincid cu aceleasi zile in
care respectivele sarbatori sunt praznuite si dupa calendarul gregorian
6 mai: Sfantul Gheorghe
12 iulie: Sfintii Petru si Pavel
2 august: Sfantul Ilie
19 august: Schimbarea la fata
28 august: Sfanta Maria Adormirea Maicii Domnului
21 septembrie: Nasterea Maicii Domnului
4 decembrie: Intrarea Maicii Domnului in Biserica
19 decembrie: Sfantul Nicolae