Universitatea Maritim

Constana
2016

Navigaia n zone cu maree

i cureni de maree
Golful Fundy; Mareea Secolului France Mont SaintMichel
Fricael Vitalie
Navigaie ,Transport Maritim
i Fluvial
Anul III Gr TA36

Generalit
ati

Mareele sunt oscilatii periodice

verticale ale nivelului apelor marilor
deschise si oceanelor, produse ca
efect al actiunii combinate a fortelor
de atractie ale Lunii si Soarelui,
precum si ca o consecinta a
miscarilor de rotatie si revolutie ale

Fluxul - o cretere treptat a nivelului

mrii i acoperirea cu ap a unei fii din
uscat; acesta se termin cu omaree
nalt n timpul creia nivelul mrii a
atins o nlime maxim i rmne pentru
un scurt timp imobil.
Reflux - o scdere treptat a nivelului
mrii i retragerea apelor de pe fia de
uscat acoperit anterior; se termin cu
omaree joas cnd nivelul mrii

Perioadele mareelor
Semidiurne(12h30min. n zona ecuatorial)
Diurne(24h50min. n zona tropical)
Semilunaresaude sizigii(14,7 zile)
Lunaresaude perigeu i apogeu(27,5 zile)
n funcie de poziia reciproc a Lunii, Soarelui i
Pmntului, deosebim:
Maree la sizigiisaumaree vii cu
amplitudini mai mari dect mareele normale
Maree la cvadratursaumaree moarte
cu amplitudini mai mici.

Odata cu ridicarea si coborarea apei pe verticala au

loc si miscari laterale sau orizontale, cunoscute sub
numele de curenti mareici.

Uncurent de mareeeste uncurent marinperiodic care

ia natere n fazele de deplasare pe orizontal a apelor
mrii n timpul fenomenuluimareei. Att viteza ct i
direcia unui astfel de curent se schimb n decursul
Curentul
de flux, care ia natere n momentul cnd
fluxului i refluxului.
apele n cretere depesc nivelul mediu al mrii; viteza
acestui curent crete treptat pe msura creterii nivelului
mrii, atingnd o valoare maxim la mareea nalt, dup
care scade i devine nul cnd nivelul mrii scade pn la
nivelul mediu.
Curentul de reflux, care ia natere n momentul cnd
apele ncep s scad sub nivelul mediu al mrii; viteza
acestui curent crete treptat pe msur ce nivelul mrii
scade, atingnd o valoare maxim la mareea joas, dup

Intensitatea curentilor marini

generati de maree variaza, in
functie de pozitia
amplasamentului pe Pamant,
de forma zonei costiere si
batimetrie. De-a lungul
zonelor costiere drepte si la
adancimii medii ale
oceanelor, mareele si curentii
mareici sunt in mod uzual
redusi ca intensitate. In

In rezolvarea problemelor de

navigatie, acesti curenti trebuie

distinsi cu atentie de ceilalti
curenti marini, generati de vnt,
diferenta de salinitate a apei, de
presiunea atmosferica sau din alte
cauze.
Studiul curentilor de maree este

Distribuia principalelor tipuri de

maree

n larg, curentii de maree prezinta, in general,

aceleasi caracteristici de periodicitate ca si
mareele; viteza curentului de maree (tidal stream
rate) creste cu amplitudinea mareei, atinge viteza
maxima (maximum rate) la apa joasa si la apa
inalta, viteza minima sau apa stationara (slack
water) aproape la jumatatea intervalului de timp
dintre mareea joasa si cea inalta, cnd are loc si
schimbarea de sens a curentului.
n apropierea coastei, acolo unde sectiunea de
scurgere a masei de apa se restrnge, viteza
curentilor de maree creste considerabil in

Curentii de maree sunt de doua feluri

Curentul rectilinear (rectilinear tidal stream),
care actioneaza pe aceeasi directie, in sensuri
opuse, desemnate prin denumirile: curent de
flux (flood stream) si curent de reflux (ebb
stream); asemenea curenti se intlnesc pe
canale, ruri, estuare sau in strmtori (cand in
functie de latimea strmtorii pot avea loc mici
abateri de la directia principala).
Curentii giratori (rotary tidal stream) sunt
curenti de maree formati la larg, care isi ating

Pentru uzul
navigatiei la bordul
navelor, de foarte
mare utilitate este
prezentarea tabelara
in hartile marine a
elementelor
curentilor de maree
Pentru exemplificare, extras
din zona, exprimate din harta Falmouth To
in functie de ora apei Plymouth seria 1267.

Mareele din Golful

Fundy sunt considerate
o minune natural.
Din pcate, puini au
vzut, unii chiar nici nu
au auzit de Golful Fundy
cu faimoasele lui maree.
Situat pe coasta de est
a Americii de Nord ntre
provinciile New
Brunswick, Nova Scotia
i statul american

Se estimeaz c aproape 100 de miliarde

de tone de ap se retrag din golf ctre
ocean de dou ori pe zi, cind se creeaz cele
mai mari maree cunoscute pn azi in lume.
La captul golfului, n bazinul Minas, apa se
retrage 16 metri.
Imaginai-v c v plimbai cu caiacul pe
ap adnc de nlimea unei cldiri cu 5
etaje i, n acelai loc, peste 6 ore v putei
plimba pe nisipul oceanului. Volumul de apa
care se misca in golful Fundy este

Forma de plnie a
golfului, precum i
adncimea apei face
ca apa s se mite n
aceeai direcie att
n golf ct i n
exteriorul golfului,
pe coast,

 Nu numai dimensiunea impresionant a

mareelor dar i alte fenomene naturale
cauzate de maree l face s fie faimos.
De-a lungul coastei golfului, apa a spat
spectaculoase sculpturi n piatra roie n
vrful crora crete vegetaie i unde ii
fac casa variate specii de psri marine.
Le putei admira din barc n timpul
fluxului sau de pe nisip la reflux.
La St. Martin"s, mareele au spat grote

La data de 21 martie 2015 o maree de proporii

a transformat stnca Saint Michel din Frana
ntr-o insul.

Dei a fost
numit mareea
secolului,
fenomenul are
de fapt loc o
dat la 18 ani.
n timpul
supermareei,
apele mri se
ridic cu 14
metri.

Fenomenul este explicat

stiintific prin actiunea pe
care o are gravitatia
exercitata de luna in timpul
primaverii si a toamnei.
Asadar, timp de opt ore
primavara si noua ore
toamna. Mont St.Michel

Anterior fenomenul a putut fi observat la 10 martie 1997,

specialitii serviciului hidrografic naional francez
estimnd c la 3 martie 2033, valurile vor putea fi
observate din nou. Este cea mai mare diferen ntre un
flux i un reflux succesive la coastele atlantice ale
Franei.

Saint Michael Mount,

England

Templul Stambheshwar
Mahadev, India

Riders on the Thames,England

England Shores

Passage duGois,
France

Lungimea sa exceptionala:4.125 km.n funcie decoeficientul de maree, nivelul

apei ,care acoper la maree nalt variaz dela1,30 metrila4 metri.Timp de
trecere 1 or 30 minute.

Angels Road, Japan

Bibiografie
1.Pinet, P.R. 1998. Invitiation to Oceanogoraphy,
web enhanced ed. Jones and Bartlett Publishers.
Boston, Ma.
2.Thurston, H. and Horner, S. 1998. Tidal Life.
Nimbus. Toronto.
3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Maree
4.http://
www.atheneum.ca/teodora-cosac/mareele-din-golf
ul-fundy