CURS 9 -10

Desi rezultatele sunt formal comparabile, exista diferente mari in ce priveste

semnificatia termenilor si in ce priveste dependenta volumului critic de temperatura
critica de reactie. Astfel, se poate demonstra cu usurinta ca modelul Semenov prezice o
panta a dreptei log(V ) = f ( 1 / T ) de cel putin doua ori mai mare decat modelul F-K.
Acest lucru este important in cazul materialelor lichide sau solide. Daca se aplica
modelul F-K pentru un vas Dewar, se poate demonstra usor ca testele standard de
determinare a potentialului de risc de descompunere sunt echivalente, respectiv testul
american SADT cu un vas Dewar de 100 L este echivalent cu testul german cu un vas
Dewar de 0.5 L.
In vederea simularii deflagratiei materialelor condensate (descompunere
exoterma ce se propaga ca un front de combustie fara a necesita insa oxigen, cu viteze
sub-sonice) exista mai multe modele in literatura de specialitate. Un model
convectivconductiv unidirectional, dedus in mod asemanator cu modelul de simulare al
exploziilor, prezice urmatoarea valoare a vitezei de propagare a frontului de reactie:
 Determinarea practica a conditiilor de explozie intr-un reactor chimic.

Din punct de vedere practic exista metode rapide (shorcut) care permit evaluarea
escaladarii unui proces condus intr-un reactor chimic din doua puncte de vedere:
- condii de instabilitate termica (intr-un reactor discontinuu, semi-continuu,
continuu);
- amploarea ultimului stagiu de escaladare a procesului si marimea exploziei (fara /
cu formarea de gaze/vapori, prin vaporizarea masei de reactie sau ca urmare a
reactiilor chimice).

Conditiile de instabilitate termica, depind atat de tipul reactiei, caracteristicile substantelor

implicate cat si de modul de operare si de tipul reactorului. Ambele teorii de escaladare a
procesului (Semenov si FK) pot fi aplicate, dar teoria Semenov este aplicabila in special
reactoarelor discontinue. In general, escaladarea unei reactii apare intr-una din situatiile
urmatoare: i) reactantii sunt amestecati la temperaturi joase dupa care se incalzesc
pentru demararea reactiei cantitative (operarea discontinua); ii) unul din reactanti este
adaugat continuu peste amestecul de reactie dintr-un reactor semi-continuu; daca debitul
de adaugare este prea mare in raport cu viteza de consum in reactie, se obtin acumulari
de compusi nereactionati care pot duce la o escaladare de tip reactor discontinuu; iii)
daca agitarea eactantilor intr-un reactor semi-continuu este ineficienta, se pot acumula
compusi nereactionati ce pot declansa (la o variatie a modului de agitare) escaladarea
procesului dupa un model de tip reactor discontinuu; iv) daca in reactorul continuu s-au
atins pragurile critice ce conduc la o evolutie catre zona de instabilitate termica aflata la
temperaturi mari (punct stabil superior nefezabil).
In multe din aceste situatii sunt intrunite conditiile de escaladare a procesului tipice unui
reactor de tip discontinuu, pentru care se pot aplica teoriile exploziei adiabate sau
neadiabate (Semenov). Pentru o reactie de escaladare ireversibila de ordin n, masura
violentei reactiei (B) precum si valoarea duratei de inductie adiabata sunt date de
relatiile :
In aceste conditii cvasi-adiabate, intreaga caldura a reactiei principale (primare) este
utilizata la incalzirea amestecului de reactie si duce la declansarea reactiilor secundare.
Posibilele interactii intre reactiile principale si cele secundare se pot incadra in mai multe
situatii, in functie de temperatura de reactie, de limitele minime si maxime de operare

Compararea domeniilor de operare a reactiilor principale si secundare.

Modele cantitative de evaluare a caracteristicilor sursei de poluare.
Modelele cantitative (matematice) privind sursa de poluare urmaresc simularea
scenariilor de emisie si evaluarea vitezei de evacuare a poluantilor, substantelor toxice
si/sau inflamabile in mediu. Aceste modele sunt de trei categorii:

- Modele privind viteza de evacuare (emisie) a substantelor periculoase (toxice,

inflamabile;
- Modele de evaporare cu detenta din rezervoare, sau evaporare din bazine de poluanti;
- Modele de dispersie a poluantilor in mediu (sol, aer, apa).

Modele privind viteza de evacuare a poluantilor in mediu (modele sursa) urmaresc

determinarea debitului de evacuat accidental in functie de tipul sursei si a conditiilor de
mediu. Astfel, exista modele privind evacuarea lichidelor poluante, a gazelor poluante,
sau a amestecurilor bifazice. In cazul evacuarii accidentale de lichide, formulele de
calcul se definesc in functie de tipul rezervorului (vas sub presiune, conducta) si de
modul de evacuare (prin valva, ventil, orificiu). Forta motrice este in general diferenta de
presiune intre rezervor si mediul extern, iar viteza de evacuare depinde si de marimea
orificiului si de locatia sa. In cazul evacuarii de gaze sub presiune, debitul de evacuat va
depinde de parametrii similari cu cei pentru cazul lichidelor sub presiune, cu diferenta ca
trebuie considerata si expansia gazului dupa evacuare. La evacuarea accidentala a
amestecurilor multi-fazice, trebuie avuta in vedere posibilitatea de reactie (exoterma) a
amestecului (evacuare reactiva), sau doar posibilitatea de fierbere (evaporare cu
detenta) daca evacuatul lichid se gaseste la o temperatura mai mare decat cea de
fierbere corespunzatoare presiunii mediului extern (evacuare nereactiva).
 Modele cantitative de evaluare a
consecintelor termice ale unui accident
(incendiu, explozie)

Principalele tipuri de modele de explozie si ardere ale compusilor inflamabili sunt

urmatoarele (AIChE, Risk Guidelines, 2000):
- Modele de explozie a norilor de vapori (amestecuri de vapori si aer, Vapor Cloud
Explosions, VCE);
- Modele de ardere in flacara (fara explozie,Flash Fires);
- Modele de explozie fizica (mecanica, Physical Explosion);
- Modelul mingii de foc (BLEVE, Fireball);
- Modele de explozie limitata (in spatiu inchis, Confined Explosions);
- Modele de ardere in bazine deschise (arderea lichidelor inflamabile aflate in
fierbere, Pool Fires);
- Modele de ardere in jet (Jet Fires).

In cazul incendiilor si exploziilor, parametrii esentiali pentru evaluarea scenariilor

consecintelor sunt fluxul radiant (kW/m2) primit de un receptor dat si supra-presiunea
(atm). Odata calculate printr-un anumit model, acestea determina nivelul de pericol si
efectele asupra mediului si persoanelor
Modelul de explozie a norilor de vapori, cu crearea unei unde de soc, urmareste
determinarea energiei eliberate, supra-presiunii produse la o anumita distanta de centrul
exploziei, timpul de propagare si durata exploziei. In acest model se considera ca
eliberarea necontrolata in atmosfera a unei cantitati mari de vapori inflamabili in aer,
dintr-un rezervor, reactor, cisterna, conducta, produce un nor inflamabil. Daca dilutia
scade sub LFL, poate apare un VCE. Pentru evaluarea consecintelor exista urmatoarele
modele:
- modelul cantitatii echivalente de TNT (tri-nitro-toluen);
- modelul multi-energetic TNO (Olanda);
- modelul Baker modificat.

Modelul TNT calculeaza cantitatea de TNT care explodata ar produce acelasi efect
ca si explozia norului inflamabil. Formula de calcul este urmatoarea: