IZOMERIA DE CONFIGURATIE

DIASTEREOIZOMERIA
- Molecule ce conin mai mult de un centru optic activ -

Diastereoizomeria este o form de izomerie de configuraie ce

se defineste ca fiind izomeria ce NU ESTE enantiomerie
Diastereoizomeria poate s apar att la compui care prezint
chiralitate ct i la compui achirali
este de dou feluri: diastereoizomeria optic
diastereoizomeria cis-trans

diastereoizomeria optic
Apare la compusii cu mai mult de un centru chiral. Cu cat numarul
de atomi de carbon chirali este mai mare, cu atat creste numarul
diastereoizomerilor.
Ca principiu, pentru studiu, se vor prezenta compusii cu doua centre chirale
(stereocentre)
 DIASTEREOIZOMERIA OPTIC
Diastereoizomeria optic apare la compui care au mai multe elemente de
chiralitate n molecul (mai mult de un atom de carbon optic activ).

Stabilirea tipului i numrului de izomeri sterici posibili

- dac ntr-o molecul sunt mai multe elemente de chiralitate, fiecare
dintre acestea poate avea dou configuraii diferite care sunt imagini de oglindire
nesuperpozabile;
- dac ntr-o molecul exist n elemente de chiralitate i fiecaruia i
corespund dou configuraii diferite, atunci numrul total de configuraii diferite
pentru ntreaga molecul va fi de 2n. Aceste configuraii diferite sunt izomeri de
configuraie sau izomeri sterici. Aceti izomeri sterici pot fi:

Enantiomeri= sunt izomeri sterici NESUPERPOZABILI care se gasesc in

relatia OBIECT-IMAGINE IN OGLINDA ; Au proprietati fizice identice deoarece
au aceeasi geometrie moleculara (unghiuri, distante)
Diastereoizomeri= sunt tot izomeri sterici NESUPERPOZABILI care NU se
gasesc in relatia OBIECT-IMAGINE IN OGLINDA ; Au proprietati fizice diferite
deoarece geometriile moleculelor lor difera substantial
 cnd un compus are dou centre de chiralitate DIFERITE (chimic), fiecare
dintre acestea putnd avea configuraie R sau S, numrul de izomeri va fi dat de
numrul de combinaii posibile adic, n acest caz: 22 = 4.

Pentru moleculele cu doua centre chirale se disting doua situatii:

A. Cele doua centre chirale NU sunt identice chimic (cei doi C* au substituenti diferiti)

4
stereo-
izomeri

B. Cele doua centre chirale sunt identice chimic (cei doi C* au aceiasi substituenti)

3
stereo-
izomeri
 A. Cele doua centre chirale NU sunt identice chimic (cei doi C* au
substituenti diferiti)

4
stereo-
izomeri

Exista DOUA perechi de enantiomeri: (1) cu (2) si (3) cu (4)

Sunt NESUPERPOZABILI si se afla in relatie de imagini de oglindire
Oricare dintre membrii unei perechi este in relatie de diastereoizomerie cu oricare
din membrii celeilalte perechi
(1) cu (3); (1) cu (4); (2) cu (3); (2) cu (4);
(3) cu (1); (3) cu (2); (4) cu (1); (4) cu (2);
Sunt NESUPERPOZABILI si NU se afla in relatie de imagini de oglindire
 Nomenclatura ERITRO - TREO
Moleculele cu dou grupri identice de aceeai parte a lanului atomilor de
carbon n proiecie Fischer se numesc eritro
Dac cele dou grupri identice sunt de o parte i de alta a catenei perechea de
enantiomeri se numete treo.

Exemplul 1
2,3-dibromo-
pentanul prezint
chiralitate la
atomii de carbon
C2 i C3 22 = 4
enantiomeri

Diastereoizomeri
(1) cu (3); (1) cu (4)
(2) cu (3); (2) cu (4)
doar unul dintre centrele
chirale se afla in relatia
obiect-imagine in oglinda:
 Exemplul 2 3-cloro-2-butanolul prezint chiralitate la atomii de carbon C2 i
C3 22 = 4 stereoizomeri

(1) este n relatie de enantiomerie cu (2)

(1) este n relatie de diastereoizomerie cu (3) respectiv cu (4)

(2) este in relatie de diastereoizomerie cu (3) respectiv cu (4)
(3) este in relatie de diastereoizomerie cu (1) respectiv cu (2)
(4) este in relatie de diastereoizomerie cu (1) respectiv cu (2)
Exemplul 3 tetroza (compus natural din clasa monozaharidelor) prezint
chiralitate la atomii de carbon C2 i C3 22 = 4 enantiomeri
CONCLUZIE pentru cazul moleculelor cu DOUA STEREOCENTRE
IDENTICE

Izomerii I i II i respectiv III i IV sunt enantiomeri (reprezint

molecule nesuperpozabile aflate in relatie de oglindire
Oricare izomer din prima pereche (I sau II) impreuna cu oricare izomer
din a doua pereche (III sau IV) formeaza perechi de diastereoizomeri
Diastereoizomerii sunt nesuperpozabili si NU se afla nici in relatie de oglindire
diastereoizomerii cu atomi de carbon chirali sunt numii
diastereoizomeri optici, categorie distincta de diastereoizomerii geometrici

n concluzie pentru o astfel de molecul cu dou centre de chiraltate (2

atomi C*) vor exista n total 4 stereoizomeri grupati in doua perechi de
enantiomeri.
Diastereoizomerii exista sub forma a 4 perechi.
B. Cele doua centre chirale sunt identice chimic (cei doi C* au aceiasi
substituenti)
3
stereo-
izomeri

Dovada ca perechea a 2-a NU este o

pereche, ci un singur compus

Moleculele cu substitueni identici la cele doua stereocentre vor prezenta un

numr mai mic de stereoizomeri (3 in loc de 4)
 Exemplul 1
2,3-dibromo-
butanul prezint
chiralitate la
atomii de carbon
C2 i C3 ne-am
astepta la 22 = 4
enantiomeri

34

(1) este diastereoizomer cu (3) Aceasta NU este o pereche,

(2) este diastereoizomer cu (3) ci o singura molecula!
Compusul (3) este identic cu (4),
(3) este diastereoizomer cu (1) si cu (2) dovada fiind superpozabilitatea dupa
rotirea lui (3) cu 180o
 A (R,R) B (S,S) B rotit cu 180o
enantiomeri NU e superpozabil
forma TREO cu A

C (R,S) D (S,R) D rotit cu 180o

FORMA MEZO ESTE superpozabil
achiral cu C 11
 COMPUI MEZO
Molecule cu 2 centre chirale IDENTICE

Moleculele cu substitueni identici la cele doua stereocentre prezinta o

forma MEZO, un stereoizomer cu PLAN de SIMETRIE, deci ACHIRAL

Caracteristici ale formei mezo:

- prezint 2 centre chirale identice (substitueni identici)
- compus optic inactiv
- este superpozabil cu imaginea sa n oglind
- prezint un plan de simetrie
- cele doua stereocentre trebuie s aib configuraie diferita (R si S)
- este diastereoizomer al configuraiei (R,R), respectiv (S,S)
12
Exemplul 2: 4 Regula de succesiune:
1 2 3
HOOC - C*H - C*H - COOH C2: 1. -OH
Acizii tartrici C3: 2. -COOH
OH OH
acid tartric 3. -CH(OH)-COOH
(acid 2,3-dihidroxibutandioic) 4. -H
 Analiza relaiilor dintre izomerii de configuraie ai acidului tartric

Izomerii 1 si 2 sunt enantiomeri

Formulele 3 i 4 sunt identice i reprezint un singur izomer , denumit forma mezo ,care
este diastereoizomer cu 1, respectiv cu 2
Forma mezo prezint un plan de simetrie i nu este chirala este optic inactiva
Pentru acidul tartric nu vor fi patru, ci doar trei stereoizomeri i anume: o pereche de
enantiomeri (1, 2) i forma mezo (3).

Proprietile diastereoizomerilor
Spre deosebire de enantiomeri, care fiind in relatie de oglindire sunt molecule
identice ca geometrie, diastereoizomerii au geometrii moleculare diferite
energia lor intern este diferit i ca urmare proprietile fizice i unele proprieti
chimice sunt diferite.
Proprieti fizice i chimice ale acizilor tartrici
Proprietate Acid (+) tartric Acid (-) tartric Acid mezo-tartric
(2R,3R) (2S,3S) (2R,3S)
[]D (la 200 n ap) +11,98 -11,98 0
p.t. (0C) 170 170 160
Solubilitate (g/100cm3; ap; 200C) 139 139 125
Constanta de aciditate K1.103 1,17 1,17 0,77
IX.1. Definiie compui ce conin in molecul, grupa
functionala, cel putin un atom de halogen legat printr-o
legatura covalenta de un atom de carbon aflat in diferite
stari de hibridizare.
 COMPUI HALOGENAI NATURALI

compus cu rol de repelent produs

de algele rosii

compus sintetizat de iepurele de mare dupa

ingerarea produsului de mai sus rol de repelent
 Proprieti i utilizri - importana

Nu sunt inflamabili
Sunt buni solventi (clorura de metilen, tetraclorura de carbon)
Agenti de racire (freonul)
Utilizati in medicina si farmacie (cloroformul)
Precursori in sinteza unor compusi cu importanta industriala
IX.2. Clasificare. Nomenclatura
Clasificare

dupa tipul atomului de halogen

- derivati fluorurati (R-F), cloruati (R-Cl), bromurati (R-Br), iodurati (R-I)
dupa natura radicalului hidrocarbonat
- saturati cu radical alchil, cicloalchil, arilalchil (C sp3)
- nesaturati: halogenul legat direct de atomul de carbon hibridizat sp2
- aromatici: halogenul legat de nucleul aromatic (Ar-X)
dupa nr. de atomi de halogen din molecula
- monohalogenati, di-, tri-, etc.
dupa locul ocupat in catena
- geminali: atomii de halogen sunt legati la acelasi atom de carbon
- vicinali: atomii de halogen legati la atomi de carbon vecini
dupa natura atomului de carbon de care este legat halogenul
- primari, secundari, tertiari.
 Nomenclatura
dou nomenclaturi aplicabile compuilor halogenai
- prima (uor de folosit n cazul derivailor halogenai cu molecule
simple): i denumete ca halogenuri ale resturilor hidrocarbonate: fluorur, clorur,
bromur sau iodur de alchil (aril);
- cea de-a doua nomenclatur, aplicabil tuturor compuilor halogenai,
este cea IUPAC:
numele derivailor halogenai se formeaz prin adugarea numelui
halogenului plus particula o (de exemplu cloro-, bromo-) ca prefix la numele
radicalului hidrocarburii
poziia halogenului se noteaz cu cea mai mic cifr posibil, iar n
cazul prezenei mai multor atomi de halogen, acetia vor ocupa de asemenea
cele mai mici poziii posibile i vor fi menionai n ordine alfabetic
numrul atomilor de halogen de acelai fel se indic prin prefixul
corespunztor (di-, tri- etc.)
doi atomi de halogen legai de acelai atom de carbon se numesc
geminali, iar halogenii legai de atomi de carbon vecini se numesc vicinali
n compuii halogenai aromatici, poziiile atomilor de halogen se
indic prin cifre sau prin prefixele orto, meta, para.
Exemple:
IX.3. Structur i izomerie
Structura
atomii de halogen sunt situai n grupa a 7-a a sistemului periodic, avnd
valena 1 pot forma doar o singur legtur cu restul organic;

radicalul hidrocarbonat poate conine att legturi simple ct i legturi

multiple (compui nesaturai) sau nuclee aromatice;
- compui halogenai cu molecule nesaturate - derivaii halogenai alilici
i cei vinilici;
- derivai halogenai coninnd nuclee aromatice:
- halogenul legat direct de un atom de carbon al inelului aromatic
- halogenul din poziia benzilic.
 Izomerie
Legarea grupei funcionale halogen la o structur de hidrocarbur determin apariia
izomeriei de poziie (atomul de halogen sau alt substituent se poate lega n diverse
poziii ale catenei).
n funcie de natura i complexitatea radicalilor organici de care sunt legate grupele
halogen moleculele halogenoderivailor mai pot prezenta izomerie de caten i
izomerie geometric
Apariia unui centru de chiralitate la atomul de carbon purttor al grupei funcionale
compui optic activi izomerie optic
IX.4. Metode de obinere
 Metode speciale

Derivaii fluorurai i iodurai nu se pot obine prin metode directe din cauza
reactivitii prea mari a fluorului i prea mici a iodului se folosesc reaciile de
schimb de halogeni ntre o clorur sau o bromur organic i o fluorur sau
iodur anorganic.
 alt metod - din sruri de diazoniu aromatice (obinute n urma reaciei
de diazoltare a aminelor aromatice) i sruri anorganice

Ar-NN]+ + CuCl Ar-Cl

Ar-NN]+ + CuBr Ar-Br
Ar-NN]+ + KI Ar-I
Ar-NN]+ + HBF4 Ar-F

Din alcooli cu reactivi speciali: HCl gazos/Et2O, SOCl2, PBr3, I2 / P rou