Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Catedra Filozofie și bioetică

Elabort de:Melnic Cristina,

Grupa:M1721
Conducător:Conferențiar univeritar A.Eșanu
 Legăturile interdisciplinare dintre ştiinţe constituie una
dintre condiţiile necesare soluţionării cu succes a
problemelor ce apar.

Interdisciplinariatatea contribuie la contactele directe

dintre diferite ştiinţe.

Ea generează procese integrative şi crescând interacţiunea

dintre ele, are loc îmbogăţirea cu metode de cercetare noi.

Interdisciplinaritatea presupune participarea cercetătorilor

şi profesorilor din mai multe domenii ale ştiinţei, în scopul
realizării unor obiective comune sau al soluţionării unor
probleme complexe care nu pot fi, în mod
satisfăcător,cercetate doar de un singur domeniu al ştiinţei.
Interdisciplinaritatea nu presupune doar examinarea
unui fenomen din perspectiva mai multor ştiinţe, ci şi o abordare
integrată
şi integralistă a fenomenului în cauză.

Argumentele ce vin să fundamenteze perspectiva

interdisciplinară se numără:
1. Fundamentul ontologic - din perspectivă existenţială, lumea
apare ca un tot întreg, ca o totalitate;
2. Fundamentul epistemologic - în plan epistemologic, prin
unitatea întregii cunoaşteri ştiinţifice se cercetează realitatea
prin prisma totalităţii ontologice;
3. Fundamentul social - problematica complexă a lumii umane
contemporane solicită o abordare interdisciplinară.
Ştiinţele comportamentului reprezintă un
domeniu interdisciplinar focalizat pe înţelegerea
proceselor comportamentale şi sociale.

Cu scop de elucidare a fenomenului comportamental

în întreaga lui complexitate şi diversitate științele
comportamentului comportă un spectru larg de
discipline.
 Psihoneuroimunologia

Dedicate
cercetării Genetica comportamentală
fundamentale
Neurochimia comportamentală

Disciplinele Farmacologia comportamentală

incluse

Antropologia

Cu caracter
Sociologia
aplicativ
Psihologia
Neurofizlogia
Antropologia, în sensul ei restrâns, studiază comportamentul uman în
context cultural.

 Sociologia studiază comportamentul uman la nivel de grup şi factorii

ecologici, politici, geografici, administrativi etc., care îl influenţează.

Psihologia studiază comportamente complexe normale sau patologice şi

procesele mentale implicate în generarea sau susţinerea lor.

Neurofiziologia studiază substratul material (biologic), biochimic al

comportamentelor, normale şi patologice.

Medicina comportamentală are drept obiectiv dezvoltarea şi integrarea

cunoştinţelor comportamentale, psihosociale şi biomedicale, cu scopul
promovării sănătăţii şi prevenirea bolilor.
 Domeniile științei comportamentale
GENETICA COMPORTAMENTALĂ
Relatia dintre ereditate, mediu și
comportament în maladiile ereditare

Neuropihologia comportamentului –relațiile dintre indivizi,

dintre subiect și obiectul sau situația creată, ce generează
procese afective caracteristizate prin modificări funcționale,
prin conduite particulare însoțite de expresii emoționale și
trăire subiectivă. Respectiv comportamentul este o intricare
a expresiei motivaționale, cât și afectivo-emoșțională a
individului.

Neurochimia comportamentală
studierea
comportamentului în raport function
area sistemului nervos central.

B.F.Skinner a fost
un psiholog american , behavorist
, autor, inventator și filozof social.
A contribuit la teoria psihologică
prin lucrările sale:„Behavorim” și
„Radical behavori”
Pierre Janet este mai întâi
un filozof, apoi un psiholog și, în final,
un doctor francez. El creează termenul
de subconștient .
La « psychologie des conduites » de
Pierre Janet este o sinteză a psihologiei
cognitivă(percepția, abilitățile motorii,
raționament, atenție,
memorie), psihologiei sociale (imagini)
și psihologiei dinamice
 Psihoneurologia
Psihoneurologia imună relațiile dintre
comportamentul uman, procesele
neurologice , endocrine și funcția
imunitară.
Subiectele abordate:
•Modul în care stresul influențează funcția
imunitară, modificările funcției imunitare
induse psihosocial.

•Influența puternică a depresiei asupra

bolilor cardiovasculare și autoimune.

•Rolul și efectele benefice ale înțelegerii

și exprimării emoțiilor asupra funcționării
sistemului imunitar.
Cartea de: Kavita Vedhara, Michael
•Rolul benefic al intervențiilor R. Irwin ce abordează acest subiect
comportamentale și al diferitor forme de
psihoterapie asupra funcționării sistemului
imunitar.
BIBLIOGRAFIE :
1.COMUNICARE ȘI COMPORTAMENT ÎN MEDICINĂ
„VITALIE OJOVANU”
2.NEUROPSIHOLOGIA
COMPORTAMENTULUI„OLIMPIA BULIGA”
3. INTERDISCIPLINARITATEA „GALINA
ȚURCAN”
4.WWW.WIKIPEDIA.ORG
5. BAZELE NEUROCHIMICE
ALE COMPORTAMENTULUI