Duodenul

Col H.E.
 Diagnostic
1. Organ cavitar musculo-epitelial, cu peretele format din
ţesuturi diferite, dispuse în patru straturi.
2. Vilozităti în formă de frunză, secţionate în diferite
sensuri.
3. Mucoasă cu epiteliu simplu prismatic polimorf, cu
predominanţa enterocitelor.
4. În corion glande tubulare Lieberkuhn.
5. Submucoasă cu glande tubulo-acinoase Brunner.
 Cu obiectivul mic
• vom urmări aspectele morfologice generale ale
duodenului, cu cele patru tunici,
– mucoasa cu vilozităti
– glandele tubulare Lieberkuhn în corion
– submucoasa cu glande tubulo-alveolare Brunner,
– tunica musculară
– tunica externă (adventiţia sau seroasa)
 Cu obiectivul mare
Mucoasa cu epiteliu de tip intestinal, monostratificat,
cilindric, format în mod caracteristic din următoarele de
celule:

– enterocite

– celule calciforme

– celule endocrine (SED)

 Enterocitele
• sunt cele mai numeroase
• au formă prismatică
• au citoplasma subnuclear bazofilă, supranuclear mai
clară
• cu nuclei ovalari hipercromi, situaţi spre polul bazal,
• iar la polul apical prezintă un platou striat.
 Celulele caliciforme
• sunt reduse numeric
• situate printre enterocite în formă de cupă,
• cu polul supranuclear bombat spre suprafaţa
epiteliului, cu citoplasma paranucleară
vacuolară şi clară, iar partea bazală îngustă,
bazofilă cu nuclei turtiți hipercromi.
• sunt celule secretoare de mucus.
 Corionul

• este un țesut conjunctiv lax vasculo-nervos,

• este ocupat de un număr mare de glande
intestinale, denumite glandele sau criptele
Lieberkuhn.
• poate conține infiltrații limfoide sau noduli
limfatici
 Glandele Lieberkuhn
• sunt glande tubulare simple, mai rar ramificate ce
provin din înfundarea în corion a epiteliului de
suprafață
• Fiecare glandă prezintă 3 porțiuni:
– gâtul (locul de deschidere a glandei la baza vilozităților)
– corpul
– fundul glandei

• glandele apar secționate în diferite incidențe

Peretele glandei este format din 5 tipuri de
celule așezate pe membrana bazală

1. celule absorbante

2. celule caliciforme identice ca structură cu cele

de la suprafață, dar mai mici

3. celule nediferențiate, de înlocuire, situate la

nivelul gâtului și corpului glandei, sunt celule
mici cubice, cu nuclei rotunzi, situați bazal
Peretele glandei este format din 5 tipuri de
celule așezate pe membrana bazală

4. celule Paneth situate numai în fundul

glandei, au formă de trunchi de piramidă cu

nuclei rotunzi voluminosi

5. celule endocrine (SED) greu de pus in

evidență in col HE
• Vilozitătile intestinale sunt cute ale mucoasei ce apar
oblic şi transversal

• Sunt lungi şi groase, cu aspect de frunză central,

formate dintr-un ax central, expansiune a corionului,
tapetat de epiteliul de suprafață.

• În axul corionului se dispune central o arteriolă, o

venulă, un vas limfatic denumit chiliferul central și
câteva fibre musculare netede dispuse paralel cu axul,
care formează mușchiul vilozității (mușchiul Brucke)
• Musculara mucoasei, subțire, dispusă în două planuri,
intern circular, extern longitudinal
• Submucoasa este formată din țesut conjunctiv lax,
vasculo-nervos, conține glande duodenale Brunner,
arteriole, venule, trunchiuri limfatice, elemente
nervoase din plexul submucos a lui Meissner
• Glandele Brunner sunt glande tubulo-acinoase
compuse, de tip mucos
• Canalele excretorii se deschid în fundul glandelor
Lieberkuhn sau la baza vilozităților
• Musculara, formată dintr-un strat circular intern mai
gros și un strat longitudinal extern mai subțire.
• Între cele două se localizează elementele nervoase din
plexul mienteric Auerbach
• Seroasa, foița viscerală peritoneală, îmbracă duodenul
pe porțiunea sa intraperitoneală
• În porțiunea extraperitoneală seroasa este înlocuită de
adventice
Jejunul

col. H.E
 Diagnostic
1. Organ cavitar musculo-epitelial, cu perete alcătuit
din țesuturi diferite, asezate în 4 straturi

2. Vilozități în deget de mănușă, secționate în diferite

sensuri

3. Absența glandelor în submucoasă

 Cu obiectivul mic
• vom urmări elementele necesare pentru diagnosticul
pozitiv:
– valvule conivente
– vilozități în deget de mănușă
– mucoasa cu un epiteliu de suprafață polimorf
– prezența glandelor Lieberkuhn în corion
– musculara mucoasei
– absența glandelor din submucoasă
– tunica musculara
– seroasă
Cu obiectivul mare
 Mucoasa
Este formată din:

 epiteliu intestinal polimorf, monostratificat, înalt, ca la

duoden;

 corion, format din ţesut conjunctiv lax vasculo-nervos, cu

numeroase glande intestinale Lieberuhn lungi,

 conţinând uneori infiltraţii limfoide sau mici foliculi

limfatici izolaţi;
 Mucoasa

• musculara mucoasei, subţire, în două planuri,

circular intern şi longitudinal extern.

• Valvulele conivente ale lui Kerkring sunt plici circulare

permanente ce proemină în lumen, formate din
mucoasă şi submucoasă.
• Vilozițățile intestinale la acest nivel sunt numeroase,
lungi și cu vârful efilat. Musculara mucoasei indentică ca
la duoden
• Submucoasa- apare ca un ț. Conj. Lax bogat vascularizat
și invervat, fără glande cu prezența inconstantă a
structurilor limfoide specifice mucoaselor
• Musculara are cele două straturi de fibre musculare
netede
• Seroasa îmbraca peretele jejunului pe toată suprafața sa.
Ileonul

col. H.E
 Diagnostic
1. Organ cavitar, musculo-epitelial, cu pereţi alcătuiţi din
ţesuturi diferite aşezate în patru straturi.
2. Vilozităţi intestinale, mai puţin numeroase, din ce în
ce mai mici şi mai rare, absente în porţiunea
terminală.
3. În corion şi în submucoasă, agregate de foliculi
limfoizi (plăcile lui Peyer).
4. Absenţa glandelor în submucoasă.
 Cu obiectivul mic
• vom evidenţia cele patru tunici specifice
intestinului subţire:
– mucoasa cu acelaşi epiteliu

– corionul cu glandele Lieberkuhn mai lungi

– valvulele conivente şi vilozităţile în deget de

mănuşă,

– submucoasa fară glande.

 Cu obiectivul mic
• Tunica musculară şi seroasa, cu caracteristicile ca la

jejun.

• Vom remarca polimorfismul epiteliului mucoasei şi a

glandelor intestinale din corion, precum şi aspectele

infiltraţiilor limfoide nodulare din corion şi

submucoasă.
 Cu obiectivul mare

• vom urmări structura celor 4 tunici specifice

intestinului, cu particularitățile structurale de
la nivelul ileonului
• vilozitățile intestinale devin din ce în ce mai
mici și mai rare, pâna la dispariție în ileonul
terminal
 Mucoasa
prezintă un epiteliu:

cu enterocite

celule caliciforme mai numeroase

celule endocrine

şi celule M.
 Mucoasa
Celulele M sunt cele mai numeroase la acest nivel.

Ele sunt prezente la nivelul întregului intestin subţire şi

gros.

Sunt celule prismatice (cubice) ce prezintă microrepliuri

apicale şi pe feţele laterale, implicate în captarea
antigenelor (nu se indentifică în coloraţiile uzuale).
• În corion şi în submucoasă se observă
un conglomerat de foliculi limfoizi intercalaţi de ţesut
limfoid difuz, plăcile Peyer.
• La acest nivel glandele Lieberkuhn sunt mai mici,
mai rare sau absente, iar musculara
mucoasei este disociată.
• Tunica musculara și seroasa nu prezintă
particularități.
Colonul

col. H.E
 Diagnostic

1. Organ cavitar, musculo-epitelial, cu peretele

alcătuit din ţesuturi diferite aşezate în patru
straturi.

2. Absenţa valvulelor conivente şi a vilozităţilor.

3. În epiteliul prismatic al mucoasei şi al glandelor,

predomină evident celulele calciforme.
 Cu obiectivul mic
• Mucoasa este netedă, lipsită de vilozităţile şi
valvule conivente.
• Glandele Lieberkuhn se deschid direct la
suprafaţa mucoasei.
• Celulele calciforme sunt abundente şi
predominante în epiteliul de suprafaţă şi în
glande.
 Cu obiectivul mic
• Corionul şi submucoasa pot conţine infiltrate limfoide
difuze, mai ales foliculi limfatici izolaţi.

• Musculara prezintă tenii vizibile pe secţiune

transversală, şi anume îngroşări ale stratului de fibre
musculare longitudinale, discontinue, cu scurtarea
păturii externe a tunicii musculare.
Cu obiectivul mare
 Mucoasa

• este netedă,

• predomină celulele caliciforme

• enterocitele sunt mai puține

• Glandele intestinale Lieberkuhn sunt numeroase,

largi, adânci și ajung până la suprafața musculara
mucoasei, cu absenţa celulelor Paneth.
 Mucoasa
Corionul este format din:

• ţesut conjunctiv lax vasculo-nervos

• poate conţine foliculi limfatici izolaţi.

• Musculara mucoasei, subţire dar uşor vizibilă

• poate fi mascată uneori de foliculii limfatici care trec

şi în submucoasă.
10x

mucoasa

submucoasa

Tunica musculară
Celule
caliciforme enterocite
 Submucoasa

• formată din ţesut conjunctiv lax

• este subţire, pe alocuri ocupată de foliculi limfatici

• conţine artere şi vene de calibru mic sau mijlociu,

trunchiuri limfatice largi,

• microganglioni şi fibre nervoase din plexul

submucos Meissner.
 Musculara

• este formată dintr-un strat intern circular

• și unul extern longitudinal inegal ca grosime, ce

formează cele trei tenii

• între cele două straturi musculare se localizează

elementele nervoase din plexul mienteric Auerbach.
Apendicele ileo-cecal

col. H.E
10x
40x