Sensibilitati si alergii

alimentare
 SENSIBILITATEA ALIMENTARA NEIMUNOLOGICA

 Majoritatea sensibilitatilor alimentare

neimunologice sunt asociate cu diferite
substante de la nivelul alimentelor, altele decat
proteinele.
 Pot fi:
– Reactii anafilactoide- nu este implicata IgE
– Dereglari alimentare metabolice-intoleranta la lactoza
si favismul
– Reactiile idiosincrazice-reactii adverse la aditivi
 Reactii anafilactoide
 In cazul alergiilor alimentare eliberarea de histamina si alti mediatori
ai raspunsului alergic de catre mastocite si bazofile, sunt mediate de
IgE. In contrast, reactiile anafilactoide sunt cauzate de substante care
produc eliberarea acelorasi mediatori, fara implicarea IgE.
 In cazul reactiilor anafilactoide, se crede ca unele substante din
alimentul implicat dezintegreaza membrana mastocitelor, ceea ce
determina eliberarea spontana de histamina si alti mediatori.
 Capsunile sunt cunoscute pentru proprietatile lor de a determina
aparitia reactiilor adverse-urticaria-la unii indivizi.
 Capsunile au un continut scazut de proteine si nu exista dovezi despre
existenta vreunui alergen in aceste fructe.
 Simptomele care apar in cazul alergiilor la capsuni sunt asemanatoare
alergiilor alimentare mediate de IgE, deci eliberarea histaminei si a
altor mediatori in vivo este un mecanism posibil.
 Dereglari metabolice alimentare

 Implica deficiente determinate genetic, care fi afecteaza capacitatea

gazdei de a metaboliza un anumit component alimentar, fie
intensifica sensibilitatea gazdei la unele substante chimice
alimentare printr-un tipar metabolic deficitar.
 Intoleranta la lactoza este un exemplu de boala care apare in
momentul in care deficientele genetice afecteaza capacitatea gazdei
de a metaboliza un component alimentar.
 In cazul intolerantei la lactoza, un deficit de enzima β-galactozidaza,
duce la o capacitate scazuta de a metaboliza lactoza.
 Favismul este un exemplu de deficienta genetica care creste
sensibilitatea la o substanta chimica alimentara.
 Este produs de o deficienta genetica eritrocitara de glucoza-6-fosfat-
dehidrogenaza ce determina cresterea sensibilitatii la mai multi
factori hemolitici din bob (Vicia faba).
 Intoleranta la lactoza
 In procesele digestive normale, lactoza este
hidrolizata la nivelul mucoasei intestinale in
componentii sai: monozaharide, glucoza si
galactoza.
 Galactoza si glucoza pot fi absorbite si folosite
metabolic pentru producerea de energie.
 In cazurile de intoleranta la lactoza, este
diminuat nivelul de activitate al principaleleor
enzime intestinale hidrolitice, cunoscute si sub
numele de β-galactozidaze sau lactaze.
 Intoleranta la lactoza
 Lactaza nu poate fi absorbita la nivelul intestinului subtire decat daca
este hidrolizata la galactoza si glucoza.
 In cazul intolerantei la lactoza, lactoza trece nedigerata in colon, unde
intalneste un numar mare de bacterii care metabolizeaza lactoza in
CO2, H2O si H2.
 Simptomele care apar sunt: crampe abdominale, meteorism si diaree.
 Aceasta boala afecteaza un numar mare de oameni din intreaga
lume.
 Poate fi intalnita la oamenii in varsta mai des si mai grava.
 Intoleranta la lactoza poate apare secundar unei afectiuni digestive.
 Este de cele mai multe ori o boala pe termen scurt, deoarece
activitatea enzimatica poate reveni la normal dupa ce boala
respectiva nu mai afecteaza organismul.
 Indivizii cu intoleranta la lactoza sunt capabili sa-si controleze
simptomele prin evitarea produselor lactate care au continut de
lactoza.
 Deoarece iaurtul si laptele acidofil contin culturi active de bacterii cu
activitate β-galactozidaza, indivizii cu intoleranta la lactoza par a fi
mai sensibili la aceste produse decat la altele.
 Favismul
 Apare ca rezultat al intolerantei la alergenii din bob (Vicia
faba) atat prin consumul produselor din bob, cat si prin
inhalarea polenului florilor plantei.
 Ca rezultat, indivizii sufera de anemie hemolitica severa,
cu simptome care sunt reprezentate de paloare, dispnee,
ameteli, dureri abdominale si/ sau de spate, febra si
frison.
 In cazuri grave pot aparea hemoglobinuria si afectiuni
ale aparatului renal.
 Timpul de declansare a simptomelor este in mod normal
de 5-24 ore de la ingerare. Boala este de obicei
autolimitanta, cu simptome care dispar spontan dupa o
perioada de evitare a expunerii.Favismul este prevalent
in perioada de inflorire a acestei plante.
 Favismul
 Indivizii care prezinta deficienta mostenita de glucozo-6-
fosfat dehidrogenaza (G6PDH) in hematii sunt
susceptibili la instalarea favismului.
 Deficienta de G6PDH apare foarte frecvent afectand in
jur de 100 milioane de persoane. Prevalenta este ridicata
in comunitatile de evrei asiatici din Israel, la locuitorii din
Sardinia, Grecia si anumite regiuni din Africa.
 Apare mai ales in zona mediteraneana, China si Bulgaria
,unde deficienta de G6PDH este frecvent intalnita si unde
bobul este cultivat si consumat in mod frecvent.
 Tratamentul consta in evitarea bobului din alimentatie
cat si in ceea ce priveste inhalarea polenului acestor
plante.
 Reactii idiosincrazice
 Pentru unele reactii adverse la alimente
care apar la anumiti indivizi, mecanismele
de actiune sunt necunoscute, putand fi
implicate un numar mare de mecanisme
iar simptomele asociate acestei diversitati
de afectiuni variaza de la cele mai usoare
pana la unele care pot pune viata in
pericol.
 Reactii idiosincrazice
Categoria Reactia Ingredientul
alimentar implicat
Dovedit Astm Sulfiti
Urticarie Aspartam
Nedovedit Urticarie cronica BHA,BHT, benzoati
Astm,urticarie Tartrazina
Migrene Numeroase alimente
Comportament Zahar
agresiv
Complexul Glutamat monosodic
simptomatic GMS
Astm Glutamat monosodic

Dovedit ca nu are Hiperkinezie Coloranti alimentari

implicatii
 Astmul indus de sulfiti
 Sulfitii, ca aditivi, printre care dioxidul de
sulf, metabisulfitul de potasiu, bisulfitul de
potasiu, bisulfitul de sodiu si metabisulfitul
de sodiu, au fost folositi in industria
alimentara o perioada indelungata.
 Sunt folositi ca aditivi alimentari in scopuri
comerciale importante: pentru prevenirea
modificarii enzimatice sau neenzimatice,
ca agenti microbieni cu spectru larg pentru
asigurarea protectiei antioxidative, ca
agenti de inalbire.
 Astmul indus de sulfiti
 In ultimii ani sunt cosiderati ca implicati in procesele de
declansare a astmului la anumiti indivizi cu sensibilitate
ridicata, reactiile aparand de obicei, in cateva minute de
la ingerarea unei anumite cantitati de sulfiti.
 Astmul este singura afectiune bine studiata in ceea ce
priveste sensibilitatea alimentara provocata de sulf.
 Mecanismul implicat in astmul provocat de sulfiti este
astazi cunoscut. In unele tari a fost interzisa folosirea
acestor agenti la fructele si legumele proaspete, iar la
creveti a fost limitata la cantitati care nu determina
reziduuri de SO2 mai mari de 10 ppm, in cazul depasirii
acestei limite, prezenta sulfitilor trebuind declarata in
lista de ingrediente.
 Rolul glutamatului monosodic (GMS) in
reactiile idiosincrazice
 Implicarea glutamatului monosodic (GMS) in
reactiile idiosincrazice ramane inca nedovedita in
totalitate.
 GMS a fost asociat cu asa numitul sindrom GMS
(dureri de cap, dureri pectorale, senzatii de
arsura la nivelul spatelui si gatului, ameteli,
diaforeza, care apar dupa un interval de cateva
minute de la ingerarea alimentelor ce contin
GMS) si astm.
 In cazul administrarii unor doze mai mari de 3
mg GMS, unele persoane pot dezvolta reactii
adverse exprimate pe termen scurt.
 Astmul si urticaria induse de tartrazina
 Tartrazina cunoscuta sub numele de galben nr.5
este un colorant artificial, folosit in industria
alimentara, farmaceutica, cosmetica.
 In 1959 a fost semnalata urticaria aparuta ca
urmare a ingerarii medicamentelor de culoare
galbena.
 Mai tarziu s-a demonstrat existenta unei legaturi
intre aparitia astmului si prezenta tartrazinei in
anumite produse alimentare si nealimentare.
Alti aditivi alimentari implicati in producerea
astmului sau urticariei.
 Urticaria este o boala ale carei cauze sunt foarte putin
cunoscute. Pentru a controla tulburarile provocate de
urticarie, majoritatea pacientilor trebuie sa ia substante
antihistaminice in fiecare zi.
 In incercarea de a gasi agentii determinanti ai urticariei
cronice, o atentie sporita a fost acordata aditivilor
alimentari precum: tartrazina, sunset yellow (galben
nr.6), benzoatul de sodiu, acidul benzoic si BHA si BHT.
 Astmul este o boala cronica cu evolutie episodica ce
trebuie tratat zilnic. La unii indivizi din populatia
astmaticilor exista dovezi sigure, ca unele substante care
ar putea fi ingerate cum ar fi aspirina si majoritatea
alimentelor alergenice , sunt implicate in aparitia
reactiilor astmatice.