Sunteți pe pagina 1din 22

CARACTERISTICILE LANTULUI LOGISTIC

INTEGRAT
Din punct de vedere al informatiilor intr-o uzina se pleaca de previziuni. Ele
determina structura activitatii intreprinderii pe un timp previzibil de asteptare. Se fac pe
baza datelor din anii trecuti de activitate si pe baza unor metode previzionale. Previziunile
se concretizeza in planuri strategice si planuri de activitate care sunt planuri tactice. Tactica
reprezinta aplicarea ideilor startegice in termeni de executie pe termeni medii si scurti.

Din punct de vedere al fluxului de informatii, primul pas este tratarea comenzilor
urmat de partea de aprovizionare cu materii prime. Partea de aprovizionare presupune un
plan care se bazeaza pe tipul productiei din intreprindere.

Un alt element il reprezinta cumpararea care necesita un proces de cunoastere a


pietei si unul de negociere. Urmatorul pas – stocarea materiilor prime in cadrul depozitelor
din uzine, urmeaza apoi lansarea in fabricatie a stocurilor; functie de tipul productiei
produsele semifinite sunt stocate in depozite intermediare. Produsele finite sunt controlate.
Controlul se face la locul de productie pe linia de fabricatie si la sfarsitul acesteia de catre
controlori specializati.
Din logistica interna un pas urmator il reprezinta gestionarea produselor finite. Aceste
produse finite sunt repartizate catre depozite regionale, catre en-gross-isti si apoi catre
magazine de vanzare cu amanuntul. Service-ul pentru produsele respective face parte din
lantul logistic si incepe sa reprezinte o veriga foarte importanta. Ciclul de viata al unui
produs cuprinde pe langa fabricatie, intretinere si distrugerea si recuperarea elementelor
refolosibile din ce in ce mai mult si aceste elemente cad in preocuparea intreprinderii uneori
devenind un element promotional pt vanzarea de noi produse.
Deciziile logisticii
Natura deciziilor:
 localizarea unei uzine noi;
 definirea standardelor de servire a clientului;
 schimbarea pretului pe zone geografice;
 redistribuirea produselor pe uzine;
 redefinirea zonelor de vanzare;
 negocierea contractelor de cumparare;
 introducerea unei noi linii de productie;
 reorganizarea procedurilor de gestionare a stocurilor;
 rapiditatea de tratare a comenzilor;
 alegerea mijlocului de transport;
 localizarea unui depozit nou.
Intr-o intreprindere deciziile privesc soarta ei pe termen lung si scurt. Deciziile sunt luate
in cadrul S.A. prin votul consiliului de administratie si sunt puse in aplicare de catre
directorul executiv al firmei.
LANTUL LOGISTIC
Principalul scop al intreprinderii fiind creearea de beneficii, lantul valorii cuprinde doua
tipuri de activitati:
- activitati principale: activitati creatoare de idei;
- activitati auxiliare: activitati care ajuta la creearea valorii.
Dezvoltarea tehnologica in sec XXI decretat ca secol al cunoasterii, constituie si va
constitui principala sursa de creare de valori. Tarile cele mai dezvoltate, la fel ca si
companiile cele mai profitabile sunt cele care dezvolta tehnologii avansate si isi repun
mereu in cauza tehnologiile existente.
In cazul unui lant al valorii, exista 3 factori principali:
- actionarii
- intreprinderea
- clientul.
Pentru un actionar beneficiul apare in momentul in care raportul dintre beneficiu si suma
investita este superior costului resurselor financiare utilizate.
Pentru intreprindere valoarea nu este numai financiara, ea are si alte tipuri de conotatii; ea
apare atunci cand raportul dintre calitate si resurse creste.
Pentru client valoarea o reprezinta pretul pe care acesta este gata sa-l plateasca pentru
produsul si serviciul aferent acestuia care-i sunt oferite.
PROBLEMELE LANTULUI LOGISTIC (Suplly Chain)
Problemele actuale constau in urmatoarele elemente:
1) Nivelul de performanta:
Acesta esta caracterizat de ansamblul produselor, serviciilor si muncii depuse pentru
satisfacerea clientelei. Acest nivel de performanta poate creste printr-o noua viziune a ceea
ce inseamna intreprindera si anume:
 Trecerea de la o intreprindere de tip inchis la una de tip deschis
 Trecerea de la organizarea pe fluxuri dirijate (prod de tip push) la o productie pe fluxuri
comandate (prod de tip pull)
Viziunea conduce la noi modele care presupun trecerea de la oferta de produs la cea de
produs + service. Un element de baza al unui model il reprezinta rapiditatea servirii.
In functie de asteptarile clientilor, tendinta este ca sa creasca diversitatea produselor. In
prezent, tendinta este pentru scurtarea ciclului de viata al produselor. Aceasta scurtare este
deliberata, pe de o parte, iar pe de alta se datoreaza utilizarii de materiale si tehnologii si a
unui programe de fiabilitate care sa faca o durata de viata foarte precisa in care prin defectarea
sau uzarea, invechirea componentelor acestea sa nu mai poata fi reparat in conditii de
rentabilitate.
2) Oferta sa fie din ce in ce mai complexa: trecerea de la un produs standard la un
produs personalizat.
Pe plan mondial, exista o tendinta de concentrare in mari monopoluri a diferitelor domenii
de activ facand ca pe un mare domeniu sa existe numai cativa operatori foarte mari, care
acapareaza marea majoritate a pietei si care lasa un loc de activitate mai mic, numai pentru
firmele cu activitate mondiala.
 Trecerea de la o logica “produs standard” la o logica “produs de masura/produs inovant”
 Consecinte asupra stocurilor.
Produs standard
Caracteristicile produsului:
 Profilul cererii stabil
 Ciclu de viata mare
 Diferenta mica intre produse
Productia:
 Make the stock
 A fabrica pentru a stoca
Obiectivele lantului logistic
 Stocuri mici
Produs pe masura
Caracteristicile produsului:
 Cerere medie previzibila
 Ciclu de viata scazut
 Diferenta mare intre produse
Productia:
 Make the assembly
 A fabrica pentru a asambla
Obiectivele lantului logistic
 Reactivitate / flexibilitate
Produs inovant
Caracteristicile produsului:
 Cerere imprevizibila
 Ciclu de viata scazut
 Diferenta mare intre produse
Productia:
 Make the order
 A fabrica la comanda
Obiectivele lantului logistic
 Reactivitate / flexibilitate
3) Schimbarea viziunii asupra intreprinderii: este aceea ca se cere trecerea de la o
viziune functie la o viziune proces printr-un singur flux fizic.
Trecerea de la o logica a fluxurilor dirijate – push
FABRICANT
 Previzionarea vanzarii
 Plan de productie
 Plan de aprovizionare (stoc de siguranta prestabilit)
 Comenzi catre furnizori
DISTRIBUITOR
 Comanda pe baza stocului existent
 Comenzi catre fabricant
PUNCT DE VANZARE
 Comanda pe baza stocului existent
 Comenzi catre distribuitor
Clientul cumpara produsele
……… catre o logica pull
Clientul cumpara produsele
PUNCT DE VANZARE
 Inregistrarea de date la punctul de vanzare
 Control permanent al stocului
 Reaprovizionare continua
DISTRIBUITOR
 reaprovizionare continua
 cross docking
FABRICANT
 Previzionarea cererii (date la punctul de vanzare)
 Reducerea ciclului de fabricatie
In prezent, in multe situatii scena devine mondiala in sensul ca elementele aflate in lantul
logistic se pot afla la distante foarte mari in aceeasi tara sau in tari diferite. Exista
urmatoarele tendinte si conditii:
 sunt doua conditii esentiale aparent antagoniste:
 cresterea de integrare si coordonare
 cresterea necesitatii de delegare a autoritatii si de autonomie locala.
 Dezvoltarea Internetului;
 Noi metode de vanzare;
 Retele logistice complexe;
 Necesitatea integrarii puternice.
TIPURI DE PRODUCTIE
Lean – principiile si aplicarea conceptelor privind eliminarea risipei si realizarea de
valoare.
Acest concept are mai multe elemente componente, dintre care “just in time” este unul dintre
ele. Acest concept Lean este denumit si intreprindere deschisa.
Lean este un concept de management al intreprinderii care cuprinde tot ce se numeste factori
interni si externi ai intreprinderii, indiferent daca ei sunt beneficiari sau sunt cei afectati de
rezultatele activitatii respective. Ideea e ca partile sa fie optimizate prin integrarea intr-un
ansamblu, prin care toate activitatile intreprinderii sa fie gestionate unitar avand grija sa fie
respectati oamenii care lucreaza.
Just in time (JIT)
Are ca elemente principale:
 a produce doar ce e nevoie, cand e nevoie;
 e un sist de manag care cauta sa valideze tot ceea ce merge.
Obiectivul sistemului: cresterea profitului si rentabilitatii.Scopul sistemului: eliminarea
risipei.
POSTULATE JIT:
-eliminarea risipei;
-stocurile de materii prime si de piese in curs de fabricatie nu sunt considerate ca active ale
intreprinderii;
-flexibilitate mare la cerere atat in productie cat si la produse;
-nivelul calitatii e stabilit de client;
-relatia de parteneriat si incredere intre intreprindere, salariati, clienti si furnizori;
-utilizarea creierului salariatilor nu numai a fortei de munca.
Implementarea JIT este un proces continuu fara sfarsit.

JIT – RISIPA
Risipa 7: Non calitate 6: Supraproductie 5: Procese 4: Miscare 3: Transporturi 2:
Asteptare 1: Stocaj
Cele 8 pierderi:
 supraproductia
 asteptarea
 transport
 procese
 inventar
 miscarea
 defecte
 comportamente
JIT – CEI 5 ZERO
- zero stoc
- zero timp de asteptare
- zero defecte
- zero pene
- zero hartii
JIT este un sist de elem intercorelate:
 fiecare elem sprijina si faciliteaza multe dintre celelalte elemente;
 daca se implementeaza doar partial sistemul, se vor obtine partial (sau chiar deloc
beneficiile potentiale ale sistemului);
Exemple de risipa si pierderi:
-masini mergand in gol;
-asteptarea componentelor;
-numararea componentelor;
-supraproductie;
-depozitarea stocului;
-cautarea de unelte;
-stricarea masinilor;
-refacerea unei operatii;
Beneficiile potentiale ale sistemului JIT:
-stocuri reduse;
-calitatea crescuta;
-costuri reduse;
-spatiu necesar mai mic;
-timp mai scurt de aprovizionare;
-productivitate mare;
-flexibilitate mare;
-relatii mai bune cu furnizorii;
-activitati simplificate de planificare si control;
-cresterea capacitatii de productie;
-folosirea mai buna a resurselor umane;
-varietatea crescuta a produselor.
Elemente de baza ale sistemului JIT:
-sistemul Kanban de control al productiei;
-loturi mai mici de productie;
-pregatire rapida pentru productie;
-resurse flexibile;
-organizare celulara;
-productie uniforma;
-calitate la sursa;
-intretinere eficienta;
-retele de furnizori.
Reducerea timpului de pregatire (Principiile SMED):
-separarea pregatirii interne de cea externe;
-transformarea pregatirii din interna in externa;
-organizarea in flux a tuturor aspectelor pregatirii;
-realizarea activitatii de pregatire in paralel sau sa fie eliminate
Reducerea costului pregatirii:
-prestabilirea parametrilor doriti;
-folosreai metodelor rapide de prindere si impachetare;
-folosirea indicatoarelor precise;
-prevenirea nealinierilor;
-eliminarea uneltelor si materialelor;
-facilitatea miscarii usoare.

Resurse flexibile:
1. Muncitori multifunctionali:
-capabili de sarcini de prod multiple;
-care inteleg TPM, SQC;
2. Folosirea de masini cu functii universale si multiple:
-au flexibilitate;
-mai putin capital investit.
Productie uniforma:
-se obtine prin standardizarea cererii productiei;
-sistemele Kanban permit o toleranta de 10% de schimbare a cerintelor;
-cerinte uniforme pe intervalul de planificare;
-asamblarea de modele diferite stabilizeaza productia de componente.
Calitatea la sursa:
-Jidoka = puterea de a opri linia de productie;
-luminile “Ardon” semnalizeaza problemele de calitate – reprez sist electromecanice
instalate pe linia de fabricare, destinate sa semnalizeze atunci cand se produc defecte de
calitate;
-semnalele vizuale de control al productiei fac problema vizibila pentru toti;
-Poka-Yoke (dovedirea greselii, nu a persoanei care a gresit) = previne defectele – e un
sistem utilizat de intreprinderi constructoare de masini, prin instalarea unor dispozitive
simple, electomecanice care sa nu permita gesturi sau pozitionarea gresita a piesei pe
masini.
Intretinerea total productiva (TPM):
In cadrul acestui sistem exista un plan unic de prevenire si de combatere a defectarii masinilor.
Obiectivul acestui sistem: ZERO PENE ale utilajelor si operarea acestora timp de 24 h din 24.
Acest sistem necesita ca:
-produsele proiectate sa fie usor produse pe masinile existente fara suprasolicitarea lor;
-masinile sa permita intretinerea si repararea fara oprirea acestora;
-existenta unui plan de reparatii si intretinere preventiva;
-alocarea de sarcini privind intretinerea muncitorilor operativi nu numai echipelor de intretinere.
Implementarea sistemului JIT in servicii:
In domeniul serviciilor, elementele cele mai importante sunt viteza in asigurarea serviciului si
calitatea acestora. Elementele de baza in servicii il reprezinta:
- salariati cu competente multiple;
- sisteme de training direct in firma;
- utilizarea de salariati cu timp redus de munca sau part-time pentru functii simple, acestia avand
o salarizare minima.