Olga Tagadiuc

d.h.ș.m., conferențiar
 ŢC fibros lax - ţesutul adipos subcutanat, fasciile,
stroma, etc.;
 ŢC fibros compact - ligamentele, tendoanele,

oasele, cartilajele, valvele cordului, vasele

sangvine, etc.;
 forme speciale ale ŢC - cornea, corpus vitros,

pereţii interni ai organelor cavitare, dentina, pulpa

.
1. Biomecanică - formează carcasa organismului
(scheletul), care împreună cu muşchii asigură
mişcarea.
2. Trofică - constituie mediul intern al organismului şi
împreună cu vasele sangvine asigură trofica
organismului.
3. De depozitare - poate forma rezerve de lipide,
pigmenţi, H2O, compuşi minerali, etc.
4. De protecţie - preîntâmpină răspândirea infecţiei
(pielea, capsulele, etc.).
5. De reparaţie - deoarece şi-a păstrat capacitatea de
proliferare celulară, poate completa unele defecte
tisulare (are loc cicatrizarea).
1. Fibroblaste sau condroblaşti sau osteoblaste - sunt
celule fixe de origine locală (ŢC), care sintetizează
proteinele şi fibrele matricei extracelulare, în
special, colagenul şi elastina.
2. Macrofagele - sunt celule fixe, care provin din
monocitele sangvine, numărul cărora se măreşte
semnifacativ în infecţii cronice.
3. Granulocite şi limfocite - celule mobile de
provinienţă sangvină, care se acumulează în
infecţii acute.
  Este formată din proteine fibrilare incluse într-un
gel polizaharidic hidratat.

 Proteinele şi
polizaharidele
interacţionează şi
se asamblează în
structuri
tridimensionale.
 Colagenul

 Elastina
 33% glicină
 23% prolină şi hidroxiprolină (Hyp)
 11% alanină
 Prezenţi:
• Hidroxilizina (Hyl),
• alizina,
• hidroxializina,
• acidul γ-carboxiglutamic (Gla).
 Lipseşte cisteina
Catene primare omoloage – α
1000-1100 radicali
Succesiune repetitivă (Gli-X-Y)n, unde Gli –
glicina, X – Pro sau alt aminoacid, Y – 4-Hyp
sau alt aminoacid
# α-elicea colagenică,
# răsucită spre stânga,
# mai laxă comparativ cu α-spirala clasică (o spiră - 9,3Å,
conţine 3,3 aminoacizi),
# stabilizată de interacţiuni sterice între inelele Pro şi Hyp

http://www.cdaarthritis.com/images_slides/11_collagenos_a_800.jpg
 Unitatea structurală a colagenului
 Elice triplă
 Stabilizată de leg. de hidrogen dintre grupele peptidice
din diferite catene
 Radicalii sunt amplasaţi în exteriorul helixului
 Diamentrul – 1,4-1,5 nm; lungimea – 300 nm, masa
moleculară – 300 kDa

http://www.pt.ntu.edu.tw/hmchai/Biomechanics/BMmaterial/Collagen.files/Tropocollagen.jpg
 Asamblarea unităţilor de
tropocolagen în microfibrile
http://www.proto-col.com/blog/wp-content/uploads/2014/07/COLLAGEN-DIAGRAM.jpg
I etapă - asamblarea aminoacizilor,

II etapă – modificările posttranslaţionale ale

aminoacizilor
Principalele – hidroxilarea Pro şi Liz;
E – prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza;
CoE – vit.C, Fe2+;
substanțe-le necesare – O2 şi α-cetoglu-
taratul).
III etapă –
formarea
protropocolage-
nului – elice
triplă cu
secvenţe
neîmple-tite la
capetele N- şi C-
terminale
IV etapă –
glicozilarea
protropocolagen
ului (cu radicali
galactozil-
glucoză, la
radicalii Hyp şi
Asn)
V etapă – expulzarea din celulă a protropocolagenului
(exocitoză)

VI etapă – transportul la fibrila în creştere

VII etapă – transformarea protropocolagenului în tropocolagen

(E - Procolagen-C-peptidaza şi Procolagen-N-peptidaza)
VIII etapă - dezaminarea
radicalilor Liz şi Hyl cu
formarea aldehidelor – alizinei
şi hidroxializinei; E -
liziloxidaza (Cu2+)
IX etapă –
asocierea
unităţilor de
tropocolagen cu
formarea
microfibrilelor
colagenului,
stabilizate de
leg. covalente
încrucişate
dintre aldehidele
Liz sau Hyl şi
Liz sau His
 X etapă –
asamblarea
fibrilelor şi
fibrelor de
colagen
1. fibrilare – tipurile I, II, III, V şi XI;
2. asociate cu cele fibrilare – IX, XII, XIV, XVI;
3. ce formează reţele – IV, VIII, X;
4. ce formează microfibrile – VI;
5. „ancorate” – VII;
6. ce formează domenii transmembranare – XIII,
XVIII.
 Catabolismul colagenului –
colagenoliza

E – colagenazele și gelatinazale
Sau MMPs 1, 2, 8, 9, 13.

Prod. finale – peptide şi Hyp

 Elastina
este o proteină foarte rezistentă și cu o
durată de existență semnificativă (cca 70 ani)
 Constituiecca 90% din fibra elastică, dictând
proprietățile ei elastice și mecanice.
 Compoziţia – Gli – 30%, Pro – 10%, Hyp –
nesemnificativ, Hyl – lipseşte, mulţi –
aminoacizi nepolari (Val, Ala)
 Labază stă hexapeptida ce conține 2 Val, 2 Gli,
Ala și Pro.
 Sintetizată
din monomeri de tropoelastină
datorită expresiei genei elastinei de celulele
mușchilor netezi, endoteliului, fibroblaste și
condroblaste în formă de protropoelastină
 Tropoelastina matură, se fixează intracelular la
proteina fixatoare de elastină (EBP) și în forma
acestui complex se secretă la suprafața ceulei
 Competiția față de resturile galactozil determină
disocierea complexului și reîntoarcerea EPB în
celulă
 Tropoelastina eliminată pe suprafața celulei agregează.
În cadul acestui proces domaniile hidrofobe ale
tropoelastinei se asociază, moleculele tropoelastinei se
concentrează și aliniază, ce permite formarea ulterioară
a cross-link-urilor
 Formarea cross-linkurilor este facilitată de enzima lizil
oxidaza
 Cross-linkurilorformează reţele prin legarea covalentă a
2, 3 sau 4 catene în desmozină
 Glucozaminoglicanii – 85-95% - unităţi
dizaharidice unite în catene polizaharidice
ataşate la "cor" -proteină
Ac. hialuronic
Condroitin-4- şi condroitin-6-sulfat
Dermatin-sulfat
Keratan-sulfat
Heparina şi heparan-sulfat
 Proteine – 5-15%
 Partea proteică –sinteza prin mecanism clasic al
translaţiei în ribozomi
 Fixarea trizaharidului de legătură – Xil-Gal-Gal la

grupa –OH din radicalii Ser şi Tre

 Ataşarea la trizaharid a unităţilor repetitive

dizaharidice
 Sulfatarea în poziţiile caracterisitce fiecărui

glucozaminoglican
Enzimele:
 Proteoglicanaza
 β-glucuronidaza
 β-glalactozidaza
 β-acetil-hexozaminiadaza
 α-iduronidaza
 aril-sulfatazele
 Ereditare Dobândite
1. Mucopolizaharidozele 1. Primare:
2. Colagenozele: • Lupusul eritematos
• Osteogenezis imperfecta • Sclerodermia
• S-l Ehlers-Danlos • Osteoartrita
• S-l Menkes • Dermatomiozita
• S-l Marfan • Vasculitele sistemice
2. Secundare altor afecţiuni:
• Scorbutul
• Diabetul zaharat
• Cicatrizarea patologică
 Componente organice – 30% Substanţe minerale 90%

Celule – 2% Substanţe organice – •Hidroxiapatită(95%)

98% •Ca10(PO4)6(OH)2
•Mgneziu
•Osteocite •Colagen (95%)
•Carbonati
•Osteoblaste
•Proteine •Sodiu
•Osteoclaste necolagenice
•Fluor
•Alte tipuri de celule •Proteoglicani
•Lipide •Clor

•Acizi organici
•Enzime
Osteoblastele Osteocitele Ostoclastele
1. Celule gigante, 1. Menținerea 1. Celule gigante,
indivizibile, cu integrității polinucleare cu
nucleu tisulare a proprietăți de
excentric fagocitare
2. Formarea țesutului osos
țesutului osos: 2. Celule 2. Resorbția țesutului
 Producerea mecano- osos
matricei sensorii
 Solubilizarea fazei
organice minerale
 Mineralizarea  Hidroliza
osteoidului elementelor organice
 Colagenul
 Cca 95% din matricea organică a osului.
 reprezentată practic doar de tipul I -  1(I) 2 2.
 În cantităţi infime sunt detectate tipurile V, XI şi
XII ale colagenului şi formele FACIT (Fibrils
Associated Collagens with Interrupted Triple
helices), ce sunt asociate cu fibrele de colagen de
diametru mare.
 Gla-proteinele
conţin acidul γ-carboxiglutamic (Gla)
# Osteocalcina (OCal) - 49 aminoacizi, 5700 Da, 3 radicali ai Gla,
interacţionează cu hidroxiapatita şi Ca2+, stimulează
mineralizarea şi reglează remodelarea osoasă
#Gla-proteina matriceala (Gla-PM) – 15 kDa, 5 radicali ai Gla,
interacţionează concomitent cu apatita şi comp. organici ai
osului şi inhibă mineralizarea osoasă
#Gas6 (produsul Growth arrest specific gene 6) induce
modificări metabolice intracelulare în OCl, ce determină
creşterea activităţii resorbtive a celulei
 Glicoproteinele

osteonectină sau BM-40 sau SPARC

modulează
diviziunea şi migrarea celulară
 RGD-proteinele
posedă secvenţa standard RGD - Arg-Gli-Asp
# Osteopontina – 32 kDa, interacţionează cu integrina αvβ3
asigură fixarea OCl la situsul de resorbţie osoasă şi sigilarea
zonei de resorbţie
#Sialoproteina osoasă - 70 kDa, 50% - glucide (acid sialic),
responsabilă de fixarea celulelor în situsuri specifice ale matricei
şi de mineralizare, prezentă în dentină şi cement
#Trombospondina 145 kDa, mediază adhezia celulelor osoase şi
aplatizarea lor
#Fibronectina 25 kDa, contribuie la fixarea OBl în matricea
extracelulară
 Lanţurile
Compusul M Cor-proteina Rolul
polizah.

Proteoglic.
major ce 40 mii Marchează
conţine 1x106 Da 390 kDa sediul
Condr.-sulfat mineralizării
condroitin-
sulfat

45 mii
Biglican 38 kDa reglează
~ 270 kDa Condr.- fibrilogene-
(PG I)
sulfat za, influen-
ţând forma şi
45.000 diametrul
Decorin 38 kDa fibrelor de
135 kDa Condr.-sulfat
(PG II) colagen
 constituiecca 0,1% din compuşii organici ai
ţesutului osos.
 sunt reprezentate de
 lipide neutre - acizi grasi liberi, trigliceride,
 polare – fosfolipide, fosfatidilcolină (lecitină)
şi colesterol (cca 90% - forma liberă).
 prezenţi în cantităţi considerabile ac. citric şi lactic;
 prezenţi în cantităţi mici - acizii aconitic, succinic, fumaric, -
cetoglutaric, etc.
 formele:
solubilă, accesibilă, activă metabolic,
neactivă, fixată în structura cristalelor fazei mineralizate.
CITRATUL
a. 8,7-18,7 mg/g masă uscată - cca 90% din organism
b. formează compuşi complecşi stabili cu Ca2+, ce asigură
participarea lui la mineralizare:
c. contribuie la mobilizarea Ca2+ din ţesutul osos în sânge.
LACTATUL - contribuie la resorbţa osului prin crearea
pH-ului acid.
I. Factorii de creştere – IGF-I şi II, EGF, FGF I şi II,
PDGF, VEGF, TGF β
II. Eicosanoizii şi citokinele - PGE1, PGE2, PGA1 şi PGF1α;
LTB4, LTC4, LTD4, 5-HETE şi 12-HETE; IL-1, IL-4,
IL-6, IL 11, TNF α şi , IL-10
III. Integrinele şi moleculele de adezie
 Fosfataza acidă tartrat rezistentă este o formă a FAc
specifică ţesutului osos (FATR)
 Fosfataza alcalină termolabilă (FAl termolabilă)
 Pirofosfataza
 Proteinazele matriceale – catepsinele, calpainele,
cistatinele, metaloproteinazele matriceale (MMP)
 Glicozidazele lizozomale -glucuronidaza, -hialuro-
nidaza, -galactozidaza, -glucozidaza, -N-acetil-
glucozaminidaza.
 Compuşii minerali majori:

• calciul, fosfaţii şi carbonaţii sumar - 95%

• Compusul principal – apatita - compoziţia sumară -
{Ca[Ca3(PO4)2]3}2+·2OH1- sau Ca10(PO4)6(OH)2
• cristalele de hidroxiapatită au forma de plăci sau baghete cu
grosimea de 8-15Å, lăţimea de 20-40 Å şi lungimea de 200-
400 Å
• reţelele cristaline posedă puncte de nesaturare în care se pot
fixa prin chemosorbţie ionii de Na, Pb, U, Ra, Sr, etc.
 mai sunt prezenţi: carbonatul de calciu, fosfaţii de magneziu
şi sărurile organice insolubile ale calciului (lactatul şi citratul
de calciu), citratul de sodiu
 Microelementele
• Fluor
• Zinc
• Magneziu
• Mangan
• Cupru
• Molibden
• Vanadiu
• Etc.
 Etapele
 repaos
 activare
 resorbţie
 formarea matricei organice
 mineralizare
Ulterior fazele se repetă
http://www.medicalarttexas.com/wp-content/uploads/2013/08/Cell_bone_remodeling-700x550.jpg
 Formarea Resorbţia
Estrogeni PTH
Androgeni Glucocotricoizii
T3, T4 în cantităţi fiziologice T3, T4 în cantităţi marite
↑ Insulina
Calcitonina
Vitamina D
Prostaglandinele
TGF-β, IGF I şi II, PDGF Interleukinele (IL-1, IL-6)
Vitamina D TNF
PTH Estrogeni
Glucocorticoizi Androgeni
Calcitonina
↓ TGF-β
Interferone
Somatomedine