PIATRA NATURALA

Rocile sedimentare de precipitaţie

Rocile sedimentare de precipitaţie s-au format prin depunerea şi cristalizarea
unor săruri din apele mărilor şi oceanelor şi se caracterizează prin
compoziţie mineralogică simplă, fiind alcătuite în principal dintr-un mineral
care îi dă denumirea.

De obicei se întâlnesc sub formă de:

 - sulfaţi - gips (CaSO4 2H2O) şi anhidrit (CaSO4);
 - carbonaţi - calcar (CaCO3), dolomit [CaMg (CO3)2], magnezit (MgCO3).

Principalele utilizări sunt:

 - gipsul - la obţinerea ipsosului;
 - calcarul şi dolomitul - ca agregat de concasaj şi la obţinerea altor
materiale artificiale (var, ciment);
 - travertinul - este un calcar care a cuprins plante, la precipitarea
carbonatului de calciu din apele dulci, care prin putrezire au dispărut, lăsând
în rocă pori, alveole etc.

Se taie uşor, se şlefuieşte bine, rezistă la agenţii atmosferici şi poate fi folosit

sub formă de plăci de placaj, are aspect de marmură.
 PIATRA NATURALA
Rocile sedimentare organogene
Rocile sedimentare organogene s-au format prin acumularea
scheletelor minerale ale unor specii marine.

Astfel s-au format:

- calcare cochilifere - rezultată prin depunerea unor cochilii de
scoici, melci etc. pe fundul mărilor şi oceanelor;
- diatomit - rocă compactă de natură silicioasă, rezultată prin
depunerea scheletelor de diatomee;
- tripoli - rocă poroasă de natură silicioasă, rezultată prin
depunerea scheletelor de diatomee.

Principalele utilizări sunt:

- ca materii prime pentru obţinerea unor lianţi, produse refractare
etc.;
- realizarea de placaje şi detalii de arhitectură (aceste calcare, de
obicei moi, se întăresc în timp).
 PIATRA NATURALA

Rocile metamorfice
Transformarea rocilor preexistente datorită modificării condiţiilor
de temperatură şi presiune faţă de momentul formării lor, a
condus la modificarea structurii şi texturii iniţiale, rezultând roci
noi, rocile metamorfice.

Dacă modificările sunt produse de presiunea mărită, aşezarea

cristalelor în roci se modifică şi rocile omogene se transformă în
roci stratificate sau şistoase. Acest tip de metamorfism poartă
denumirea de metamorfism de presiune.
Dacă modificările sunt produse de lava topită ce străbate
straturi sedimentare, roca sedimentară se topeşte şi în
continuare, răcindu-se lent, ........ o rocă cristalină. Acest tip de
metamorfism poartă denumirea de metamorfism de contact.
 PIATRA NATURALA
Rocile metamorfice prin presiune

- Gnaisurile - rezultă din metamorfoza rocilor magmatice. Au compoziţie

asemănătoare granitului, textura este şistoasă şi au aceleaşi utilizări.

- Micaşisturile - conţin mică şi cuarţ, se desfac în foi, se utilizează puţin în

construcţii.

- Cuarţitele - rezultă prin metamorfoza gresiilor silicioase şi se folosesc ca

materie primă pentru produse refractare "SILICA" şi pentru alte materiale
artificiale.

- Ardezia - rezultă prin metamorfoza argilei, prezintă fenomenul de clivaj şi

poate fi folosită sub formă de foi ca material de învelitori.

Roci metamorfice prin contact

Marmura - rezultă prin metamorfoza calcarelor, are o structură cristalină şi
rezistenţe mecanice relativ mari, putând fi folosită la realizarea de plăci
ornamentale, trepte de scări, coloane, pardoseli.
Există varietăţi de culori funcţie de impurităţi: albă, roşie, neagră etc.
 PIATRA NATURALA
Materiale din piatră naturală folosite în construcţii
În funcţie de modul de exploatare al pietrei naturale, materialele rezultate se
împart în:
 - produse de balastieră - se extrag din depozite naturale de
roci sedimentare detritice necimentate;
 - produse de carieră - se obţin din masive prin extragere şi
prelucrare ulterioară.

Produse de balastieră
Depozitele aluvionare de materiale granulare din piatră naturală
care se găsesc de-a lungul traseelor apelor curgătoare (sau
albii părăsite) formează balastierele.

Depozitele de nisip din dune şi de pe litoralurile marine conţin materiale de

calitate inferioară (fiind impurificate cu praf, argilă, cochilii, resturi organice).
Extragerea materialului din balastiere se face mecanizat (cu excavatoare şi
dragline) sub formă de balast după care urmează operaţiile funcţie de
condiţiile...../ agregate naturale grele / ρgrămadă = 1200 kg/m3.
Se utilizează: ca agregat în mortare şi betoane cu lianţi minerali, ca material de
masă la realizarea de straturi rutiere, perne de balast etc.
 PIATRA NATURALA
După mărimea granulelor deosebim:
 - bolovani de râu - agregat natural cu dimensiuni 71 - 160 mm
şi este utilizat în betoane masive (ciclopiene), executarea unor
straturi la drumuri, material pentru concasaj;

 - pietrişul - agregat natural cu dimensiuni 7,1 - 71 mm, ce

poate fi împărţit în mai multe sorturi, astfel:
.................... pietriş mărgăritar 7,1 - 16 mm / pietriş mărunt
16 - 31 mm / pietriş mare 31 - 71 mm.

 - nisipul - agregat natural cu dimensiuni mai mici decât 7,1 mm

putând fi împărţit în mai multe sorturi, astfel:
.....................nisip fin 0 - 1 mm / nisip mijlociu 1 - 3,15 mm
/ nisip grosier 3,15 - 7,1 mm.

Partea fină se utilizează la prepararea betoanelor cu lianţi hidrocarbonaţi şi ca

strat de protecţie la cartoane şi pânze bituminate;
- balast - amestec natural de nisip şi pietriş folosit neciuruit la
lucrări de drumuri şi ciuruit (0 - 31,5 mm şi 0 - 71 mm) la
realizarea betoanelor de mică rezistenţă.
 PIATRA NATURALA
Produse de carieră
În cariere piatra se prelucrează sub trei forme:
- produse brute (nefasonate) / produse concasate / produse fasonate.
Produse brute - se prezintă sub formă de bucăţi cu forma neregulată, aşa cum
rezultă din exploatarea carierelor sau cu o cioplire uşoară cu ciocanul.
Din categoria piatră brută fac parte:
- piatra brută pentru anrocamente
- piatra brută pentru pereuri
- piatra brută pentru pavaje

Produse concasate (agregat natural sfărâmat).

Produsele concasate rezultă prin mărunţirea blocurilor de rocă în concasoare
(cu ciocane, cu fălci sau conice) şi mori (cu valţuri, cu bile) şi separarea prin
ciuruire după dimensiuni, se obţin următoarele produse concasate:
- grupa piatră spartă - material granular rezultat dintr-o singură concasare în
care raportul dimensiunilor a:b:c este 1:0,5:0,25 şi cuprinde:
- piatra spartă - cu sorturile: 7,1-16; 16-31; 31-71; savura - sort 0 - 8;
split - cu sorturile: 8 - 16; 16 - 25; 25 - 40;
 PIATRA NATURALA
- piatra spartă pentru drumuri - sort: 40 - 63; 63 – 90.

- grupa cribluri - materialul granular concasat şi granulat(deci o dublă

concasare) astfel încât raportul dimensiunilor este 1:0,66:0,33 şi
cuprinde:
- nisip - sort 0 - 7 pentru betoane şi 0 - 3 pentru drumuri;
- criblură - cu sorturile: 3 - 8; 8 - 16; 16 - 25.

- grupa filere - material granular rezultat prin măcinare în mori cu bile şi cu

dimensiunea maximă mai mică decât 0,071 mm (la cerere < 0,09 mm).
Se obţine din roci bazice (calcare, dolomită) şi se folosesc în compoziţia
chiturilor şi a mixturilor asfaltice.

Produse fasonate
Se obţin prin prelucrarea pietrei brute până la realizarea unor forme
regulate fie numai a uneia din feţe, sau a tuturor feţelor .
Se disting următoarele produse după domeniul de utilizare:

Piatră pentru zidărie - cuprinde:

 - moloanele
 - piatra de mozaic
 PIATRA NATURALA

 - piatra de talie
 - plăci pentru placaje şi detalii de arhitectură-
 - bolţari –

Piatra pentru pardoseli şi lucrări de drumuri cuprinde:

 - dale pentru pardoseli şi pavări de alei, trotuare
 - pavele pentru îmbrăcăminţi rutiere de două tipuri:
-normale- respectă dimensiunile impuse;
-abnorme- nu respectă dimensiunile impuse cheie

Pavelele normale, la rândul lor, sunt de două tipuri:

-dobrogean – blocuri paralelipipedice de 18x12x13 cm;
-transilvănean - cu faţa văzută de formă pătrată de
17x17x13 cm;
 -calâpuri - au forma aproape cubică şi latura de 9±1 cm;
 -butise - piese de închidere la marginea căii;
 -borduri - blocuri de piatră ce servesc la încadrarea
trotuarelor sau a părţii carosabile a drumurilor
 PIATRA NATURALA
Acţiuni distructive asupra pietrei naturale de construcţie
Piatra folosită în construcţii, este supusă acţiunii distructive a unor agenţi din mediul
exterior, cum ar fi:

1. Agenţi fizici
Din categoria agenţilor distructivi de natură fizică, fac parte:
 -a. variaţiile de temperatură combinate cu acţiunea apei şi a vântului ce
acţionează asupra pietrei naturale după mecanismul descris la formarea rocilor
sedimentare;
 -b. îngheţ-dezgheţul produce dezagregări prin mărirea volumului apei (9-10%)
din porii pietrei de construcţie;
 -c. acţiunile mecanice - uzura, eroziunea, conduc la dezagregarea elementelor
de construcţie din piatră.

2. Agenţi chimici
Din categoria agenţilor distructivi de natură chimică, fac parte:
 -a. apa încărcată cu săruri provoacă exfolieri şi eflorescenţe în reacţie cu
componenţii agregatelor;
 PIATRA NATURALA
 -b. aerul atmosferic este încărcat cu CO2 şi SO2 rezultate din procese
industriale în prezenţa umidităţii, aceste gaze au o acţiune acidă, care duce
la solubilizarea unor componenţi ai pietrelor (mai ales calcare) astfel:

CaCO3 +CO2 +H2O --> CaH(CO3)2 solubil

SO2 +H2O --> H2SO3
CaCO3 +H2SO3 --> CaHSO3 (solubil) +H2CO3

3. Agenţi biologici
Agenţii biologici ce acţionează asupra elementelor de construcţie din piatră se
clasifică după cum urmează:
 -a. microorganismele vegetale (licheni, ciuperci) care se pot dezvolta pe
un strat subţire de pământ depus pe suprafeţele orizontale adăpostite ale
construcţiilor, prin descompunere formează acizi humici care distrug piatra
naturală;
 -b. plantele ce îşi găsesc loc de creştere pe piatra naturală pot provoca
distrugerea prin acţiune mecanică când dezvoltarea se produce în fisurile
din piatra de construcţie.
 PIATRA NATURALA
Măsuri de protecţie a pietrei naturale de construcţie
Pentru evitarea distrugerilor în urma acţiunilor anterior prezentate se iau
următoarele măsuri:
1 - de ordin constructiv - au ca scop protejarea elementelor de construcţii odată
cu realizarea acestora şi se referă la:
 a. - construcţiile să nu prezinte suprafeţe orizontale ce pot înlesni depuneri de
argilă, praf şi care pot fixa plante;
 b. - se prevăd lăcrimare care împiedică scurgerea apei pe faţade;
 c. - la fundaţii se prevăd hidroizolaţii.

2 - tratamente de protecţie - au ca scop colmatarea porilor deschişi ai pietrei

împiedicând pătrunderea agenţilor agresivi şi cuprind:
 a. - vopsirea cu uleiuri sicative - prin oxidarea uleiului în aer rezultă o peliculă
protectoare;
 b. - tratarea cu BaCl2 în zonele cu atmosfera bogată în SO2 - rezultă un
precipitat insolubil, protector superficial;
 c. - tratarea cu fluaţi - săruri ale HF – în prezenţa agenţilor atmosferici rezultă
săruri insolubile, protectoare;
 d. - tratarea cu răşini siliconice - rezultă suprafeţe neaderente, bune protectoare.