EMOȚIILE ȘI STRESUL LA

LOCUL DE MUNCĂ
 Emoțiile sunt reacții subiective
direcționate care au atât o
componentă mentală cât și una
fiziologică.
 Dispozițiile sau toanele sunt:
stări afective nedirecționate, mai
puțin intense dar de durată mai
lungă

EMOȚIILE
 Fericirea
 Surpriza
 Teama
 Tristețea
 Furia
 Dezgustul

EMOȚII DE BAZĂ
CIRCUMPLEX
EMOȚIONAL
(MCSHANE, S., VON
GLINOW, M. (2009))
 EMOȚIILE AU O FUNCȚIE DE DIRECȚIONARE A EFORTURILOR COGNITIVE
 EMOȚIILE PUTERNICE ÎNGUSTEAZĂ ARIA PERCEPTIVĂ ȘI FOCALIZEAZĂ
ATENȚIA
 EMOȚIILE POT GENERA EFECTE COMPORTAMENTALE POZITIVE:
SATISFACȚIA, BUCURIA POT ÎMBUNĂTĂȚI CLIMATUL, RELAȚIILE
 UNEORI EMOȚIILE POT GENERA COMPORTAMENTE NECONTROLATE CU
IMPACT DISTRUCTIV
 DISPOZIȚIILE POZITIVE AFECTEAZĂ POZITIV PERFORMANȚA
 AMBIVALENȚA EMOȚIONALĂ POATE CREȘTE CREATIVITATEA (Fong, Ting,
2003)

FUNCȚIILE ȘI IMPACTUL EMOȚIILOR

ASUPRA COMPORTAMENTELOR
 Ziua săptămânii. Începutul de săptămână este dominat de
dispoziții negative, în timp ce sfârșitul de săptămână este dominat
de cele pozitive
 Momentul zilei. Dispozițiile pozitive tind să se intensifice la mijlocul
zilei
 Vremea are un impact scăzut
 Exercițiile fizice au un impact moderat asupra dispozițiilor negative
 Stresul acumulat are un impact important asupra dispoziițiilor
negative
 Avansarea în vârstă scade intensitatea dispozițiilor negative

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ

DISPOZIȚIILE
 Emoțiile liderilor tind să imprime stări
emoționale similare subordonaților
(efect de contagiune)

CONTAGIUNEA EMOȚIONALĂ
 Procesul prin care o persoană va afișa
stări emoționale contrare emoțiilor
efectiv resimțite. Cu cât distanța este
mai mare munca emoținală poate
conduce la: epuizare, frustrare și stres

MUNCA EMOȚIONALĂ
 Jocul emoțional de suprafață: ceea ce se exprimă
public nu are suprot emoțional real
 Jocul emoțional profund: ceea ce se exprimă public
presupune o generare artificială de emoții (se
încearcă evocarea sau reprimarea unei emoții sau
prin imaginație antrenată)
 Jocul emoțional genuin: selecție și recrutare de
persoane capabile de empatie sau emoții necesare

MUNCA EMOȚIONALĂ
 Disonanța emoțională pe care o produce munca
emoțională, poate avea multiple efecte negative:
 La nivel individual: cinism, stimă de sine scăzută,
sentiment de ipocrizie și vinovăție, sentiment de alienare
 La nivelul individului ca angajat: insatisfacție cu munca,
stres, epuizare, deformări profesionale
 La nivel fiziologic: boli de inimă, oboseală cronică,
scăderea imunității....

MUNCA EMOȚIONALĂ
DIMENSIUNI
 Auto-conștientizare
 Auto-control
 Empatie
 Abilități sociale
 Motivație

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ (D.

GOLEMAN)
 O senzație de tensiune care apare ca urmare a percepției
unei persoane că o situație este pe cale să depășească
capacitatea acesteia de a o gestiona și ar putea-o, astfel,
pune în pericol
 Un răspuns adaptativ la provocările din mediu sau la o
situație amenințătoare caracterizată prin reacții
emoționale și fiziologice: creșterea ritmului cardiac,
transpirație, încordare, eliberare de adrenalină, afectarea
sistemului imunitar

STRESUL
 Faza de declanșare (șocul inițial): caracterizată prin
tensiune și scăderea energiei
 Faza de rezistență: mobilizarea resurselor
organismului pentru a face față stresului
 Faza de epuizare: caracterizată prin scăderea
energiei și consumul resurselor organismului

FAZE ALE STRESULUI (SELYE, 1946)

 Stres acut: apare ca urmare a unei situații stresante
particulare și are drept consecințe: agitație,
mobilizare energetică, tensiune crescută, îngrijorare
etc.

 Stres cronic: apare ca urmare a repetării pe termen

lung a unor situații stresante și are drept consecințe:
depresie, tulburări de alimentație, diabet, tensiune
arterială etc.

TIPURI DE STRES
 Iritabilitate
 Disfuncții ale odihnei și somnului
 Tulburări de alimentației
 Incapacitatea de a te bucura
 Dificultăți de relaționare cu cei apropiați

INDICATORI AI STRESULUI
 Job burnout: epuizare emoțională, cinism, sentimentul de
incapacitate profesională, izolare socială
 Reacții la nivel fiziologic: epuizare, risc de îmbolnăvire (ulcer,
infarct, hipertensiune)
 Comportamente de consum disfuncționale - abuzive (consum
exagerat alcool, tutun, medicamente, droguri)
 Comportamente violente
 La nivel organizațional: fluctuație mare, satisfacție scăzută,
cheltuieli mari cu concediile de boală și odihnă,
comportamente deviante (violență)

CONSECINȚE ALE STRESULUI

 Factori care țin de design-ul și cerinețe efective ale
postului: supraîncărcare, responsabilitate mare, conflicte de
rol, ambiguitatea rolului profesional, lipsa echilibrului muncă-
familie, condițiile de muncă neadecvate, nesiguranța postului
 Factori de mediu: Conflictele la locul de muncă, relațiile
disfuncționale cu colegii, climatul general al organizației
(implicarea în decizii, agresivitate, lipsă de încredere....)
 Relația cu managementul: Stilul managerial și
supravegherea, calitatea relației cu șeful, Lipsa de control
(hărțuirile psihologice și sexuale)

CAUZE ORGANIZAȚIONALE ALE

STRESULUI (STRESORI)
 Îndepărtarea factorilor stresori: reproiectarea
postului, schimbarea programului, rezolvarea
conflictelor, îndepărtarea persoanelor cauzatoare
de stres
 Îndepărtarea temporară sau definitivă de factorii
stresori: vacanțe, concedii, mutarea pe alte poziții,
evitarea persoanelor cauzatoare de stres

MECANISME DE GESTIONARE A
STRESULUI
 Schimbarea percepțiilor cu privire la factorii stresori. De
exemplu creșterea așteptărilor că o sarcină poate fi
realizată bine în timp util prin suportul oferit scade stresul
 Menținere sub control a consecințelor stresului: săli de
jocuri sau de sport
 Oferirea de suport social: sprijin emoțional și profesional,
oferirea de informații și suport

MECANISME DE GESTIONARE A
STRESULUI