EMOȚIILE ȘI STRESUL LA

LOCUL DE MUNCĂ
Emoțiile sunt reacții subiective
direcționate care au atât o
componentă mentală cât și una
fiziologică.
 Dispozițiile sau toanele sunt: stări
afective nedirecționate, mai puțin
intense dar de durată mai lungă

EMOȚIILE
 Fericirea

 Surpriza

 Teama

 Tristețea

 Furia

 Dezgustul

EMOȚII DE BAZĂ
CIRCUMPLEX
EMOȚIONAL
(MCSHANE, S., VON
GLINOW, M. (2009))
 EMOȚIILE AU O FUNCȚIE DE DIRECȚIONARE A EFORTURILOR
COGNITIVE
 EMOȚIILE PUTERNICE ÎNGUSTEAZĂ ARIA PERCEPTIVĂ ȘI FOCALIZEAZĂ
ATENȚIA
 EMOȚIILE POT GENERA EFECTE COMPORTAMENTALE POZITIVE:
SATISFACȚIA, BUCURIA POT ÎMBUNĂTĂȚI CLIMATUL, RELAȚIILE
 UNEORI EMOȚIILE POT GENERA COMPORTAMENTE NECONTROLATE
CU IMPACT DISTRUCTIV
 DISPOZIȚIILE POZITIVE AFECTEAZĂ POZITIV PERFORMANȚA
 AMBIVALENȚA EMOȚIONALĂ POATE CREȘTE CREATIVITATEA (Fong,
Ting, 2003)

FUNCȚIILE ȘI IMPACTUL EMOȚIILOR

ASUPRA COMPORTAMENTELOR
 Ziua săptămânii. Începutul de săptămână este dominat de dispoziții
negative, în timp ce sfârșitul de săptămână este dominat de cele
pozitive
 Momentul zilei. Dispozițiile pozitive tind să se intensifice la mijlocul zilei
 Vremea are un impact scăzut
 Exercițiile fizice au un impact moderat asupra dispozițiilor negative
 Stresul acumulat are un impact important asupra dispoziițiilor
negative
 Avansarea în vârstă scade intensitatea dispozițiilor negative

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ

DISPOZIȚIILE
Emoțiile liderilor tind să imprime stări
emoționale similare subordonaților
(efect de contagiune)

CONTAGIUNEA EMOȚIONALĂ
Procesul prin care o persoană va afișa
stări emoționale contrare emoțiilor
efectiv resimțite. Cu cât distanța este
mai mare munca emoținală poate
conduce la: epuizare, frustrare și stres

MUNCA EMOȚIONALĂ
 Jocul emoțional de suprafață: ceea ce se
exprimă public nu are suprot emoțional real
 Jocul emoțional profund: ceea ce se exprimă
public presupune o generare artificială de
emoții (se încearcă evocarea sau reprimarea
unei emoții sau prin imaginație antrenată)
 Jocul emoțional genuin: selecție și recrutare de
persoane capabile de empatie sau emoții
necesare

MUNCA EMOȚIONALĂ
 Disonanța emoțională pe care o produce munca
emoțională, poate avea multiple efecte negative:
 La nivel individual: cinism, stimă de sine scăzută, sentiment
de ipocrizie și vinovăție, sentiment de alienare
 La nivelul individului ca angajat: insatisfacție cu munca,
stres, epuizare, deformări profesionale
 La nivel fiziologic: boli de inimă, oboseală cronică,
scăderea imunității....

MUNCA EMOȚIONALĂ
DIMENSIUNI
 Auto-conștientizare
 Auto-control
 Empatie
 Abilități sociale
 Motivație

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ (D.

GOLEMAN)
O senzație de tensiune care apare ca urmare a
percepției unei persoane că o situație este pe cale să
depășească capacitatea acesteia de a o gestiona și
ar putea-o, astfel, pune în pericol
 Un răspuns adaptativ la provocările din mediu sau la
o situație amenințătoare caracterizată prin reacții
emoționale și fiziologice: creșterea ritmului cardiac,
transpirație, încordare, eliberare de adrenalină,
afectarea sistemului imunitar

STRESUL
 Faza de declanșare (șocul inițial): caracterizată prin
tensiune și scăderea energiei
 Fazade rezistență: mobilizarea resurselor organismului
pentru a face față stresului
 Faza de epuizare: caracterizată prin scăderea
energiei și consumul resurselor organismului

FAZE ALE STRESULUI (SELYE, 1946)

 Stres acut: apare ca urmare a unei situații stresante
particulare și are drept consecințe: agitație,
mobilizare energetică, tensiune crescută, îngrijorare
etc.

 Stres cronic: apare ca urmare a repetării pe termen

lung a unor situații stresante și are drept consecințe:
depresie, tulburări de alimentație, diabet, tensiune
arterială etc.

TIPURI DE STRES
 Iritabilitate
 Disfuncții ale odihnei și somnului
 Tulburări de alimentației
 Incapacitatea de a te bucura
 Dificultăți de relaționare cu cei apropiați

INDICATORI AI STRESULUI
 Job burnout: epuizare emoțională, cinism, sentimentul de
incapacitate profesională, izolare socială
 Reacții la nivel fiziologic: epuizare, risc de îmbolnăvire
(ulcer, infarct, hipertensiune)
 Comportamente de consum disfuncționale - abuzive
(consum exagerat alcool, tutun, medicamente, droguri)
 Comportamente violente
 La nivel organizațional: fluctuație mare, satisfacție scăzută,
cheltuieli mari cu concediile de boală și odihnă,
comportamente deviante (violență)

CONSECINȚE ALE STRESULUI

 Factori care țin de design-ul și cerinețe efective ale postului:
supraîncărcare, responsabilitate mare, conflicte de rol,
ambiguitatea rolului profesional, lipsa echilibrului muncă-familie,
condițiile de muncă neadecvate, nesiguranța postului
 Factori de mediu: Conflictele la locul de muncă, relațiile
disfuncționale cu colegii, climatul general al organizației
(implicarea în decizii, agresivitate, lipsă de încredere....)
 Relația cu managementul: Stilul managerial și supravegherea,
calitatea relației cu șeful, Lipsa de control (hărțuirile psihologice și
sexuale)

CAUZE ORGANIZAȚIONALE ALE

STRESULUI (STRESORI)
 Îndepărtarea factorilor stresori: reproiectarea
postului, schimbarea programului, rezolvarea
conflictelor, îndepărtarea persoanelor cauzatoare
de stres
 Îndepărtarea temporară sau definitivă de factorii
stresori: vacanțe, concedii, mutarea pe alte poziții,
evitarea persoanelor cauzatoare de stres

MECANISME DE GESTIONARE A
STRESULUI
 Schimbarea percepțiilor cu privire la factorii stresori. De
exemplu creșterea așteptărilor că o sarcină poate fi realizată
bine în timp util prin suportul oferit scade stresul
 Mențineresub control a consecințelor stresului: săli de jocuri
sau de sport
 Oferirea de suport social: sprijin emoțional și profesional,
oferirea de informații și suport

MECANISME DE GESTIONARE A
STRESULUI