PROCESUL CERCETĂRII

INTRODUCERE

Procesul cercetării reprezintă un model foarte generalizat al desfășurării

cercetării. În realitate, așa cum susțin numeroși autori, procesul este mult mai
puțin curat, și veți descoperi că nu se desfășoară etapă după etapă, și că pe
parcusul desfășurării unei cercetări vă veți mișca înainte și înapoi între
elementele cercetării ori veți efectua unul sau mai multe elemente concomitente,
mai ales dacă designul de cercetare este unul interpretativ sau al unui studiu
calitativ. De asemenea, veți constata că există modele diferite ale procesului de
cercetare, fiecare conținând un număr diferite de etape, majoritatea incluse în
elementele generale.
ETAPELE PROCESULUI DE CERCETARE
Etapa 1. Alegerea subiectului de cercetare
Este etapa care ocupă cel mai mult timp din proiectul de cercetare, atenția trebuie
acordată selecției, alegerii subiectului de cercetare, dezvoltării problemei preliminare,
precum și stabilirii obiectivelor cercetării. Formularea problemei de cercetare este o
etapă esențială deoarece un subiect inadecvat sau o întrebare de cercetare greșit
formulată duce la greșeli ireparabile de parcursul cercetării. Astfel, alegerea
subiectului și formularea problemei de cercetare trebuie să se producă cu mare
atenție.

Sugestii în acest sens:

În primul rând, trebuie să fim concștienți de cercetările realizate la nivelul instituției

deoarece cercetările deja realizate oferă alte idei de cercetare.
În al doilea rând, trebuie să fim atenți la problemele controversate din domeniul de
interes.
În al treilea rând, o lucrare care este o revizuire (astfel de lucrări pot fi identificate în
jurnale de revizuire), după care continuă să citești alte studii de cercetare din lista
referințe și să localizezi alte lucrări actuale de cercetare asupra domeniului de
interes. Utilizând toate informațiile, realizează o listă de întrebări de cercetare la
care încă nu s-a răspuns. Totodată, încearcă să identifici probleme care nu sunt nici
prea ușoare, dar nici prea grele, deoarece cele grele, dificele vor lua prea mult timp,
iar de cele ușoare nu le pasă nimănui, nu stârnesc interesul.
Etapa 2. Revizuirea literaturii
Înainte de a începe procesul de colectare a datelor, precum și înainte chiar de precizarea
designului de cercetare, este important să devii un bun cunoscător cu privire la subiectul de
cercetare ales, să înțelegi nu numai conceptele adecvate, dar și să cunoaști cele mai
relevante lucrării care au fost scrise anterior.

O revizuire a literaturii de specialitate îndeplinește următoarele funcții:

 Să justifice alegerea întrebării de cercetare, cadrul teoretic sau conceptual,

precum și metodele de colectare a datelor;
 Să stabilească importanța subiectului de cercetare;
 Să furnizeze informații de bază necesare în înțelegerea studiului;
 Să arate cititorilor că sunteți familiarizat cu subiectul de cercetare;
 Să stabilească dacă studiul ajută la dezvoltarea cunoștințelor din domeniul
dumneavostră de activitate.
Etapa 3. Dezvoltarea cadrului teoretic și conceptual

Cadrele teoretice și conceptuale ar trebui să fie în continuă

dezvoltare. În graba de a colecta datele, această etapă este trecută
adesea cu vederea, fără a i se acorda importanța cuvenită. Gratton
și Jones (2003), o denumesc a fi partea virtuală a procesului de
cercetare și este semnificativă deoarece te poate avertiza asupra
potențialelor probleme, chiar înainte ca acestea să apară. Cadrul
teoretic se referă la abordarea teoretică de bază care va fi adoptată
pe parcursul desfășurării studiului, cum ar fi teoria dezvoltării a lui
Piaget. În aceeași măsură, cadrul conceptual definește și
organizează conceptele importante abordate în cadrul studiului.
Etapa 4. Clarificare problemei de cercetat/
formularea ipotezei cercetării

Etapele 1, 2 și 3 ale procesului de cercetare devin în

multe cazuri un proces circular prin intermediul căruia
problemele cercetării sunt alese, cercetate și adesea
respinse din mai multe motive, cum ar fi:

Problema nu este suficient de concentrată.

Cadrul conceptual a identificat numeroase prbleme în
încercarea de a defini sau a măsura conceptele abordate.
Există un număr prea mare de variabile de investigat.
Proiectul este imposibil de realizat din punct de vedere
al complexității, al resurselor materiale financiare
implicate etc.
Etapa 5. Designul cercetării
Odată ce problema cercetării a fost stabilită, următoarea etapă este să se ia în
considerare răspunsurile la două întrebări:

1. Ce tip de date ar trebui să colectez pentru a putea să răspunde la problema

cercetării?
2. Care este modalitatea adecvată de colectare a datelor? Principalele
probleme cu care ar putea să se confrunte cercetătorul în această etapă ar
putea fi:

Ce tip de design ar trebui să folosesc? Designul experimental,

transversal sau longitudinal?
Este nevoie să colectez date primare sau pot utilizat datele secundare?
Ce metode de colectare a datelor aș putea utiliza? Interviul,
chestionarul, observația structurată?
 Care vor putea fi participanții la acest studiu și cum aș putea avea
acces la ei?
Care ar putea fi exact procedurile de colectare a datelor pentru a
asigura fiabilitatea și validitatea acestora.
Etapa 6. Colectarea datelor

Odată problema identificată, trebuie să se formeze o imagine clară

asupra tipului de date ce vor fi colectate în studiu, precum și a
metodelor de colectare a acestora în cadrul studiului. Cu alte
cuvinte, ce tip de metodologie se va utilizate în proiectul de
cercetare.
Etapa 7. Analiza datelor și discuții asupra rezultatelor

Datele colectate în etapa 6 a proiectului de cercetare trebuie analizate

astfel încât să ofere răspunsuri la problema cercetării formulate în etapa a
patra. Astfel, în funcție de obiectivele cercetării, ar trebui alese metode
adecvate de analiză a datelor primare. În etapa de discuții cu privire la
rezultatele obținute ar trebui să facă trimitere la literatura de specialitate,
abordată în etapa a doua a procesului de cercetare; cum se aliniează
acestea literaturii de specialitate, cu ce vin în sprijinul literaturii; dacă nu,
care sunt principalele motive pentru care rezultatele studiului nu se
aliniează cercetărilor anterioare. Un aspect important al acestei etape este
acela de a preciza limitele studiului. Una din greșelile comune care se
întâlnesc adesea în această etapă a cercetării este că nu se face trimitere la
literatura de specialitate revizuită în etapa a doua.
Etapa 8. Formuarea concluziilor

În această etapă trebuie să se elaboreze clar răspunsul la întrebarea

cercetării, cu alte cuvinte trebuie să se facă precizarea conform căreia ipoteza
de nul a cercetării este respinsă sau nu. Menționăm faptul că niciodată nu
putem accepta ipoteza de nul (H0). Dacă există suficiente dovezi, spunem că
respingem ipoteza de nul, iar dacă nu avem suficiente argumente spunem că
nu putem respinge ipoteza de nul. În această etapă a cercetării se evaluează
succesul în realizarea obiectivelor cercetării și se evidențiează punctele forte
și punstele slabe ale cercetării. De asemenea, se pot formula recomandări
pentru cercetării viitoare.