MYXOVIRUSURI

- Afinitate crescută pentru mucină şi resturile de acid sialic din

glicocalixul eucariot
- Orthomyxovirusuri
- Paramyxovirusuri

Orthomyxovirusuri
Virusul gripal
- sferic/pleomorf (sferic, filamentos)
- d=80-120nm
- ARNmc - segmentat în 8 segmente
- asociată o ARN polimerază
- Învelit – 2 glicoproteine – HA, NA, sub formă de spiculi
- Replicarea: ARN transcris în nucleu, traducerea, sinteza proteică,
morfogeneza în citoplasmă; maturarea prin înmugurire
HA – ligand la receptorii celulelor care au acid sialic
NA – rupe resturile de acid sialic din glicoproteinele mucusului şi
glicocalixului eucariot
↓
- lichefiază mucusul epiteliului respirator→ accesul
virusului la receptori
- facilitează eliberarea virusurilor în cursul înmuguririi
- previne autoagregarea virionilor prin îndepărtarea
resturilor de acid sialic
Structura antigenică
- Proteinele nucleocapsidei (RFC) – specificitate de tip
↓
tip A – infecţii om, mamifere(cai, porci, şobolani),
păsări(găini, raţe, curcani)
tip B, C – specific uman
A,B,C nu imunizează încrucişat
- HA+NA – supuse variaţiilor de subtip şi tulpină la virusurile gripale
A,B,
- stabile antigenic la C – tip antigenic unic
Variaţia antigenică a virusurilor gripale
- Prin mutaţii (variaţe minoră)
- Reasortare genomică (variaţie majoră)
Variaţia antigenică prin mutaţii (drift)
- HA+NA – au structură antigenică nouă
- parţial recunoscută de o gazdă imunizată prin infecţia cu o
tulpină parentală
- Determină infecţii într-o populaţie imună la tulpina parentală –
selectate sub presiunea imună selectivă a gazdei
↓
valuri epidemice la 2-4ani VGA
4-6ani VGB
- Forme mai benigne
VGA are mai multe gazde
Reasortarea genomică – variaţie antigenică majoră VGA (shift)
- HA – H 1-15
- NA – N1-9
- VGA circulă între animale şi om → HA,NA – multitudine de
combinaţii posibile
- Are genom segmentat – 1 moleculă de ARN codifică HA
- altă moleculă de ARN – NA
- 2 molecule de la gazde diferite se includ în
morfogeneză în aceeaşi nucleocapsidă→ apare subtip nou de VGA
↓
surprinde imunologic întreaga populaţie
↓

în scurt timp devine pandemică (10-20-30ani)

- În pandemie formă gravă de boală+nr. crescut de bolnavi
ex. 1918-1919 –”gripa spaniolă” 20 milioane de morţi în cîteva luni
Nomenclatura subtipurilor de virus gripal A – OMS
A/porcin/New Jersey/8/76 (H1N1)
A/raţă/Memphis/123/95 (H3N8)
Subtipuri pandemice
- H1N1 porcin –gripa spaniolă
- H2N2-asiatic – 1957
- H3N2 Hong-Kong 1968
- Asia - densitate mare a populaţiei, multe animale
↓
şansa infecţiei cu 2 tulpini de virusuri gripale
amplificare
avioane
Arheologia genetică- subtipurile umane de VGA au apărut în sec.XIX –
dintr-o tulpină aviară.
Cale de transmitere – picături Flugge
- mâini şi obiecte contaminate
Ajunge → mucoasa respiratorie
↓
NA fluidifică mucusul → deschide accesul spre
receptorii celulelor ciliate şi caliciforme ( celulele bazale nu au
receptori)
↓
le necrozează
- din aproape în aproape tot epiteliul respirator – nas, nasofaringe, faringe,
laringe, trahee, bronşii, interstiţiul pulmonar
IFN – apare în secreţiile respiratorii la 1 zi de la contagiu
- rol principal în vindecare (3-7 zile)
Anticorpii – la 1-2 săptămâni de la debut
- IgA secretorii previn infecţia
VGA – prezent în rinofaringe 1-2 zile înainte de debut
1-2 zile după vindecare
total 11 zile
Simptomatologia clinică
- moartea+descuamarea celulară
↓
edem+infiltraţia cu mononucleare
↓
simptomatologie
Simptomatologia sistemică greu de explicat – sugerează difuziunea pe
cale sanguină dar, din sânge excepţional izolat
Vindecarea completă ≈ 1 lună
Suprainfecţii bacteriene – dezorganizarea aparatului muco-ciliar
Debut -VGA,VGB
- Brusc la 1-4 zile de la contagiu
- Frisoane
- Febră (390C)
- Cefalee, tuse uscată
- Mialgii
- Stare de rău
- Anorexie
Febra şi simptomele sistemice – cedează după 3 zile
Tusea+astenia – 1-2 săptămâni
Forme inaparente – frecvente între episoadele epidemice
Infecţia cu VGC – răceală comună
Lipsa corizei face diferenţa cu răceala comună
Complicaţii
- Pneumonii
- Sdr. Reye
Pneumonii
- virale
- Prin suprainfecţie bacteriană
- 75% viro-bacteriene – exces mortalitate prin gripă la gravide,
boli cardio-vasculare, pulmonare, renale cronice
S.aureus – mortalitate de 42% la categoriile de risc – sinergism
VGA+S.aureus – bacteria produce o protează care clivează HA , o
face ligand mai puternic
Streptococcus pneumoniae
Haemophilus influenzae

Sdr. Reye
Copii între 2-16 ani supuşi tratament cu derivaţi de acid salicilic în
cursul gripei ( şi varicelei)
Evoluează epidemic în infecţia cu VGB
- Encefalopatie acută şi degenerescenţa grasă a ficatului
- Mortalitate 40%
Imunitate
IgA secretorii anti HA – previn infecţia
anti NA - previn invazia
Persistă câteva luni
Limfocitele T grăbesc vindecarea prin liza celulelor infectate
Anticorpii - fixatori de complement – câteva luni
- inhibitori ai hemaglutinării – ani
-variaţii antigenice minime – forme uşoare la persoanele care au anticorpi faţă
de tulpina parentală
Tratament , profilaxie
Amantadina – previne gripa în conjunctura epidemică (virus gripal A)
- imprimă evoluţie beningă a bolii
-2 inhibitori ai neuraminidazei – Zanamivir, Oseltamivir (A,B)
Vaccinarea antigripală
- Eficienţă 70%
- Vaccinare selectivă- populaţie cu risc
electivă – pacienţi cu risc
Vaccin integral inactivat – obţinut prin cultivare pe ouă embrionate- atenţie la
persoanele sensibilizate
vaccinuri purificate – fracţiuni de virion sau antigene de suprafaţă
- vaccin viu atenuat – replicarea la 25 0C nu la 370C , introducerea în aceeaşi tulpină a HA şi NA
pentru care nu există anticorpi la un procent ridicat de populaţie
Diagnostic

• diagnostic direct
– tampon/ spălătură, faringian(ă)/ nasal(ă)
– izolare pe ouă embrionate/ culturi de celule
– depistare rapidă: IF, ELISA, sonde acizi nucleici, PCR
• diagnostic serologic
– ser acut, ser convalescent
– seroconversia/ dinamica semnificativă Ac
– ELISA, RIH,
 Paramyxovirusuri
- Sunt mai mari (150-300nm), mai polimorfe
- Au genom nesegmentat
- Antigenic stabile
- Replicarea în citoplasmă
- ECP- formează sinciţii
incluzii acidofile citoplasmatice
Funcţie de 2 glicoproteine ale anvelopei → 3 genuri
↓
gp mai mare – H sau NH, după cum funcţionează doar
ca ligand sau/şi neuraminidază
gp F- determină fuziunea membranelor
citoplasmatice,hemolitică
Genul Paramyxovirus – gp NH şi F
- v. paragripal uman
- v. parotiditei epidemice (v. urlian)
Genul Morbilivirus - gp H+F
- incluzii citoplasmatice şi nucleare
- v. rujeolei
- înrudite antigenic – v. jigodiei canine
- v. pestei bovine
Genul Pneumovirus – glicoproteina G – glicoproteina mare nu are
acţiune hemaglutinantă, neuraminidazică
- gp F – nu are acţiune hemolitică
- v. respirator sinciţial (VRS)
v. pneumoniei şoarecilor
VRS+v.paragripal – cele mai frecvente cauze de ITR la copii sub 5 ani
- mortalitate 4 milioane copii/an
v. rujeolic şi urlian – 2 boli contagioase sistemice – rujeola+parotidita
epidemică

Gen Paramyxovirus
v.paragripal – serotipurile 1,2,3 – infecţii la om
- La copil -mare şi adult – guturai
- mic – laringotraheite cu crup (serotip 2)
- bronşite, bronşiolite, pneumonii (serotip 3)
Tratament –ribavirin – la imunodeficienţi
Vaccin – nu există
v. urlian
- Antigenic omogen
- Parotidita epidemică (oreion) – inflamaţie acută nesupurativă a
ambelor glande parotide
- Om singura gazdă
Incubaţia – 7-25 zile (18)
Virusul se elimină prin salivă 6 zile înainte şi 7 după debut
-30% infecţii inaparente
După replicarea în celulele TRS → viremie→organe ţintă
Febră moderată 1 săptămână
Rinichi – virurie 14 zile – rar semne de nefrită
Poliartrite autolimitate
Tiroidite
Nevrite unilaterale – surditate
Hidrocefalie – stenoza apeduct silvian
Meningoencefalite – 15%
- la 5-7 zile după inflamaţia glandelor salivare
- concomitent sau în absenţa parotiditei
-frecvent se vindecă spontan
Orhite şi ovarite
Imunitatea
Permanentă prin IgG
IFN apare dar rol neprecizat în vindecare
Imunitatea celulară rol necunoscut – dar i.d.r cu Ag urlian test pentru
capacitatea unui organism de a monta răspuns imun celular
Evoluţia tipică a bolii → diagnostic de laborator numai pentru
meningoencefalita fără parotidită
- Culturi primare de rinichi de maimuţă
- Identificare – RIH, IF
- Prelevate – exsudat faringian, salivă, urină
- rar în LCR
Serologie – dinamica anticorpilor – RIH
- ELISA –diferenţiază IgG de IgM
Tratament antiviral – nu există
Contagiozitatea – relativ scăzută, parte din adulţi receptivi
-90% din copii sub 15ani au făcut infecţia
Rezervor uman
Transmiterea – aerogen
Vaccin viu atenuat – eficient 95%

Genul Morbilivirus
v. rujeolei
-antigenic omogen
- Boală acută foarte contagioasă , erupţie maculo-papuloasă, semne
respiratorii
- Rezervor exclusiv uman
- Transmitere aerogenă
Incubaţia 9-11zile
Virusul se replică în epiteliul respirator→ se propagă în ţesut limfatic
regional unde este replicat în continuare→viremie I →diseminare în
sistem fagocitic mononuclear→ viremie II→diseminare în tegument,
TR, conjunctivă
Eliminare – prin – lacrimi
- secreţii nasofaringiene 2 -4 zile înainte de debut
-urină 5 zile după erupţie
Debut – brusc
- coriză, tuse, conjunctivită, febră
- petele Koplik – semne patognomonice precoce
- macule cu centru alb pe mucoasa jugală în
dreptul molarilor inferiori
În leziuni – sinciţii, antigene virale, nucleocapside
Prodrom – 2-4 zile
Din ziua 5-7 – erupţia care se generalizează centrifug şi corespunde
apariţiei anticorpilor.
După 2-3 zile erupţia dispare împreună cu febra.
La sugar – în prezenţa anticorpilor materni evoluţie atipică – absenţa
petelor Koplik, erupţie discretă
Complicaţii I – sensibilizare
II - deficit imun celular
III - prin suprainfecţii bacteriene
I Forme de sensibilizare
- erupţia – pacienţii cu deficit imun nu fac erupţie
Encefalita -1/1000
- virus rar izolat din creier
PESS – panencefalita sclerozantă subacută 1/1000000, 1-10 ani de
la infecţie
- infecţie persistentă abortivă a neuronilor cu o mutantă defectivă
a virusului – celulele care exprimă pe membrană gp virale devin
ţinte de atac prin reacţii citolitic-citotoxice
Copii vaccinaţi cu vaccin antirujeolic inactivat
-care contractau infecţia naturală curând după vaccinare – forme
atipice grave – fenomen de tip Arthus în pulmon
II Complicaţiiprin deficit imun celular
- Encefalita acută progresivă şi mortală, rară, replicarea activă în creier
- Pneumonia cu celule gigante (sinciţii) – mortală
III Complicaţii prin suprainfecţii bacteriene
- otite, pneumonii – streptococi ß-hemolitici
90% din mortalitatea prin rujeolă prin pneumonie – copii malnutriţi
Diagnostic de laborator
- Doar în formele atipice – cultivă în celule primare de rinichi de
maimuţă sau uman
ECP – după 7-10 zile – sinciţii, incluziuni
intracitoplasmatice şi nucleare
- identificare – IF, inhibatrea hemadsorbţiei
- Serologic – ELISA – IgM
- Confirmarea PESS – anticorpi antirujeolici în LCR
Tratament – antiviral nu există
Prevenţie – vaccin viu atenuat – generalizat –copii 9-12 luni cu
revaccinare până la 6-7 ani, eficienţă 90-95%
Genul Pneumovirus
VRS- antigenic unic
- 50% bronşiolitele+25% pneumoniile sugarului sub 6 luni
Transmitere – picături mari secreţii nasofaringiene
- mai importantă transmiterea prin mâini şi obiecte
contaminate
Replicat în nasofaringe şi numai în formele grave în bronşii şi pulmon
↓
prin secreţiile nasofaringiene antrenat spre căile respiratorii
inferioare
Incubaţia 4-5 zile
Virusul eliminat – 1-3 săptămâni
Copil mare+adult – guturai
Diagnostic etiologic - evită exces de antibioticoterapie oarbă
- ribavirin – în aerosoli 3-6 zile
Metode rapide – depistarea prin IF în celulele descuamate ale
epiteliului respirator
- ELISA în secreţii nasofaringiene
În ciuda anticorpilor serici – reinfecţiile frecvente
Mai frecvente iarna, în creşe şi spitale de pediatrie – infecţii
nosocomiale
Nu există vaccin.