Prof. univ. dr.

Toader Pălăşan
 Finalităţile educaţiei sunt dimensiuni
definitorii, sau componente structurale şi
strategice ale procesului de formare şi
instruire care dau :
 sensul,
 orientarea,
 direcţia şi
 perspectiva acţiunii educative.
 Idealul educaţional este categoria cea mai generală a finalităţii
şi cuprinde aspiraţiile în materie de educaţie ale unei naţiuni
şi generaţii, sau ale unei epoci.
 DIMENSIUNEA SOCIALĂ a idealului desemnează transformările
globale care configurează o nouă imagine asupra lumii în
plan politic, economic şi cultural.

În plan politic idealul devine fundament pentru

politica educaţională
În plan economic idealul condensează cerinţele
dezvoltării globale, care privesc „intelectul” sau
„spiritul uman” ca „resursă nelimitată”.
 În plan cultural „şocul intelectual” provine din
„nevoia urgentă de a trece de la faza
industrială la faza informatizării” – „valabilă
pretutindeni, oricare ar fi nivelul de
dezvoltare şi de bogăţie al unei societăţi”
 DIMENSIUNEA PSIHOLOGICĂ a idealului defineşte sinteza
concepţiilor filosofice, etice, antropologice şi educative cu
privire la om şi societate, precum şi a relaţiei dintre om şi
societate.
 Reperele proiectării idealului, pe dimensiunea psihologică
sunt: modelul de personalitate de bază; tipul de învăţare
socială activat prin cunoştinţe fundamentale; (auto)formarea
si (auto)dezvoltarea ca expresii ale creativităţii; substratul
motivaţional al (auto)realizării umane.
PERSPECTIVA ISTORICĂ:
 Exemple:
 în antichitate – idealul războinicului (militarului), idealul
cetăţeanului liber, dezvoltat armonios (Kaloskaghatia);
 în epoca feudală – idealul personalităţii religioase,
cavalerul;
 în Renaştere – idealul omului universal, idealul
personalităţii enciclopedice ;
 în epoca modernă – idealul personalităţii eficiente,
idealul personalităţii complexe, idealul personalităţii
creatoare;
PERSPECTIVA CULTURALĂ:
Exemple:
 personalitatea
armonioasă………………………………
 personalitatea
civică………………………………………
 personalitatea
deschisă…………………..………………
 în antichitate idealul este elaborat la nivel
înalt de abstractizare;
 în secolele XVII – XVIII este centrat pe om
(individualist);
 în secolul al XIX-lea este centrat pe naţional
şi social. Toate acestea se subsumează
caracterului istoric.
 Scopurile pedagogice desemnează finalităţile
macrostructurale care definesc liniile generale de
politică a educaţiei, elaborate în concordanţă cu
idealul pedagogic, care orientează valoric acţiunile
de formare – dezvoltare a personalităţii proiectate
şi realizate în cadrul sistemului de învăţământ.
 Idealul -marchează mai mult intenţia fără a garanta
o urmărire efectivă a acesteia…
 scopul pedagogic reflectă, de o manieră
anticipativă, acţiunea educativă desfăşurată şi
rezultatele ce urmează a fi atinse
 Caracterul practic se manifestă mai ales în acţiunile
sociale care se proiectează şi se desfăşoară în
cadrul politicilor educaţionale şi în cele de
planificare a educaţiei într-o anumită perioadă
 Caracterul strategic rezultă din acţiunile care
asigură funcţionarea sistemului educaţional sau a
procesului instructiv – educativ
 Caracterul tactic este pus în evidenţă de acţiunea
de elaborare a obiectivelor generale/specifice care
orientează şi delimitează proiectarea curriculară a
planurilor de învăţământ
 educaţia pentru democraţie;
 educaţia pentru valorile umaniste;
 educaţia pentru acceptarea
diversităţii (culturale, etnice,
religioase, politice, naţionale,
rasiale etc.).
SUPORT CURS p. 19 -20