Dinamica

autovehiculelor
curs II
CAPITOLUL 3

PROCESUL AUTOPROPULSĂRII AUTOVEHICULELOR

 3.1. Momentul motor la roata de propulsie

Schema de principiu a autovehiculelor cu transmisie mecanică este prezentată în fig. 3.1.

1- Motor
2 - Ambreiaj
3 - Cutia de viteze
4 - Transmisia longitudinală
5 - Transmisia principală
6 - Roţile motoare
În funcţie de forţele şi momentele care acţionează asupra roţilor autovehiculului, acestea
pot fi:

motoare sau
antrenate, când asupra
lor se aplică un
moment motor

conduse sau
neantrenate, când se
ROTI
aplică forţa de tragere
sau împingere F

frânate, când asupra

lor se aplică un
moment de frânare
 Caracteristica de turaţie exterioară a motorului
cu ardere internă cu piston

 Parametrii de funcţionare ai motorului cu ardere internă cu piston sunt

exprimaţi cu ajutorul caracteristicii de turaţie exterioare, întâlnită uneori
şi sub denumirea de caracteristica de turaţie la sarcină totală.

 Prin caracteristica de turaţie exterioară - sau pe scurt caracteristica

exterioară – se înţelege funcţia de dependenţă a momentului motor şi a
puterii motorului faţă de viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit, la
admisie totală, reglajele motorului şi temperatura de funcţionare fiind
cele optime.
Punctele definitorii pentru curbele caracterisitce sunt
următoarele:

 Turaţia minimă de funcţionare stabilă a motorului nmin la care

se dezvoltă momentul M0 şi pentru puterea P0

 Turaţia de moment maxim nM la care se dezvoltă momentul

maxim Mmax şi puterea corespunzătoare momentului maxim PM

 Turaţia de putere maximă np la care se dezvoltă momentul

motor Mp şi puterea maximă Pmax

 Turaţia maximă la care se dezvoltă puterea Pm şi momentul Mm

OBSERVATIE: Porţiunea din caracteristica exterioară cuprinsă între turaţia nr şi nmax

poartă numele de caracteristică de regulator.
 Intervalul de turaţii în care funcţionează motorul este [nM, nmax] pentru
motoarele fără regulator şi [nM, nr] pentru motoarele cu regulator.

 Zona de turaţii n < nM se numeşte zonă de nestabilitate, deoarece odată cu

scăderea turaţiei datorate creşterii sarcinii scade şi momentul motor
produs, fenomen care determină oprirea motorului.

 Zona de funcţionare a motorului [ nM, nmax] sau [nM, nr] se numeşte zona de
funcţionare stabilă sau zona de stabilitate, deoarece odată cu creşterea
sarcinii şi scăderea turaţiei, momentul motor produs creşte şi echilibrează
momentele rezistente suplimentare.

 Cu cât zona de stabilitate este mai mare, cu atât motorul este mai bun
pentru propulsarea automobilului. Mărimea zonei de stabilitate este
caracterizată prin coeficientul de elasticitate:
 Determinarea caracteristicii exterioare
pe cale analitică
Curba puterii se aproximează cu o parabolă de ordinul trei:

 n  n 
2
 n  
3

P  Pmax          
 np n  
  nn   p 

unde coeficienţii α, β,  sunt astfel determinaţi încât curba funcţiei să aproximeze cât mai bine
caracteristica exterioară obţinută pe cale experimentală.

Ce2  C a (2Ce  1) 2Ce (C a  1) Ca  1

  
(Ce  1) 2 (Ce  1) 2 (Ce  1) 2
Curba momentului motor se aproximează cu o parabolă, iar formula cu care se poate
determina este:
P
  n   n 
2
 M  955,4
M  M p        n
 n  n  
  p   p  
unde P se exprimă în kW, iar
n în rot/min.
Valorile medii ale coeficienţilor α, β, γ sunt date în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Valorile medii ale coeficienţilor α, β, γ.

Valoarea coeficientului
Tipul motorului α β 

1 1
1
Motoare cu aprindere prin scânteie

Motoare cu aprindere prin compresie în doi timpi 1,13

0,87 1

Motoare cu aprindere prin compresie în patru timpi 0,53 1,56 1,09

 Pentru a mări precizia de determinare a caracteristicii externe pe cale analitică, mai ales
în zona turaţiilor mari, la motoarele cu aprindere prin scânteie se poate folosi expresia :

 n  n 
2
 n 
3

P  Pmax  '   '     '  
 np n  
  nn   p  
unde coeficienţii α’, β’,γ’ se determină cu relaţiile:

2C e2  3C e  C a 3  2C a  Ce2 2  (Ca  Ce )
' ' 
(C e  1) 2 (Ce  1) 2 (Ce  1) 2

Între coeficientul de elasticitate Ce şi turaţia corespunzătoare puterii

maxime np:
Ce  K e  n 0p, 2

unde Ke este un coeficient ale cărui valori depind de tipul motorului şi sunt date în
tabelul 3.2, iar între coeficientul de adaptabilitate Ca şi coeficientul de elasticitate
Ce există o relaţie cu caracter statistic de forma:
C a  1,5  0,5Ce
Tabelul 3.2. Valorile coeficientului Ke

Nr. crt. Coeficientul Ke

Tipul motorului

1 0,075...0,100
Motoare cu carburator cu difuzor variabil

0,1...0,125
2 Motoare cu carburator cu una sau mai multe camere

3 Motoare pentru automobile sport şi curse 0,125...0,150

Pentru stadiul actual de construcţie a motoarelor cu ardere internă cu piston
turaţiile caracterisitce au valorile prezentate în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Turaţiile caracteristice ale motoarelor de autovehicule

Turaţia n max
Tipul motorului minimă Turaţia np
nmin np

Motoare cu aprindere prin

scnteie pentru: 300...600 2800...4200 1,05...1,10
- autocamioane şi autobuze
- autoturisme 4000...6000 1,05...1,20

- autoturisme sport 6000...12000 -

Motoare cu aprindere prin
350...700 2000...4000 1,05...1,07
comprimare