Elaborat : Eleva clasei a IX-a, Grosu Doina

Cricova
Combinatul de vinuri Cricova SA a fost fondat în anul 1952, reprezentând un complex
subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense şi în special pentru
vinurile sale excelente. Un ţinut cu multiple podgorii şi cu soare din belşug. Anume aici
începe istoria perlelor vinificaţiei moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor
Combinatul de Vinuri cu sediul în oraşul Cricova, Republica Moldova, este situat la 11 km de
capitala Chişinău.[3]
I s-a decernat cea mai înaltă distincţie de stat Ordinul Republicii, Combinatul de vinuri
Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deţine acest premiu.
Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural - naţional al
Republicii Moldova.[4]
 Mănăstirea Hîrjăuca

Mănăstirea Hîrjauca se află în preajma satului omonim

din raionul Călărași (la o distanță de 60 km de Chișinău).
Sfîntul locaș a fost întemeiat în anul 1740 în preajma
unui izvor din codru cu proprietăţi tămăduitoare. Pe
moşia boierului Niculiţă se fondează un schit de călugări
cu o mică biserică din lemn cu cinci turle cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”.
S-au păstrat mai multe legende privind întemeietorii
mănăstirii: călugării Teodosie, Inochentie Sava sau Hîrju.
Cert este că pe timpul egumenului Spiridon Filipovici
(anii 1818-1846), originar din Muntenegru, mănăstirea
cunoaşte o periodă de înflorire. Anume în această
periodă se construieşte biserica de vară „Înalţarea
Domnului”, (asemănătoare cu Catedrala din Chișinău,
arhitectură clasicistă, cupolă rotundă situată deasupra
naosului cruciform, turn cu sageată deasupra clopotniţei,
interiorul a fost pictat în ulei), biserica de iarnă „Sf.
Spiridon” (zidită în piatră între 1869-1872 în locul celei
de lemn, exemplu de încadrare în arhitectura tradiţională
moldovenească a elementelor clasicismului rus tardiv,
este fondat frumosul parc si lacurile din jur. Spiridon
Filipovici a fost înmormîntat în biserica „Înălțarea
Domnului”.
Mai tîrziu aici se construieşte biblioteca, trapeza,
corpuri de chilii, şoproane, atelier de caramidă,
toate amplasate într-un complex unic în armonie
cu natura înconjurătoare, astfel încît timp de un
secol a fost reşedinţa de vară a mitropolitului
Moldovei. De ea este legat tristul episod din istoria
bisericii: arderea în sobele mănăstirii a tuturor
cărților în limba moldovenească de la locașurile
de cult din Basarabia, la porunca Mitropolitului
Pavel Lebedev.
Între anii 1953-1993 mănăstirea de la Hîrjauca a
fost închisă de autorităţile sovietce, din 1954 fiind
transformată în casă de odihnă, iar din 1958 - în
sanatoriu. Biserica mare, cu hramul „Înălțarea
Domnului” ajunge sală de sport.
Mănăstirea a fost redeschisă abia în 1993,
începînd şi lucrările de restaurare. Mănăstirea din
Hîrjauca, atrage numeroşi vizitatori făcînd parte
din salba de mănăstiri din zona de codru a
Moldovei.
• .

Pădurea Domnească
Rezervaţia ştiinţifică
Pădurea Domnească este
o arie protejată
dinRepublica Moldova, ce
se află de-a lungul Prutului,
în vestul raioanelor Glodeni
şi Făleşti şi a fost fondată
în anul 1993.

Rezervaţia „Pădurea
Domnească” este
amplasată în lunca râului
Prut şi este unică prin
biodeversitatea ei, tipurile
de soluri şi vegetaţie, relief.
Scopul ei principal este
păstrarea celor mai
reprezentative păduri de
luncă şi conservarea unor
specii şi comunităţi de
plante şi animale rare,
restabilirea biodeversităţii
celor mai caracteristice
fitocenoze. Este cea mai
bătrână pădure din ţinut şi
una din cele mai vechi
păduri de lunca din Europa.
 Mănăstirea Ţipova

Mănăstirea Ţipova este o mănăstire rupestră

de călugări din Republica Moldova. Este
situată pe malul drept al râului Nistru în
apropiere de satulŢipova din raionul Rezina.
Biserica datează din secolele XVI-XVII.
Mănăstirea este de rit ortodox şi adăpostea 9
vieţuitori în anul 2012. Ea se găseşte la o
distanţă de aproximativ 40,50 km de capitala
ţării,Chişinău, şi este amplasată pe un mal
abrupt la o înălţime de 100 de metri faţă de
nivelul apei râului Nistru.
Complexul mănăstiresc se întinde pe trei
nivele numărând mai multe încăperi şi trei
biserici (Sfânta Cruce - secolele XI-XII;
Sfântul Nicolae - secolul XIV şi Adormirea
Maicii Domnului - secolele XVI-XVIII).
Clopotniţa, chiliile şi celelalte încăperi sunt
mai noi datând din secolul al XIX-lea. Cele
peste 20 de încăperi comunică între ele prin
tuneluri, galerii şi scări, încăperea cea mai
mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului.
Complexul mănăstiresc este săpat în calcar
şi nimic altceva.