EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
in
DILATATII si HIPERTROFII
 Supraincarcari atriale
ECG = modif. ale undei P, a depolarizarii atriale
etiol.: dobandit- SMi, STri, Ins. fct. prin dil. cavit. solicit. volum
congenital- DSA, deschidere anormala Vene in AD/AS
HTP sec. boli pulm. cr.  solicitare de presiune

Supraincarcare AD (SAD)
• CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri
• afectat 1 moment de depol.A
• ECG: modif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVF

hipervoltaj >3mm
P pulmonar simetric
ascutit, cu aspect de cort
dilat. AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mm
 Supraincarcare AS (SAS)

• SMi, IMi, DSA, mixom AS

• afectata a 2 parte a depol. A
• ECG: modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2

durata PR > 0.11 sec.

P mitral durata P > 0.04 sec
crosetata, asincronismului AD-AS > 0.02 sec.
P neg. in V1, V2
SAS SAD
 Supraincarcari ventriculare
• reprezinta un mecanism adaptativ in prima faza, ca raspuns la
suprasolicitarea volemica sau presionala, cu ingrosarea , alungirea
sau hiperplazia fibrelor miocardice

Suprasolicitarea VS
• suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA
• suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH
• stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc.
• fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete
- dilatare cavitati
- fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol.
si electrofiziol.  modif. faza term.
• fen ECG: durata QRS, TADI,
amplit. QRS
- rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model
epicardic stg. catre deriv. dr. – R/S = 1 in V1, V2
- modif. faza term. – ST, T
• electrofiziologic - asincronism ventricular, cu depol. intarziata
a ventric. Htrof.
- nu e modificata ordinea de depol. nici
ordinea undelor
- modif. faza term. sunt sec. perturb. depol.
- imgini directe: D1,aVL,V5,V6  Hvoltaj +(R)
- imagini indirecte: V1,V2  Hvoltaj – (S)
• criterii diagnostice ale HVS: informatii despre - amplit. QRS
- durata TADI
- modif. ST,T
Indice Sokolow – Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV
(4.5 mV la copil)
Scorul Romhilt – Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV
S V1, V2, V3 > 2.5 mV 3 p.
R V4, V5, V6 > 2.5 mV
2) S-T in opoz. de faza cu QRS 3 p.
(fara digitala)
S-T, T de tip “strain” 1 p.
(cu digitala)
3) deviere ax.stg > -15o 2 p.
4) duarata QRS > 0.09 sec. 1 p.
5) TADI V5, V6 > 0.04 sec. 1 p.
6) panta termina P > 0.04 sec. 3p.
Total 14 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 4 p.
• variante de asociere cu HVS

- HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec.

TADI 0.08 sec.
Hvoltaj excesiv QRS
absenta q V5, V6, aVL, D1
- HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg.
- imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2
- HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta
- S mari in V1, V2 de asp. rSr’ / rSR’
- HVS + IM sechelar ant. / lat. – TADI
 Suprasolicitarea de VD

• mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata,

aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse
miocardului VD
• etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. – dr.)
incarcare de presiune – HTP esent., HTP sec.(emfizem,
fibroze pulm., SMi)
• fiziopatol.- inversarea asp. normal pe ECG:
R in V1, V2 + S in V5, V6
- rotatie orara
- prin ↑ masa VD  asincronism VD-VS,
pana la inversarea modelelor epixcardice
Evolutie ECG de la: - devierea ax. dreapta QRS
- modif. modelelor epicardice
- hvoltaj QRS HVD moderat
- nemodif. TADI
…pana la:- asincronism inversat cu inversarea modelelor epic.
- Hdeviatie axiala dr. HVD avansat

• imag. dir. V1,V2, imag. indir. V5, V6, D1, aVL

• spre deoseb. de HVS, aspect complet de HVD este rar

• dg. diferential: a) sdr. WPW  unda d

b) BRD  masurare de TADI
c) IMA postero-inferior si posterolateral
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit.
Hipoxiei si rapiditatea de instalare
hoxie moderata = afect. repol., hoxie
hoxie severa = afect. depol. + repol.

ischemie
Tipuri de modificari ECG: leziune
necroza
 Ischemie

• hipoxie moderata  afect. repol., depend. de metabolism aerob

• terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. 
vectorul de ischemie
• localiz. - isch. subepicardica = epicard  endocard
- isch. subendocardica = endocard  epicard
• asp. ECG - schimb. polaritatii T fata de QRS (subendocardic)
- T simetric, pozitiv (subepicardic)
 Leziune

• stare instabila caracterizata printr-o imbalanta de O2 > ischemie

• hoxie severa  afect. depol. + repol.
• depol. lenta a z. afectate electro. pozit curent de leziune: z.
norm.  z. afect. invers ca la ischemie
• ECG: leziune subepicardica = supradenivelare de ST
leziune subendocardica = subdenivelare de ST
 Necroza

• rezultat al suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr.

• ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv.
- durata > 0.04 sec.
• teorii electrice - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale)
- teoria vectoriala = dezeq. forte el.,
unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr.
• vectorul de necroza Scurentilor existenti la momentul depol.,
sensul sau fiind divergent cu z. de necroza
 Angina stabila = Angina pectorala
• tipuri ECG: 1. normal – QRS normal, ST-T normal
2. modif. minore de repol. – QRS normal,
T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / -
3. modif. majore de repol. – QRS normal,
modif tip isch. subendocardica/ subepicard.
4. modif. de depol. v. – BRD, BRS, HBSA,
modif. mixte / primare tip isch. – lez. subendocard.
• frecvent: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subendocard.(T -)
T + in criza, cu T – in afara crizei = pseudonormal
alungire tranzitorie QT
tulburari paroxistice de ritm – FlA, FiA, ExV, TV
• specificit. ECG de repaus e folos. ECG in durere / ECG de efort
 Angina varianta = Angor Printzmetal

• forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai

lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional
• expresia unei stenoze coronariene epicardice
• ECG: lez. subepicardica – supradeniv. de ST, T inglobat in ST/T+
asoc. tulb. cond. intraventr. – BAV 2 tip Mobitz I
 Infarctul Miocardic

• forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice,

corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere
• mec. patogenice:  marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit.
cu  corespunz. a aport O2 la celula
• cauze: - tromboza coronara completa
- stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom
- ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec.
- ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues)
• topografie infarct: - VS, VD, rar atrial
- infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice
cele mai import.
Anatomia inimii

TCS

Lcx
Coronara dr.
IVA
 IVA

Coronara dreapta

LCx
• a. coronara stg: - a circumflexa santul A-V post
- a interventriculara antsantul IV
• a. coronara dr.santul A-V post crux cordis - a IV post.
- a post.lat.
• teritorii de vasc. - IVA sept IV
f. ant. + lat. VS
- LCx f. stg. + post. VS
- CD f. ant. + lat. + post. VD
f. inf. VS
sept IV post.
evidentiere ECG: V1  V4 – ant.= IVA
V5,V6, aVL, D1 – lat. = LCx
V3R  V5R – ant VD = CD proxim.
V7  V9 – post = LCx term., CD
D2,D3,aVF – inf. = CD distal
 Infarct cu
supradenivelare ST
- necroza
- leziune
- ischemie

ECG se urmareste in dinamica

• necroza – flux 0 - expresie ECG = unda Q patol.
leziune – flux minim pastrat – expresie ECG = supradenivelare ST
ischemie – flux pastrat – expresie ECG = T +, ascutita, simetrica
• necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac.
• imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T +/–
imag. ECG reciproca = R, ST sub, T -/+
• stadializ. temporala a IM: •• stadiu acut ( < 2-3 sapt.) – N,L,I
- supaacut
- acut constit.
- supraacut (0 – 4 h) = a) T +, , simetr. = I
b) ST sub, T+, simetr.
c) ST supra, T+, ample, concav sus
d) marea unda monofazica ST supra,
convexa sus, inglob T
- acut constit (4h – 2-3 sapt) = N,L,I,
domina ST supra, convexa sus
apare Q
T –, simetr.
•• stadiu subacut (2-3 sapt – 2-3 luni) = N,I
de la revenire ST la izoel.  event. revenire la norm. T
•• stadiu cronic (> 3 luni) = N
unda Q persista
Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata
- persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM
- dispar in timp Q (20%)

topografie ECG – cel mai frecvent - IM anterior > inferior

diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce

IMA ant intins per ant-lat. VS, parte per ant VD, parte sept
ocl. IVA la orig.
vector de necroza stg  dr,
ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6
- imag. indirecta – D2, D3, avF, V7 – V9
- planul de necroza este predom. in plan trsv.,
deriv mb. inregistrand putin semnal el. 
imagine reciproca de amplit. 
N, L predom in V1,V2,
I in V5, V6 IMA ant. cu extindere lat.
Infarct anteroseptal - ½ ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg.
- ocl. ram septale din IVA
- vector de necr. perpendic plan frontal
ant.  post
ECG - imag. directa V1 – V3
- D1, aVL imag indiferente, normale
- Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4
- aspect de BRD poate insoti acest IM
Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept  per.ant.
- vector necroza ant.  post
- ECG deriv. V2-V4
Infarct lateral - IMA in terit LCx.
- necroza este pe per. lat. cu extindere la per ant.
- vector de necroza stg. dr.
- ECG: imag directe – D1, aVL, V5,V6
daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi
cu 1 spatiu mai susV5x, V6x
Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD
- vector de necroza caudocranial
- ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF
imag. indirecte: R/S >1, ST sub,
T + simetr V2-V4.
- in general, daca aria de necroza e mica, imag.
indirecta nu se inregistreaza
Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral
- ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL
imag. indirecte V1, V2
Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant.
- ocl. ambe aa. IV, IVA si IVP
- vector de necr. dr. stg., caudocranial
- ECG imag.directe – D2,D3,aVF,V1-V3
- forma clinica grava – IC soc cardiogen
- tulb. ritm / conduc.
Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf.
- ST supra > 1mm V4R – V6R e specific
- intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza
cu riscul de BAV
Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf.
- ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca
- contur anorm. unda P
- modif. de la linia izoel. a segm PR in
imag. directe si indirecte
Problema de diagnostic IMA VS + BRS
QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,
- S crestat V3, V4
-  amplit. R de-a lungul deriv stg.
- analiza in dinamica a ECG
ST - supra / sub disproportionat pentru BR
- pierderea concavit./ convexit. ST
BRS = QRS >120msec
Unda R in I si V6
Unda S in V1, uneori un r <1/4 S in V1
ST/T in opozitie de faza cu maximul Q/R/S
BRD = QRS >120msec
rSr’ in V1-V3 Aparitie in IMA =
Unda S larga in avL, I, V5-6 semn de prognostic infaust!
Aparitie in TEP – semn
de fortare dr.
 Infarctul fara supradenivelare ST

• necroza nu e completa pe toata grosimea peretelui, e localizata

spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de
unda q si supradeniv. ST
• o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm) persistenta
poate fi expresia ECG a infarct subendocardic
• ECG frecvent: - ST subdeniv. , T –
- T -, , alungirea QT
- ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q
• pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu
de baza
• remodelajul ventricular este mic
• pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare
•prognostic termin scurt bun, la distanta mai putin bun
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul
si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul
evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii

Utilitatea probei: • obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate

la repaus
• evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod
de sdr. coronarian acut
• inducere de aritmii cardiace

Criterii de pozitivitate: • subdeniv. ST orizontala /descendenta,

1- 2 mm, cu durata >0.08 sec.
• supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.
Contraindicatii absolute - IMA acut / modif. recente de repaus
- AI in evolutie
- Aritmii card. semnificative
- Pericardita ac.
- Endocardita
- StAo severa
- CMHO
- Disfct. severa VS
- TEP / infarct pulmonar

Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative

- valvulop. moderate
- CMH
- obstr. TC / echivalente
- aritmii mai putin semnif.
- tulb. psihice semnific.
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
ambulatorie – Holter ECG
Definitie: Inregistarea ECG pe durata de 24-48 h cu scopul
- evidentierii variatiilor de segment ST (sub-, supra- deniv.)
- evidentierii unor tulburari de conducere
- evidentierii unor aritmii

Utilitatea probei: • obiectivarea fenomenelor aritmice, ischemice

• se poate corela cu simptome

Necesita interpretare traseu si interpretare in context clinic

Repolarizarea precoce – varianta nepatologica pe ECG

- aparenta scurtare a duratei ST cu tendinta la supradenivelare

- se intalneste predominant la tineri, hipervagali