Aplicație de verificare

În coloana A sunt enumerate diferite produse industrializate

obținute din legume, iar în coloana B metode de conservare.
Realizați asocierile dintre cifrele din coloana A și literele
corespunzătoare din coloana B.

Produse industrializate Metode de conservare

1. Fulgi de fasole a. sterilizare
2. Vinete păstrate la -20°C b. congelare
3. Ghiveci c. murare
4. Castraveți în saramură d. deshidratare
 Fructele

 să cunoaștem clasificarea fructelor;

 să identificăm principalele sortimente de fructe
conservate;
 să enumerăm utilizările fructelor.
 Fructele sunt alimente caracterizate printr-un conținut mare
de apă , substanțe zaharoase și minerale, vitamine, diverse
arome.
 Ele nu trebuie să lipsească din hrana zilnică deoarece au
valoare nutritivă mare și stimulează digestia.
 Apa se găsește în proporția cea mai mare în fructe
( 72- 95 %) dintre substanțele zaharoase.
 În fructe se găsește o cantitate de zahăr mai mare decât în
legume.Substanțele zaharoase se numesc glucide.
Clasificarea fructelor:
 1. FRUCTE SEMINtOASE
 Au semințele închise în
cămăruțe cu pereții
pergamentoși ;

 Exemple-merele, perele,
gutuile etc.
 2. FRUCTE SÂMBUROASE
 Au un sâmbure tare ce
închide sămânța;

 Exemple: prunele, vișinele,

cireșele, caisele, piersicile
etc.
 3. FRUCTE BACE
 Au semințele mici,
răspândite în pulpa
fructelor;
 Exemple –
• Strugurii,
• Fragii,
• Zmeura,
• Căpșunile,
• Afinele,
• Smochinele etc.
 4. FRUCTE NUCIFERE
 Au sămânța înconjurată de o
coajă tare, ele conțin mult
ulei si se mai numesc fructe
oleaginoase .

 Exemple – nucile,
migdalele, alunele, fisticul,
etc.
 Produse industrializate
obținute prin conservarea fructelor
 În vederea prelungirii duratei de păstrare, fructele sunt supuse
unor metode de conservare ca:
 fierbere;
 deshidratare;
 congelare;
 sterilizare.
1. Pulpele de fructe - sunt semifabricate conservate temporar
cu ajutorul conservanților chimici (ca bioxidul de sulf) și sunt
utilizate pentru fabricarea unor produse ca: marmeladă, gem,
sirop.
 2. Fructe uscate – se obțin prin uscare naturală sau artificială.
Se pot usca: piersici, caise, prune, mere, struguri.
3. Fructe congelate – la congelarea fructelor se folosește
zahăr tos sau sirop, pentru protecția acestora împotriva
fenomenelor de oxidare, menținându-le culoarea și aroma.
4. Dulceața de fructe – este produsul rezultat din fructe
întregi sau bucăți fierte în sirop de zahăr, cu adaos de acizi
alimentari și arome.
Sortiment: vișine, cireșe, caise, căpșune, nuci verzi, portocale etc.
5. Gemul – este un produs gelifiat și se fabrică din fructe
bogate în pectină.
Sortiment: din căpșune, caise, piersici, vișine, zmeură etc.
 6. Marmelada – se obține prin fierberea fructelor proaspete
sau conservate cu zahăr, acizi alimentari și pectină.
Consistența: - normală elastică;
- să-și păstreze forma dată.
Sortiment: din portocale, caise, corcodușe sau amestec.
7. Jeleul – se obține prin fierberea sucurilor de fructe bogate
în pectină, cu zahăr și adaos de acizi alimentari.
Sortiment: din căpșune, caise, coarne, gutui, portocale.
8. Siropul de fructe – este siropul pregătit din suc natural de
fructe aromate și zahăr cu sau fără încălzire.
Sortiment: din vișine, zmeură, mure, afine lămâi, portocale etc.
9. Compoturile – se pregătesc din fructe proaspete, de
mărime uniformă.
Fructele și siropul sunt sterilizate în recipienți de sticlă sau tablă.
Sortiment: din caise, cireșe, vișine etc.
Utilizări:
 în stare naturală (desert);
 ca materie primă în arta culinară, sub formă de:
umpluturi la produsele de patiserie (mere, vișine, nuci etc.);
adaos în componența blaturilor, foilor, cremelor (nuci, alune,
migdale);
elemente de decor, în stare proaspătă sau confiată (struguri,
vișine, nuci, alune etc.).
 ca materie primă pentru gemuri, dulcețuri, băuturi răcoritoare
etc.