ARSURILE

CLINICA DE CHIRURGIE PLASTICA

RECONSTRUCTIVA SI ARSURI
 ARSURA
DEFINIITIE:

LEZAREA ÎNVELIŞULUII CUTANAT PRIN ACŢIIUNEA:

CĂLDURII
RADIAŢIILOR
SUBSTANŢELOR CHIMICE
CURENTULUI ELECTRIC ( ARC ELECTRIC  ELECTROCUŢIE )

BOALĂ CU PUNCT DE PLECARE CUTANAT, POTENŢIAL GRAVĂ CU EVOLUŢŢIE

STADIALĂ ŞI PROGNOSTIC DEPENDENT DE SUPRAFAŢA ŞI PROFUNZIMEA
LEZIUNILOR TEGUMENTARE, VÎRSTĂ, TEREN ŞI CALITATEA TRATAMENTULUI
INIŢIAL ( Agrippa IONESCU)
 ETIOLOGIA ARSURILOR
 

ARSURI TERMICE (90 %)  = descarcă în ţesuturi energie termică

                     - flacără, explozii….
- lichid fierbinte
- vapori supraîncălziţi
 
CHIMICE
a) prin acizi
b) prin baze (mai grave)
c) antiseptice corozive : fenoli, crezoli 
d) substanţe fotosensibilizante (meladinină)
 
ELECTRICE
a) arc voltaic (arsură termică)
b) electrocuţie – marcă de intrare marcă de ieşire
 
IRADIERE 
a) UV (arsuri solare)
b) raze X
      c) radiaţii nucleare 
 Wallace - regula lui 9

Extremitatea cefalica 9%
Fiecare membru superior 9%
Fiecare membru inferior 18%

Fata anterioara si cea posterioara

a trunchiului 18%
Perineul 1%
 GRADUL I
MORFOPATOLOGIC
- AFECTAREA PLEXURILOR
INTRAEPITELIALE

- FENOMENE REFLEXE CE AU CA
REZULTAT VASODILATATIE SI
HIPERPERMEABILIZARE CAPILARA

CLINIC
- ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA,
USTURIME

EVOLUTIE
- RESTITUTIO AD INTEGRUM
MORFOPATOLOGIC
- STRATURILE EPIDERMULUI SE DISTRUG TOATE
GRADUL II
DAR NU SI MEMBRANA BAZALA
- FUNDURILE DE SAC GLANDULARE SI FOLICULII
PILOSI INTACTE IN DERM
- ACUMULARE DE LICHID (FLICTENA) INTRE
STARTURILE MOARTE SI CELE VIABILE

CLINIC
- FLICTENA - LICHID SEROCITRIN;
- DURERE VIE DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI
- ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA, USTURIME;
- DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI: DERMUL
DENUDAT ARE ASPECT ROSU-VIOLACEU CU
PICHETEURI ALBICIOASE, EXTREM DE SENSIBIL
LA ATINGERE;

EVOLUTIE
- RESTITUTIO AD INTEGRUM, FARA CICATRICI
VICIOASE
- POSIBILE MODIFICARI DE CULOARE
 GRADUL III
MORFOPATOLOGIC
-LEZIUNEA AJUNGE LA NIVELUL DERMULUI
-REZERVELE EPITELIALE DISTRUSE
-DISTRUGERE DIRECTA A CAPILARELOR SANGUINE
-COAGULAREA TERMINATIILOR NERVOASE
INTRADERMICE

CLINIC
-FLICTENA DE GRADUL III CU LICHID SERO-
SANGVINOLENT
-ESCARA DE GRADUL III (INTRADERMICA), SUBTIRE,
ALBA;
-NEDUREROASA, COMPARATIV CU LEZIUNILE DE
GRAD I SI II.
-DERMUL DENUDAT, ALB - MARMORAT, INSENSIBIL LA
ATINGERE - DUPA INDEPARTAREA FLICTENELOR

EVOLUTIE
-VINDECARE SPONTANA - POSIBILA DAR GREVATA DE
GRAVE SECHELE LOCALE (CICATRICI RETRACTILE,
ACROMICE, INSTABILE UNEORI, CU TENDINTA LA
ULCERATII MARJOLIN) SAU GENERALE,
-VINDECARE NUMAI CHIRURGICALA PRIN EXCIZIA
TESUTURILOR MOARTE SI ACOPERIREA CU
AUTOGREFE
 GRADUL IV
MORFOPATOLOGIC
-DISTRUGEREA DERMULUI IN INTREGIME;

-STRUCTURILE PROFUNDE SUNT AFECTATE

- COAGULAREA TERMINATIILOR NERVOASE.

CLINIC
-ESCARA DE GRADUL IV, USCATA, NEAGA -
MARONIE
-NEDUREROASA COMPARTIV CU LEZIUNILE
DE GRAD I SI II.

EVOLUTIE
-VINDECARE EXC1USIV CHIRURGUICALA -
EXCIZIA TESUTURILOR MOARTE SI
ACOPERIREA CU AUTOGREFE
CUL DE PROFUNZIME AL LEZIUNILOR

GRAD GRADUL I GRADUL II GRADUL III GRADUL IV

PAPULA FLICTENA FLICTENA ESCARA
SEMNE
FLICTENA - ++ +++ -
LICHIDUL FLICTENULAR - SERO-CITRIN SERO-SANGVINOLENT -
- ROŞU VIU TROMBOZE CAPILARE ALB MARMORAT
CULOARE DERM DILATAŢIE VIOLACEU CU (CARAMELIZARE) BRUN –
DENUDAT CAPILARĂ PICHETEURI ALBE NEGRU
EPIDERM ERITEMATOS BRUN, DECOLAT BRUN, DECOLAT ABSENT
MEMBRANA BAZALĂ INTEGRĂ INTEGRĂ ALTERATĂ DISTRUSĂ
DERMUL INTEGRU ALTERAT ALTERAT PROFUND DISTRUS
SUPERFICIAL
DURERE LA ATINGERE + +++ ++ -
(HIPERESTZIE) (HIPOESTEZIE) (ANESTEZIE)
EPITELIZARE
VINDECARE RESTITUTIO AD SPONTANA, LENT, CU SECHELE CHIRURGICAL
INTEGRUM MODIFICĂRI DE CICATRICEALE EXCIZIE + GREFE
CULOARE
VITRO-PRESIUNEA +++ ++ + (-) -
(RECOLORAREA)
TRACŢIUNEA FIRELOR DE NU SE SMULGE SE SSMULGE CADE ÎN PENSĂ
PAR (INTEGRITATEA (DUREROASA) (DUREROASA) (DURERE MINIMĂ) FIRE DE PĂR ABSENTE
BULBULUI)
 PROFUNZIMEA ARSURII

DIAGNOSTIC CLINIC SI PARACLINIC

A. CLINIC
I. Anamneza: * Timpul de expunere:
450C – arsură după 1 oră
500C – arsură după 1 minut
600C – arsură după 3 secunde
* Natura agentului cauzal

Ii. Aspectul leziunii: superficializare sau aprofundare după

primele 48h
* Sensibilitatea suprafeţei arse
* Culoarea (este sau nu afectat patul capilar dermic)
 PROFUNZIMEA ARSURII

B. Paraclinic
- Metode colorimetrice:
disulfina bleu colorează suprafaţa arsă unde patul
capilar este funcţional (nu şi gr. III, IV)

- Metode termometrice:
suprafaţa arsă emite IR mai intens. (umiditatea plăgii
este sursă de erori)

- Metode radioizotopice:
P32 şi Xe33 explorează patul capilar, infecţia şi edemul
(staza duce la erori)

- Metode histologice: în excizia precoce sau arsuri electrice

ARIA CENTRALA - ZONA PLAGII DE

VOLUMUL DE TESU
ARSURA
•NECROZA DE COAGULARE A TUTUROR

AFECTAT
ELEMENTELOR.
•SEVERITATEA LEZIUNILOR DESCRESTE DE LA
CENTRU SPRE PERIFERIE SI DE LA SUPRAFATA
SPRE PROFUNZIME. 

ZONA DE STAZA - LOCALIZATA IN JURUL

ARIEI CERNTRALE
•MECANISMUL LEZANT - ISCHEMIA,
•PRELUNGITA PESTE UN ANUMIT TIMP
DETERMINA NECROZA ELEMENTELOR
CANTONATE IN ACEASTA ZONA. 

ZONA DE HIPEREMIE - DISPUSA
PERIFERIC
•TULBURARI DE DINAMICA CIRCULATORIE
•HIPERPERMEABILITATE CAPILARA
•EXTRAVAZARI LICHIDIENE
•SUNT ELABORATI MEDIATORII CHIMICI
•DUPA PERIOADE DE TIMP VARIABILE VIATA
CELULELOR POATE REVENI LA NORMAL.
 FACTORI PROGNOSTICI
Se spitalizează :  -arsurile peste 15 % la adult;
                                         -8-10 % gravide, copii, batrini, 
tarati

SUPRAFATA ARSA
PROFUNZIMEA
LOCALIZAREA  :
Grosimea variabila a tegumentelor
                 groase – spate, fese, feţe externe membre
     Subţiri – faţa ant-int membre, axila, faţa, gît,. 
                    trunchi anterior
Zone bogate în foliculi piloşi
Căi respiratorii
VARSTA: pielea este mai subţire la vîrstnici şi copii
TERENUL: stări patologice preexistente
 INDICELE PROGNOSTIC (IP)
UBS (Unit Burn Standard)
I.P. = S% x Gr.
I.P. = (S1% x Gr.I) + (S2% x Gr.II) + (S3% x Gr.III) + (S4% x Gr.IV) max 400

I.P. corectat = se dublează I.P.: la fiecare 5 ani peste vîrsta de 65 de ani

cu fiecre an la peste 75 de ani

I.P. < 40 SUPRAVIETUIRE Fără risc vital V: vindecare,

I.P. >40 D: decese
SECHELE MINIME Risc vital
40 – 60 SUPRAVIETUIRE V de regulă
60 – 100 CU SECHELE IMPORTANTE V>D
100 – 140 D>=V
140 – 180 DECESE D>V
I.P. > SAU SUPRAVIETUIRE EXCEPTIONAL CU SECHELE GRAVE V
180 exceptional

- Integrează suprafaţa arsurii şi profunzimea arsurii

- Arată şansele de supravieţuire
PRIMUL AJUTOR ŞI TRANSPORTUL

1 LA LOCUL ACCIDENTULUI:
EVACUAREA ACCIDENTATULUI DIN MEDIUL CAUZATOR (salvator echipat)
ÎNNĂBUŞIREA FLĂCĂRILOR (spume CO2, pături, nisip)
DEZBRACAREA RAPIDĂ A ACCIDENTATULUI (se taie hainele) (?)
SPĂLAREA RAPIDĂ SUB DUŞ (suprafeţe mici)
NIMIC PER OS

2 TRANSPORT
COMFORT TERMIC
O2
ANTALGIC
MONITORIZAT
RAPID CENTRU ARŞI (sau la trei zile ATI -DEŞOCARE)

SE SPITALIZEAZĂ:
3ARSURILE CHIMICE
SC>10%
ARSURILE PRIN ARC ELECTRIC
BĂTRÎNI, COPII, TARAŢI
GRAVIDE TRIM. I
ARSURILE PERINEULUI ŞI EXTREMITĂŢILOR
TOATE ARSURILE PROFUNDE INDIFERENT DE SUPRAFAŢĂ
ARSURILE PE ZONE FUNCŢIONALE SAU ESTETICE
 ATITUDINEA IN URGENTA
- DATE DE IDENTIFICARE
1. OBTINEREA DE INFORMATII
- ANTECEDENTELE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ALE
2. EFECTUAREA UNEI EXAMINARI GENERALE CARE SA PACIENTULUI
SURPRINDA LEZIUNILE ASOCIATE (PLAGI, FRACTURI, - STAREA ACTUALA
LEZIUNI CRANIO-CEREBRALE), STAREA FUNCTIILOR
VITALE - CONDITIILE ACCIDENTARII
- DATA SI ORALA CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL
3. INCEPEREA PROFILAXIEI ANTITETANICE (SER SI VACCIN)

- HEMOLEUCOGRAMA, GRUP SANGUIN, HEMATOCRIT

4. RECOLTAREA UNUI PROBE DE SANGE SI URINA - PROTEINEMIE
PENTRU EFECTUAREA UNUI PRIM SET DE ANALIZE
- TRANSAMINAZE HEPATICE
5. INSAMINTARI BACTERIOLOGICE DE PE TEGUMENTE - TESTE LABILITATE SERICA
SI MUCOASE INAINTE DE A SE PRACTICA ORICE
TOALETA TEGUMENTARA - UREE SANGUINA
- SUMAR DE URINA
6. EFECTUAREA UNEI BAI GENERALE. BOLNAVUL VA
FI DEZBRACAT COMPLET, APA VA AVEA
TEMPERATURA DE 28-30OC, SE VA FOLOSI - CATETER ENDOVENOS DE LUNGA DURATA;
DETERGENT CATIONIC SAU SAPUN CU BETADINE - SONDA DE ASPIRATIE (OBLIGATORIU LA CEI CU
PESTE 30% SUPRAFATA ARSA
7. ASIGURAREA UNEI MAGISTRALE VENOASE
(CALE DE PERFUZIE, UNEORI DOUA) - SONDA URINARA PENTRU MONITORIZAREA
DIUREZEI;
8. PRELUCRAREA ARSURII - TRAHEOSTOMIE SAU INTUBATIE OROTRAHEALA LA
NEVOIE (ARSURI CONTRICTIVE AL GITULUI, CRS).
9. ALTE MASURI
- INCEPEREA PROFILAXIEI ANTIPIOCIANICE
- ASIGURAREA OXIGENOTERAPIEI PE TOT
ITINERARIUL URMAT DE BOLNAV
 UMPLEREA VASCULARĂ
DIUREZA ORARĂ care trebuie menţinută între 30 – 60 ml/oră

în primele zile se măsoară la fiecaree 2 ore

HEMATOCRITUL controlează cel mai fidel volumul plasmatic
30% 40% 60% 70%

Exces de umplere Deficit de umplere

vasculară vasculară

PRESIUNEA VENOASĂ CENTRALĂ (PVC) controlează riscul

supraîncărcării vasculare
la marii arşi şi la bătrîni

TENSIUNEA ARTERIALĂ (TA)

TOLERANŢA DIGESTIVĂ va fi testată şi se renunţă la perfuzare

cînd alimentarea permite menţinerea
unui echilibru biologic normal
 FIZIOPATOLOGIA ARSURILOR

PIELEA = CEL MAI MARE ORGAN

2,m 2 SUPRAFAŢĂ ŞI GREUTATE 15%G

ORGANUL HOMEOSTAZIEI ENERGO-TERMO-LICHIDIE

Împiedică pierderile lichidiene Barieră pentru invazia microbiană

-700-1 000 ml/zi se evaporă normal -floră saprofită

(15ml/mp/h ; 50 kcal/zi)
200ml/mp/h în escara de gr. lV
evaporare de 12 ori mai mare
-arsura = leziune consumptivă
5 000 Kcal/zi în arsuri grave
populaţii de microbi aflate în
echilibru ecologic
- plaga arsă
excelent mediu de cultură
floră patogenă
imensă poartă de intrare microbi

-plasmoragie -infectia complicaţii septice

 ÎN ARSURI

• Hipoxie ioni acizi restanţi în mediu ACIDOZĂ

• ACIDOZA METABOLICĂ • ACIDOZA GAZOASĂ
• arderi incomplete • arderi incomplete
• eliminare renală deficitară • eliminări inadecvate
Compensarea
acidozei
ACIZI: PIRUVIC, EXCES
LACTIC, FOSFORIC ACID BICARBONIC
• R.A
. acidoza urinară alcaloză respiratorie

sistemul tampon plasmatic hiperventilaţie

 FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI
MODIFICĂRI   
HIDROELECTROLITICE
AL TREILEA SECTOR
1. Hiperpermeabilitate capilară : fuga plasmei în
sectorul interstiţial
Extravazare plasmatică:
– 1,5 - 2 ml / kg / % - arsuri superficiale
– 2-3 ml / kg / % - arsuri intermediare
– 3,5 ml / kg / % - arsuri profunde
2. Hipervâscozitate  microtromboze capilare 
plasmexodie
 FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI
MODIFICĂRI   
HIDROELECTROLITICE
PLASMEXOD PLASMORAGI
IE E
edem evaporări (x 12)+
postcombustional exudaţie

HIPOVOLEMIE MAJORĂ

INSUFICIENŢĂ CIRCULATORIE
 FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI
 MODIFICĂRI  METABOLICE
• Hipermetabolism
– hiperglicemie
– hipercatabolism lipidic = energie
– hipermetabolism protidic = compensarea
pierderilor + cicatrizare
• scad albuminele şi cresc globulinele
• Tulburarea termoreglării
 FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI
MODIFICĂRI   RESPIRATORII
• Leziuni primare :
– directe: - aer cald
- gaze caustice
- explozie în mediu închis
– indirecte: - edem interstiţial pulmonar
- hematoză redusă (surfactant redus)
• Leziuni secundare: - infecţioase
- edem
- leziuni toxice
 FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI

• TULBURĂRI  DE  COAGULARE
– Hipocoagulabilitate în primele ore
(scade concentraţia factorilor de coagulare)
– Hipercoagulabilitate din a 2-a zi (cresc
fibrinogenul, trombocitele şi factorii V şi VII
• TULBURĂRI  DIGESTIVE
– eroziuni mucoase
– ulcer de stress
– HDS
– ileus paralitic
FIZIOPATIOLOGIA   ARSULUI
ANEMIA   
PIERDERI  =  10 %  din masa eritrocitară
– hemoliză  prin agentul termic
– microtromboze intravasculare
– hemoliză intra şi extravasculară (acidoză, factori toxici, 
enzimatici şi mecanici)
– scăderea hematopoezei (factori mielotoxici)

ANEMIE

CITOTOXICĂ HEMOLITICĂ MIELOGENĂ

 FIZIOPATOLOGIE
HIPOXIA ARSULUI

• HIPOXICĂ - scade Po2 în aerul inspirat
• RESPIRATORIE  -  disfuncţie toraco-pulmonară
-  surfactant  (modificat şi inhibat)
• DE  STAZĂ  -  tulburare de transport a O2
• ANEMICĂ  -  Hb 
• HISTOTOXICĂ  -  schimburi tisulare deficitare 
(toxine + edem sector III)
 BOALA GENERALĂ
A ARSULUI

BGA= reacţia generală a organismului la leziunea locală

manifestă la S peste 15% şi profunzime medie
Stadiul l Primele 3 zile- perioada de şoc postcombustional

Stadiul ll Zilele 4-21:perioada metaagresională ,dismetabolică

Stadiul lll Zilele 22 -60:perioada chirurgicală

Stadiul lV Şocul  cronic-plăgi granulare după 60 de zile
 BOALA ARSILOR I. STADIUL I ( ZILELE 1-3)
SOCUL POSTCOMBUSTIONAL

Primele 24 –72 de ore sunt caracterizate de reactii generale in stransa relatie cu fenomenele locale.
TULBURARI ELECTROLITICE
TULBURARI METABOLICE
TULBURARI RESPIRATORII
TULBURARI CARDIO-CIRCULATORII
TULBURARI HEMATOLOGICE
TULBURARI DE COAGULARE
TULBURARI RENALE
TULBURARI ALE SISTEMULUI IMUNITAR
TULBURARI DIGESTIVE
TULBURARI ENDOCRINE
TULBURARI COMPORTAMENTALE

EDEMUL PULMONAR ACUT

RINICHIUL DE SOC
MPLICATIILE STADIULUI I GASTRO-INTESTINALE
COMPLICATII
TROMBOZE SI EMBOLII
 BOALA ARSILOR
STADIUL II (zilele 4-21)
PERIOADA METAAGRESIONALA,
DISMETABOLICA

ZILELE 4-6   Remiterea edemelor 

ZIUA A 9 A  Diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale

ZIUA A 12 A  Debutul decompensarii renale

complicatiile digestive HDS, pot caracteriza   ORICARE MOMENT             
al acestei perioade
CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa 
perioada celor 21 de zile
• INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA (INFECTII
PULMONARE, FLEBITE SI INFECTII URINARE
• COMPLICATII RENALE, DIGESTIVE SI

MPLICATIILE STADIULUI II
TROMBOEMBOLICE SIMILARE PERIOADEI I.
• COMPLICATII HEPATICE, DETERMINATE DE
ADAUGAREA LA FACTORII DIN PERIOADA I A
HIPOXIEI SI BLOCARII SRH
• TULBURARI NEURO-PSIHICE
 BOALA ARSILOR
Stadiul III (zilele 22 – 60)
PERIOADA CHIRURGICALA

INGRIJIRILE MEDICALE 

INTRETINEREA CONDITIEI BIOLOGICE ASTFEL

INCIT SA PERMITA ETAPELE DE GREFARE
INTRETINEREA LEZIUNILOR LOCALE GREFATE SI A
CELOR NEGREFATE (PLAGILE GRANULARE)
INTENSIFICAREA MANOPERELOR

KINETOTERAPICE

MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA

MPLICATIILE STADIULUI III MULTIPLA DE ORGAN)

COMPLICATIILE STADIULUI I
COMPLICATIILE STADIULUI II
EDEMUL PULMONAR ACUT –
CONSECINTA SUPRAINCARCARII
LICHIDIENE
RINICHIUL DE SOC –
COMPENSARE INSUFICIENTA A
PIERDERILOR LICHIDIENE
COMPLICATII GASTRO-
INTESTINALE (HEMORAGII
DIGESTIVE, ULCERATII,ATROFIE
GABENA HEPATICA SI HEPATITA
AUTOIMUNA,
CITOSTEATONECROZA
PANCREATICA)
TROMBOZE SI EMBOLII
DATORITA TULBURARILOR
HEMATOLOGICE INSUFICIENT
COMPENSATE
COMPLICATII
COMPLICATIILE STADIULUI III
COMPLICATIILE STADIULUI IV
MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA
MULTIPLA DE ORGAN) DECOMPENSARI RENALE SI
HEPATICE
TULBURARI ALE CIRCULATIEI
PERIFERICE
INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA
ECZEMATIZARI SAU ULCERATII
(INFECTII PULMONARE, FLEBITE
ALE CICATRICILOR
SI INFECTII URINARE)
SOCUL CRONIC
COMPLICATII RENALE,
POSTCOMBUSTIONAL,
DIGESTIVE SI TROMBOEMBOLICE
PETRIOADA NEOBLIGATORIE,
SIMILARE PERIOADEI I.
CARACTEIZATA PRIN
COMPLICATII HEPATICE,
CASEXIE, ADINAMIE,
DETERMINATE DE ADAUGAREA LA
AREACTIVITATE
FACTORII DIN PERIOADA I A
HIPOXIEI SI BLOCARII SRH PLAGI GRANULARE ATROFICE
INFECTATE
TULBURARI NEURO-PSIHICE
EDEME CRONICE
THE END
RATAMENTUL CHIRURGICAL IN ARSU

EXCIZIA + GREFARE PRECOCE

AVANTAJE: - rapid (în primele 7 zile)

- rezultat funcţional
- scurtează spitalizarea
- evită boala arsului

TEHNICI DE EXCIZIE :
a. dermabrazia
b. disecţia prin edem (arsurile profunde)
c. avulsie Hermans (carbonizări)
d. excizie tangenţială (plan hemoragic)
e. excizie + sutură (lambouri locale)
RATAMENTUL CHIRURGICAL IN ARSU
TIPURI DE GREFE CUTANATE IN EXCIZIA PRECOCE

AUTOGREFE
subţiri : expandate (15%); peste 15% secvenţial + scalp
donor

HOMOGREFE
grefe congelate (cadavru, făt mort)

PIELE ARTIFICIALĂ
culturi de keratinocite (4 săptămîni - 2mp - prea subţiri,
timp îndelungat)

ECHIVALENŢI DERMICI
colagen de viţel, condroitin sulfat (rechin), acoperite cu
film de silicon
RATAMENTUL CHIRURGICAL IN ARSU

TRATAMENTUL CHIRURGICAL TARDIV

- DEGRANULARE + GREFE DE PIELE

- GREFE SUBŢIRI EXPANDATE:

APOZIŢIE SIMPLĂ
SUTURA
HISTO – ACRYL
COL BIOLOGIC

- PANSAMENT – ZD + ZR

- VINDECARE 4 - 6 SĂPTĂMĂNI
Factori de creştere epitelială din trombocite ( TGF)
 CICATRIZAREA DIRIJATĂ
A LEZIUNILOR DE ARSURĂ
* TIMP PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI PRECIS

DETERSIA * TIMP PENTRU AMELIORAREA STĂRII GENERALE

* ALEGEREA MOMENTULUI OPERATOR OPTIM
MECANICĂ
BĂI
PANSAMENTE
EXCIZII BURJONAREA EPIDERMIZAREA
SPONTANĂ DIRIJATĂ
MEDICAMENTOASĂ SUPRAVEGHEATĂ INSULE (CENTRIFUGĂ)
TRYPSINA BACTERIOLOGIC MARGINALĂ (CENTRIPETĂ)
PAPAINA STREPTO β-HEMOLITIC + STIMULATĂ DE :
FIBROLISINA FLORA PATOGENĂ - PANSAMENTE CORTIZONICE
DEXTRANI - FACTORI DE CRESTERE
HIDROCOLOIZI NU SE GREFEAZA
EPITELIALĂ (β - TGF))
ENZIME PROTEOLITICE CULTURI NEGATIVE
TRAVA MICROBIENE
SE VINDECARE LENTĂ
S E GREFEAZA
SULFADIAZINA
ARMON ARGENTICĂ
 ROLUL TRATAMENTULUI RECUPERATOR
MENTINEREA FUNCŢIONALIATATII
MEMBRULUI SUPERIOR

Sistemul de Sistemul
comandă mecanic
Unitatea
efectorie
 Principiile
Principiile care sunt luate în considerare la alcătuirea şi aplicarea programului
recuperator sunt :
• Indoloritatea
• Începerea precoce a mişcărilor active şi pasive
• Conceperea ortezelor necesare pe etape
• Progresivitatea, cu menţiunea că mobilizarea articulaţiilor vecine precede
pe cea a articulaţiilor supuse intervenţiei chirurgicale
• Urmărirea cu regularitate a rezultatelor pe termen lung (până la 2 ani)
pentru a ne asigura de menţinerea funcţionalităţii mâinii
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CALITATEA RECUPERĂRII
 Atelele de imobilizare

 favorizarea cicatrizarii
 punerea în repaus a structurilor în 
condiţii inflamatorii acute
 împiedicarea instalării atitudinilor 
vicioase
 efect antalgic
 Atelele de recuperare şi menţinere a
amplitudinilor articulare
  Atele statice
– în serie - elemente fixe ce forţează la 
păstrarea corecţiei maximale
- se schimbă frecvent 
– progresive - exercită o presiune constantă 
pentru corecţia posturii

 Atele dinamice
permit mobilizarea activă dar în
perioada de repaus au un dsipozitiv
elastic ce forţează corectarea posturii
 Alegerea tipului de atelă

4 zile 4 săptămâni 6 luni şi peste

 Cura redorilor 

  Ortezare:
– atele dinamice pentru recuperarea 
extensiei
– atele statice progresive sau 
dinamice pentru flexie
 Chirurgical
– Artroliza 
– cura sechelelor complexe
 Etapa reeducării funcţionale
Reeducarea sensibilităţii
 sensibilitatea de protecţie cutanată, necesară evitării 
leziunilor mâinii
sensibilitate dureroasă
  sensibilitatea necesară prizei grosiere
2PD > 15 mm
  gnozia tactilă, necesară prizei de precizie
2PD < 15 mm
 Etapa reeducării funcţionale
Recuperarea motorie

•  Stadiile M1 şi M2 - biofeedback EMG
•  Stadiul M3 - contracţii izotone 
(concentrice) izometrică (excentrice)
•  Stadiul M4 - contracţii excentrice 
împotriva rezistenţei
 Program de recuperare

Ziua 1 - 4
• crioterapia (efect vasoconstrictor arteriolar si
capilar)-de la 34 grade la 7-12 grade pentru 20
minute/3 ori/zi utilizând o pungă ermetică ce
contine un criogel ce va scădea temperatura pe
zona aplicată la 7-12º
• masaj de drenaj veno-limfatic pentru membrul
superior
• mâna menţinută ridicată deasupra nivelului inimii
cât mai mult posibil
• mobilizări pasive uşoare şi repetate ce vor asigura
efectul de inimă periferică.
 Program de recuperare

Ziua 4 - 2 săptămâni
• bandaj compresiv în uşoară tensiune pe
degetul interesat cu pornire din distal înspre
proximal, dacă este necesar bandaj compresiv
al mâinii
• orteză din material termoformabil care nu va
fi scoasă de pacient decât în cadrul şedinţelor
de kinetoterapie. Această orteză menţine
pumnul în extensie 10-15 grade, articulaţiile
metacarpofalangiene în extensie, articulaţiile
interfalangiene în flexie 45 grade
 Program de recuperare

Ziua 4 - 2 săptămâni
• mişcări pasive ale degetelor urmate de flexii active (30 grade) şi
extensii pasive în articulaţiile metacarpofalangiene ale degetelor
într-o amplitudine de mişcare fără durere (5-10 ori la fiecare 2
ore ). Toate degetele sunt mobilizate simultan pentru a menţine
aliniamentul corect articular, aceasta prevenind deviaţia ulnară 
• Pacientul trebuie învaţat să flecteze întâi articulaţiile
metacarpofalangiene cu interfalangienele în extensie şi apoi să
promoveze flexia în aceste articulaţii 
• În cazul tendinţei pacientului de a iniţia flexia din articulaţiile
interfalangiene acestea se vor bloca în extensie cu ajutorul unei
orteze dorsale 
 Program de recuperare

Săptămâna 2 - 4
• se continuă mişcările anterioare
• orteză tip Outrigger pentru a permite flexia activă si corectarea deviaţiei
ulnare dacă este necesar. Orteza menţine pumnul în uşoară extensie,
benzile de elastic tip Jokari efectuând extensia articulaţiilor
metacarpofalangiene şi permiţând flectarea lor împotriva unei uşoare
rezistenţe  
 Program de recuperare

Săptămâna 2 - 4
• Dacă se observă tendinţa de rotare a degetului aceasta va fi
combatută prin adăugarea la orteză a unei benzi de derotare cu
direcţie radială 
 Program de recuperare

Săptămâna 2 - 4

Exerciţii

Extensie pasivă asigurată de Flexie activă 45 grade împotriva

benzile elastice rezistenţei elastice
 Program de recuperare

Săptămâna 2 - 4

Exerciţii

Opoziţia degetelui către police Înclinare radială a degetelor

 Program de recuperare

Săptămâna 4 – 6
• pacientul utilizează ortezele din etapele
anterioare, continuă exerciţiile învăţate în
cadrul şedinţelor de kinetoterapie şi începe
uşoare exerciţii de prehensiune utilizând diferite
obiecte. Nu sunt permise exerciţiile cu rezistenţă
crecută.
 Program de recuperare

Săptămâna 6 - 8
• poate începe activităţi socio-profesionale uşoare
fără a solicita excesiv mâna 
• exerciţii cu obiecte şi ergoterapie 
 Program de recuperare

Săptămâna 8-12 + 
•  Pacientul poate începe activităţi mai dificile ce
presupun pense mai puternice şi i se va explica că
exerciţiile trebuie continuate până la un an pentru a
putea obţine un rezultat final optim.
• Orteza nocturnă (statică) trebuie purtată până la 12
luni pentru a menţine metacarpofalangienele în extensie
şi fără deviaţie ulnară. Funcţionalitatea mâinii va fi
urmărită până la 2 ani de la intervenţia chirurgicală
pentru a ne asigura că nu vor exista complicaţii
ulterioare.
 CONCLUZII
• Reeducarea funcţională la parametri moderni este 
fundamentală în asigurarea recuperării funcţionale 
maximale 
• Consideram ca este  obligatorie creerea unei 
supraspecializări aparte de reeducare funcţională, atât 
pentru medici cât şi pentru personalul mediu 
• Investiţia în personal specializat, cabinete şi materiale 
specifice reeducării funcţionale este este generatoare 
de profit prin reducerea perioadei de incapacitate de 
muncă