Sunteți pe pagina 1din 10

FITOTERAPIA

Profesor: Zapanovici Natalia


Student:Mortean Vladimir 407K
Cuprins
Notiune.Scopul.
Indicatii si contraindicatii.
Avantaje , dezavantaje.
Plante medicinale notiune,recoltarea si
pastrarea ,prepararea si administrare.
Fitoterapia

Fitoterapia este o ramură a categoriei terapiilor


alternative şi semnifică terapia cu plante medicinale.
Este ştiinţa despre prevenirea, tratarea si tratamentul
afecţiunilor şi bolilor umane, animale şi vegetale cu
ajutorul plantelor socotite drept plante medicinale.
Scopul:fitoterapia pe lângă accepţiunea de tratament,
enunţat mai sus, implică şi conceptul de a trăi în deplină
armonie cu regnul vegetal, atât în plan fizic cât şi afectiv.
Prin administrarea unor remedii naturale, acţiunea
asupra organismului este mult mai fină, mai coerentă,
decât în cazul tratamentelor alopate contemporane
Indicatii:
hepatite cronice;
ulcer gastric;
cardiopatie ischemica;
hipertensiune arteriala;
accidentele vasculare cerebrale;
astm bronsic;
dereglari hormonale,etc.
Contraindicatii:
in situatii urgente medicale;
in situatii urgente chirurgicale;
in cazul bolilor infectioase grave,etc.
Avantaje:
accesibilitatea planetelor;
actiunea blinda si lipsa efectelor adverse;
tratarea bolnavului ca un intreg;
se adreseaza oricarei grupe de virsta;
sunt usor de administrat;
durata tratamentului fiind pe perioade mai
lungi;
Dezavantaje:
efectele se intaleaza mai lent;
nu sunt foarte eficiente in tratamentul
bolilor acute;
Plante medicinale.
Sunt acele specii vegetale care sunt cultivate sau cresc
spontan, si prin compozitia lor chimica au proprietati
farmaceutice folosite în terapeutica umana.
Recoltarea si pastrarea plantelor medicinale. Pentru a
beneficia cât mai mult de efectele terapeutice ale
plantelor trebuie sa tinem cont de câteva lucruri foarte
importante:
- principiile active din plante se gasesc în
cantitati mici;
- principiile active se distrug usor prin fierbere
prelungita, expunere la temperaturi ridicate si lumina
solara;
- principiile active îsi pierd proprietatile curative
în timp.
Prepararea si administrarea plantelor
medicinale. Pentru obtinerea substantelor
medicamentoase din plante,se pot folosi
diferite procedee de preparare ca: infuzia,
decoctul, maceratul, baile, tincturile etc.,
care în general se bazeaza pe extractia
principiilor active, folosindu-se dizolvanti
ca: apa, vinul, alcoolul, otetul, uleiul etc.
Cele mai cunoscute si usor aplicabile metode de extragere a substantelor active
din plante medicinale sunt infuzia, decoctul si maceratul, pe baza de apa.
Infuzia de plante medicinale consta in pastrarea plantei medicinale in contact cu apa
clocotita pentru un timp relativ redus de 2-3 minute si folosirea solutiei obtinute dupa
strecurare. Cantitatea de infuzie de plante medicinale este de obicei de o lingurita la
250 ml de apa clocotita, si se utilizeaza in general flori si frunze de plante medicinale.
Decoctul obtinut din plante medicinale se obtine din materia vegetala maruntita
(aproximativ o lingura) la care se adauga apa (250 ml) si se fierbe intre 5 si 30 de
minute, dupa care se strecoara cat timp este fierbinte si se completeaza cu apa
fierbinte in cantitatea necesara, corespunzatoare cantitatii de apa pierdute prin
evaporare pentru decoctul de plante medicinale. Decoctul de plante medicinale se
foloseste indeosebi pentru obtinerea principiilor active din plante medicinale care au
un tesut lemnos ( radacini, scoarta).
Sucul proaspat obtinut din plante medicinale se utilizeaza intern sub forma de picaturi
sau extern prin aplicarea pe diferite zone ale pielii.
Maceratul de plante medicinale consta in pastrarea plantei maruntite, in contact cu
apa rece pentru un timp de 1-12 ore. Maceratul se foloseste cel mai frecvent in cazul
plantelor medicinale la care extractia principiilor active necesita timp mai lung: vâsc,
nalba, in. Maceratul se prepara la temperatura camerei, iar ceaiul obtinut prin
extractie apoasa se prepara pentru o singura zi. Se bea neindulcit sau indulcit cu
miere de albine.