Ocupaţiile

 Ocupaţiile de bază ale

locuitoriilor României au fost
încă din cele mai vechi timpuri
agricultura, creşterea
animalelor şi vânătoarea.
Relieful României fiind bogat
reprezentat atât de zone de
luncă, câmpie, de zone
deluroase şi intracolinare
precum şi de numeroase
înălţimi montane, dezvoltarea
culturilor agricole şi
pomicultura au oferit
posibilitatea dezvoltării unei
bogate tradiţii culinare, bazate
pe prelucrarea cerealelor,
legumelor şi fructelor
 Ingrediente ale Bucatariei Romanești

Astfel bucătăria
românească se bucură
de o gamă variată de
produse din carne,
produse lactate,
specifice prin gust,
arome folosite, precum
şi prin tehnicile de
elaborare.
Interferențe culturale
Prin intersectarea culturilor,
Bucătăria românească a
fost influenţată de
bucătăria balcanică,
germană, sârbească,
italiană, şi maghiară, dar
nu numai, ştiut fiind faptul
că diversitatea gusturilor şi
rafinamentul preparatelor
din toate ţările lumii sunt
apreciate de marii
cunoscători ai tradiţiilor
popoarelor.
 Prin formarea sa daco-romană
cultura gastronomică a
poporului român a moştenit
numeroase obiceiuri culinare:
 de la romani vine plăcinta,
cuvânt care a păstrat sensul
iniţial al termenului latin
placenta,
 turcii au adus
ciorba de perişoare,
 grecii musacaua,
 de la bulgari există o largă
varietate de mâncăruri cu
legume, cum ar fi zacusca,
 iar şniţelul vine de la austrieci.
Unul dintre feluri de
mâncare tipic româneşti
este mămăliga. Aceasta
este o fiertură de făină de
porumb, cu sare şi uneori
poate avea adaosuri ca zer
, unt, brânză în funcţie de
preparatul final obţinut. Ea
era folosită foarte des în
alimentaţia ţăranilor
agricultori şi a crescătorilor
de animale şi înlocuia
pâinea care în perioada
istorică pre-industrială era
obţinută în gospodărie prin
prelucrarea manuală.
 Iata cateva dintre mancarurile care cu siguranta le-am servit macar
odata :
 Ardei umpluţi · Cârnaţi · Caltaboşi Ciulama · Chiftele · Chişcă ·
Ciorbă
Ciorbă de burtă · Ciorbă ţărănească · Ciorbă de peşte
 Colivă · Drob · Ghiveci · Iahnie· Mămăligă · Mititei · Musaca ·
Ostropel
Papricaş · Pârjoale · Pilaf · Piftie · Rasol · Saramură
Sarmale · Slănină · Tochitură · Varză călită · Zacuscă
Diversitatea de relief și climă

Bogăţia dealurilor şi colinelor româneşti aduce după sine

recolte bogate de struguri, şi fructe precum: merele,
prunele, cireşele, caisele, piersicile, corcoduşele, vişinele.
În România existând instituţii numeroase specializate în
obţinerea Vinurilor naturale şi a băuturilor din fructe.
Acestea însoţesc adeseori bogăţia meselor, mai ales în zilele
de sărbătoare
Una dintre cele mai
importante băuturi este
vinul, ţara noastră având o
bogată tradiţie în
prepararea lui. România
este al nouălea mare
producător mondial de
vinuri, iar recent piaţa de
export a început să
crească. Se produc o mare
gamă de soiuri locale (
Fetească, Grasă, Tamâioasă
) dar şi universale Merlot,
Muscat Ottonel.
Alte bauturi
 Berea este şi ea
consumată cu plăcere de
către români, însoţind
adeseori alimente din
bucătăria tradiţională
românească.
 O altă băutură preferată
de români este ţuica
(rachiul de prune,
pălinca, obţinute prin
distilare), România fiind
al doilea mare
producător mondial de
prune.

Se caracterizează prin mâncăruri
fine, rafinate şi gustoase. La
prepararea mâncărurilor se
foloseşte în special carnea de
pasăre şi peştele, dar şi carnea
de porc, vacă, vânatul, precum şi
legumele, laptele, ouăle şi
brânzeturile. Ciorbele se acresc
cu borş, se îmbunătăţesc cu
smântână şi ouă.
Nu putem vorbi despre bucătăria
moldovenească dacă nu amintim
de preparate cum ar fi:
 cighir moldovenesc,
 chişcă moldovenească,
 pui la ceaun cu mujdei
de usturoi şi
mămăliguţă,
 ciorbă de potroace,
 borşul moldovenesc,
 saramură de peşte,
 sarmale cu mămăliguţă,
 pârjoale moldoveneşti
 cozonacul si pască
moldovenească,
 poale-n brâu
 plăcintă cu dovleac
 tochitură moldovenească