Sunteți pe pagina 1din 19

Evaluare Sumativă Orală

P.16
Textul citit la prima vedere

Tatiana Bufteac
IPLT ”M. Sadoveanu”, mun. Hîncești
Lectura
Textul citit la prima vedere
P. 16

• 1. Citesc cursiv și fluent textul.


• 2.Articulez corect toate cuvintele.
• 3. Respect intonația impusă de
conținut și de semnele de
punctuație.
Găinușa porumbacă
poveste populară engleză

Umbla de colo până colo Găinușa porumbacă prin


curte și își plimba Puișorii. Și iată că găsi un grăunte.
- Cine va semăna grăunciorul acesta? întrebă ea.
- Nu eu, răspunse Gâsca.
- Atunci îl voi semăna eu, spuse Găinușa și semănă
grăunciorul.
Când grâul dădu în pârg, Găinușa cea porumbacă
întrebă:
Găinușa porumbacă
poveste populară engleză

- Iar acum cine va strânge recolta și va treiera,


cine va duce grâul la moară?
- Nu eu, zise Rața.
- Nici eu, se grăbi să răspundă Gâsca.
- Atunci, spuse Găinușa, eu îl voi treiera și îl voi
duce la moară.
Aduse Găinușa porumbacă făina de la moară și
întrebă:
Găinușa porumbacă
poveste populară engleză

- Cine vrea să coacă din făina aceasta


pâine?
- Nu eu, zise Rața.
- Nici eu, rosti îndată Gâsca.
- Ei, atunci eu voi coace pâinea.
Când pâinea fu gata coaptă și aburea pe
masă, Găinușa porumbacă întreba:
Găinușa porumbacă
poveste populară engleză

- Dar acum cine o va mânca?


- Eu! se grăbi să zică Rața.
- Eu! repetă Gâsca.
Însă Găinușa porumbacă le spuse:
- Nu, lenoaselor, n-am să vă dau nici o firimitură. Eu voi
mânca pâinea.
Și Găinușa i-a chemat, fără a mai zăbovi, Puișorii la masă.
•  
Cel mai puternic
Poveste populară rusă

Un lup mergea pe ghețuș, dar a lunecat și a căzut.


-Tu sa mă cârligi pe mine? se răsti el, uitându-se chiorâș
la ghețușul lunecos. Apoi să știi că ești voinic !
Însă iată că a prins să încălzească soarele și a topit
ghețușul.
,,Să știi ca soarele e și mai putemic!" constată lupul.
Degrabă apăru pe boltă un nor și acoperi soarele.
,,Poftim, norul îl întrece!" își schimbă părerea colțatul.
Curând, însă, se abătu un vânt și mână norul cât colo!
Cel mai puternic
Poveste populară rusă

”Păi, vântul e și mai și..."


Între timp vântul fu stăvilit de un mal.
,,După cum văd, malul e, totuși, mai puternic", se
scărpină la ceafă lupul și își înălță privirea pe mal,
unde creștea în tot bunul un arbore.
,,Nimeni nu-i mai puternic decât arborele acesta!...
" Dar veni un om și doborî copacul.
Și lupul se convinse o dată pentru totdeauna: ,,Omul
este cel mai puternic!"
\/ ULPEA și ȚAP UL
Poveste populară rusă

Odată i se făcuse Vulpii sete. Și, ajungând


la marginea unui sat, iată că vede o fântână.
S-a urcat cumătra în ciutură și cât ai clipi a și fost
în fântână. Și-a potolit setea, dar când să iasă -
nu poate! Iar pe alături trecea numai bine Țap-
țăpușor cu barba-fuior, cu cornițele­
ncovoiate, pe spate lăsate. Vulpea-i strigă din
fântână:
\/ ULPEA și ȚAP UL
Poveste populară rusă

- Buna ziua, Țap-țăpușor cu barba-fuior!


- Respectele mele, cumătră cu coada cât
mătura! Ce faci acolo?
- Păi în pădure, zice Vulpea, e năduf, căldură
mare, muștele și țânțarii nu mai știu măsura,
dar aici e umbră, răcoare, iar apa e rece și pe
la inimă trece. Coboară și tu încoace !
\/ ULPEA și ȚAP UL
Poveste populară rusă

Și Țap-țăpușor cu barba-fuior, fără să


cumpănească mult, i-a urmat sfatul: a sarit în
fântână. Iar Vulpea-țup!- pe spinarea lui, țup! -
pe cornițe și de acolo țup! - pe colacul fântânii,
de unde, înainte de-a se mistui în pădure, n-a
uitat să-și ia rămas-bun:
- Mai rămâi sănătos, Țap fără glagore în cap, că
pe mine mă așteaptă vulpoieșii la gura vizuinii.
Vulpea și Potârnichea
Poveste populară franceză

Odată Vulpea a văzut la marginea pădurii


o potârniche și a întrebat-o:
- Ia să-mi spui, Potârniche dragă, cum de
izbutești să dormi ziua, când în jur e atâta
lumină și gălăgie?
- Foarte simplu. Ascund capul sub aripă
și adorm. Uite așa!
•  
Vulpea și Potârnichea
Poveste populară franceză

Și-a ascuns Potârnichea capul


sub aripă. Dar Vulpea atâta și
aștepta. A înșfăcat pasărea de-o
aripioară și a rupt-o la fugă.
Vulpea și Potârnichea
Poveste populară franceză

În timp ce fugea pe malul unui pârău, au


zarit-o niște femei, care spălau rufele, și
au strigat:
- Aoleu, priviți, priviți! Vulpea duce-n gură
o potârniche!
- Ia te uită la ele! observă Potârnichea.
Oare nu li-e rușine să-și bage nasul unde
nu le fierbe oala?
Vulpea și Potârnichea
Poveste populară franceză

”Într-adevăr, ce le privește ce duc eu,


parcă nu li-e totuna?" se gândi Vulpea și -
ce-i trăsni prin cap - hai să le ocărască pe
femei. Dar abia a deschis gura și n-a
apucat să rostească un cuvânt, că
Potârnichea - zbârrr! - din strânsoare și
s-a așezat tocmai pe o cracă de sus a unui
stejar.
Vulpea și Potârnichea
Poveste populară franceză

- Niciodată să nu flecărești când nu se


cade! a zis Vulpea. Potârnichea a glăsuit
vesel:
- Adevăr vorbești, Vulpișoaro! Dar nici să
te culci înainte de timpul cuvenit nu se
cade! 
Autoevaluare

1. Am citit cursiv și fluent textul.

2. Am articulat corect toate cuvintele.

3. Am respectat intonația impusă de conținut și


de semnele de punctuație.