Sunteți pe pagina 1din 42

Curs 1 - generalitati

Neuronul
• Premiul Nobel in
Fiziologie si
Medicina 1906
Camillo Golgi,
Santiago Ramón y
Cajal
Neuronul
Neuronul
Mitocondrie
Membrana
Nucleu

RE rugos
Poliribozomi
Ap. Golgi

Ribozomi

RE neted
Gatul
axonului

Microtubuli

Axon
Tipuri de neuroni
• In functie de forma
– Axon
– Neuron
• In functie de tipul de
activitate (tonica/constanta,
fazica/pulsata, rapida)
• In functie de neuromediator
• In functie de modul de
activitate (uni/bi/multipolari)
• In functie de efect
(inhibitori/activatori)
Clasificare funcţională a neuronilor
• Neuroni aferenţi (senzitivi) – transportă informaţia spre
sistemul nervos
• Neuroni eferenţi (motori) – transportă informaţia dinspre
sistemul nervos
• Interneuroni – transmit informaţia în interiorul sistemului
nervos
– Interneuroni de proiecţie – transportă semnale spre alte regiuni ale
sistemului nervos
– Interneuroni locali – transmit semnale în cadrul aceleiaşi regiuni
How it works?
• Mecanismul ionic al potentialului de
actiune: premiul Nobel – John Eccles,
Alan Hodgkin, Andrew Huxley
Transmiterea informaţiei – depolarizare,
potenţial de acţiune

Canale de sodiu
Canale/transportori ionici
• Ionofori (transport pasiv in sensul gradientului)
• Transportori ionici (transport impotriva gradientului,
cu consum energetic; “debit” ionic mai redus decat
canalele ionice pasive Canal
– Pompa Na-K, pompa Na-Ca, pompa Na-glucoza de
calciu

Canal de potasiu
Sinapsa
Sinapsa

Sinapsele pot fi localizate


oriunde – la nivelul dendritelor
(1), corpului celular (2),
axonului (3) sau terminatiilor
axonale (4)
• Sinapsa chimica: activitatea electrica din neuronul presinaptic
duce la eliberarea unui neuromediator, care se leaga de receptorii
Sinapsa postsinaptici, prin intermediul carora isi exercita actiunea
– Sinapse glutamatergice (excitatorii), GABAergice (inhibitorii), colinergice
(placa neuromusculara), adrenergice
• Sinapse electrice: membrana pre si postsinaptica sunt conectate
prinjonctiuni speciale (gap junctions) care permit transmiterea
directa a depolarizarii de la o celula la cealalta
– Mult mai rapide; posibil bidirectionale; descoperite in diferite arii ale
sistemului nervos al vertebratelor
Nervi
macrofag
fibră elastină
fibră mielinizată
nemielinizată
colagen

substanţă
de bază
limfocit

mastocit

capilar fibroblast
neutrofil
• Fibră mielinizată
preparată cu tetroxid
de osmiu pentru a colora
mielina. Este vizibil un nod
Ranvier spre mijlocul fibrei.
Limitele dintre clulele
Schwann adiacente nu pot
fi distinse.

• Nerv mielinizat
(coloraţie argentică).
Axonii formează centrul
spaţiilor ocupate anterior
de mielină. În cazul unora
dintre fibrele nervoase în
jurul axonului pot fi
identificate două inele.
Aceasta semnifică faptul că
secţiunea a fost făcută la
nivelul unei fante Schmidt-
Lanterman
Procese patologice întâlnite la fibrele nervoase mielinizate
demielinizare/remielinizare
Degenerare walleriana
Degenerare Walleriană/regenerare
Glia
Rolul celulelor gliale
• Suport mecanic
• Izolator electric
• Scavengeri
• Sisteme tampon pentru ioni
şi neurotransmiţători
• Linii de ghidaj în cursul
dezvoltării
• Celule active imun/in
semnalizare
• Bariera hematoencefalică
• Hrănirea neuronilor
ventricul

glia
microglie
• Oligodendrocitul –
produce mielina în
sistemul nervos
central
• Celula Schwann –
produce mielina în
ţesutul nervos
oligodendrocit periferic
• Microglia –
acţionează ca
fagocite
• Astrocitul –
reglarea mediului
astrocit extracelular
• Glia radială –
ghidarea dezvoltării
pia mater
• Oligodendrocit in Astrocit in coloraţie Celulă microglială coloraţie argentică
argentică cu fier-hematoxilină
Bariera hematoencefalica
Celula endoteliala cerebrala (CEC)

• Particularitati structurale specifice in


comparatie cu alte tipuri de endoteliu
– Nu prezinta fenestratii
– Transportul vezicular este redus
– Sunt conectare de o retea stransa de legaturi
stranse cu rezistenta electrica mare
• Pot functiona ca si celule prezentatoare de
antigen pentru limfocitele activate
Jonctiunile BHE
• Jonctiunile "strinse"
– in regiunea apicala
intercelulara, in rinduri
interconectate
– Ocludine, claudina1 si
claudina 5, proteinele
zonulei ocludens (ZO-1,2,3)
(ancorate de citoschelet),
7H6, cingulina

• Jonctiunile "aderente"
– dimeri de caderine.
– “ancorate” prin catenine de
actina citoscheletala,
– la baza celulelor endoteliale
Astrocitele
• “piciorusele vasculare” invelesc peste 90%
din suprafata abluminala a celulelor
endoteliale
• Interactioneaza functional cu BHE -
pierderea contactului duce la pierderea
fenotipului specific (Bondan 2002)
– secretia MnSOD
– Secretia de factori trofici (TGF  - transforming
growth factor- beta, glial cell line-derived
neurotrophic factor (GDNF), basic fibroblast
growth factor (bFGF), IL-6.
• La rindul lor celulele endoteliale moduleaza
fenotipul astrocitelor prin secretia unor
factori (“Leukemia Inhibitory Factor”)
Emisferele cerebrale
Lobii cerebrali
Cortexul cerebral
• Neocortex (isocortex) –
– 6 straturi
– Cea mai mare parte a
cortexului
• Allocortex (mai putin de 6
straturi)
– cortexul olfactiv, hipocampul
– Arhicortex (3 straturi)
– Paleocortex (5 straturi)
• Cortex de tranzitie (cortexul
paralimbic) – pierderea
limitelor straturilor 2,3,4
Arii corticale
• Arii primare
• Arii de asociatie
Neuroplasticitatea
• Neuroplasticitatea in activitati motorii
complexe

Pantev et al., Ann NY Acad Sci 2001


(adapted from Elbert, Science 1995)

Pascual-Leone et al., Annu Rev Neurosci 2005


Modificarea variabilelor practice pare să fie critică
pentru fenomenele de plasticitate cerebrală evocate şi
recuperarea comportamentală

Complexitatea actului motor


Jones et all, 1999 Proces de
învăţare
Dificultatea actului motor motorie
Plautz, Miliken and Nudol, 2000

Specificitatea actului motor


Nudo et all, 1997
Parametrii
programului de
Intensitatea actului motor
Sullivan et all, 2002
antrenament
Van Pragg et all,1999
Factori care contribuie la reorganizarea
cerebrală
– recrutarea de căi diferite anatomic dar similare
funcţional (de ex. căi corticospinale non-
piramidale)
– Crearea unor căi noi : sinaptogeneza, arborizarea
dendritică, înmugurirea neuronilor restanţi.
– Întărirea unor căi sinaptice preexistente dar
“mute” funcţional (mai ales la periferia leziunii).
Potenţarea sinaptică.
– Proliferare astrocitică
Mecanisme implicate:
– Modificări ale excitabilităţii membranare
– Dispariţia inhibiţiei
– Creşterea transmiterii sinaptice (posibil datorită
potenţării de lungă durată)
– Dispariţia inhibiţiei GABAergice perilezionale
(posibil prin diminuarea activităţii receptorilor
GABAA)
– Creşterea activităţii glutamatergice;
Conexiune
puternica

Cresterea
eficientei
sinaptice

Conexiune slaba Plasticitate


sinaptica

Conexiune puternica
Factori neurotrofici
• Cine declanseaza si coordoneaza mecanismele de
neuroplasticitate/neurogeneza?
• CUM sunt coordonate aceste procese?

Experiente
mediu imbogatit
invatarea Neuromediatori
Substante neuroactive
repetitia

Leziuni cerebrale
Factori neurotrofici
1934: Victor Hamburger a 1939: Victor Hamburger
demonstrat ca ablatia transplantarea unui membru
mugurelui unui membru a dus supranumerar a dus la
la reducerea numarului de cresterea numarului de
neuroni senzitivi si motori din neuroni senzitivi si motori din
maduva maduva

Structurile de destinatie ale neuronilor genereaza


semnale care declanseaza diferentierea neuronilor
nediferentiati in neuroni motori sau senzitivi
• In 1942, Levi-Montalcini si Levi au considerat ca semnalele
derivate din structurile de destinatie sustin supravietuirea
neuronilor in curs de diferentiere

• In 1949, Hamburger si Levi-Montalcini au repetat


experimentele initiale cu ablatie/membru suplimentar,
rezultatele sustinand ipoteza neurotrofica

• Hamburger, V. and Levi-Montalcini, R. (1949) J. Exp.


Zool. 111: 457-502.
1954: experimentul cresterii neuritelor

1960: purificarea NGF

1969: NGF purificat omogen

– extract

Stanley Cohen Rita Levi-Montalcini

1986: Levi-Montalcini si Cohen primesc


premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie
pentru “descoperirea factorilor de crestere”

+ extract
Ce se intampla in lipsa factorilor neurotrofici?

• Apoptoza
– Termen folosit pentru
prima oara de Kerr si
colab. (1972)
– “Apoptoza: un fenomen
biologic de baza cu
implicatii largi in kinetica
tisulara.” Br. J. Cancer 26:
239-257
• Apoptoza este un
mecanism care
contribuie la moartea
celulara programata

Etape ale dezvoltarii neuronale in care


intervine moartea celulara programata