Zonele biopedoclimatice – sunt regiunile în

care clima, vegetaţia, fauna şi solurile prezintă o

anumită omogenitate.

I. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ
CALDĂ
- Pădurile ecuatoriale;
- Pădurile tropicale;
- Pădurile musonice,
- Savana ;
- Deşerturile tropicale.
 PĂDURILE
ECUATORIALE
Sunt situate predominant pe 5 ° latitudine de
o parte şi de alta a Ecuatorului în bazinul
Amazonului, în bazinul fluviului Congo, în Nigeria
şi în Golful Guineii, în Arhipelagul Indonezian,
Insulele Filipine şi nord-estul Australiei.
Climatul este ecuatorial cu temperaturi medii
anulale ridicate, de 25 – 27 ° C şi precipitaţii
abundente şi constante, de peste 2000 mm pe an.
Acest climat favorizează dezvoltarea unei vegetaţii
luxuriante, cu o mare varietate de specii de plante.
 PĂDURILE
ECUATORIALE
Sunt tot timpul verzi (sempervirescente),
dispuse etajat pe trei - patru straturi de arbori,
arbuşti şi ierburi.
În zonele litorale, pe sol mâlos se pot forma
păduri de mangrove.
Cele mai răspândite specii de plante sunt:
arborele de cauciuc, arborele de chinină, abanosul,
mahonul, palisandrul, cocotierul, bananierul,
palmierul de ulei, liane, orhidee, ferigi etc.
În urma defrişărilor se instalează o vegetaţie
secundară, foarte densă, care este cunoscută sub
denumirea de junglă.
 PĂDURILE
ECUATORIALE
Fauna este reprezentată prin:
• maimuţe (cimpanzeu, gorila,urangutan,babuin,
pavianul);
• pantera, jaguarul;
•păsări (colibri, papagali, pasărea – clopot);
• reptile (iguana, pitonul, anaconda, şarpele boa);
• insecte (musca ţeţe, termite, păianjeni uriaşi).
Solurile specifice sunt lateritele, cu o fertilitate
scăzută. Căldura şi umiditatea ridicată, provoacă o
descompunere a resturilor organice astfel încât
humusul nu are timp să se formeze.
 PĂDURILE ECUATORIALE

VEGETAŢIA
VEGETA

BANANIER COCOTIER

PĂDUREA
AMAZONIANĂ
PALMIERUL
DE ULEI ABANOS
PĂDURILE ECUATORIALE
VEGETAŢIA

ARBORELE DE MAHON
CAUCIUC
PĂDURILE ECUATORIALE
VEGETAŢIA

ORHIDEE
 PĂDURILE ECUATORIALE
VEGETAŢIA

MANGROVE
FERIGA

LIANE
 PĂDURILE ECUATORIALE
FAUNA

BABUIN GORILA
CIMPANZEU
PĂDURILE ECUATORIALE
FAUNA

PANTERA JAGUAR
NEAGRĂ
PĂDURILE ECUATORIALE
FAUNA

PAPAGALI
PĂDURILE ECUATORIALE
FAUNA

ANACONDA

ŞARPELE BOA PITON

IGUANA
 PĂDURILE ECUATORIALE
FAUNA

MUSCA
TERMITĂ ŢEŢE

TARANTULA

MUŞUROI DE
TERMITE
 PĂDURILE TROPICALE
S-au format după cum le sugerează şi
numele lor în zona tropicelor sub un climat cald,
cu temperaturi medii anuale de 20 -25 ° C,
caracterizat prin alternanţa sezonului ploios cu
cel secetos.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse
între 1000 -2000 mm/an.
Sunt întâlnite în America de Sud, Africa şi
Australia.
Pădurile tropicale se aseamănă cu cele
ecuatoriale, însă au număr mai redus de specii şi
sunt adaptate climatului cu sezoane alternate.
 SAVANELE
Sunt formaţiuni vegetale dezvoltate în
Africa, America de Sud, sudul Asiei şi
Australia.
Climatul este subecuatorial:
•temperaturi medii anuale ridicate 25 – 28 ° C
•două anotimpuri ( unul ploios în care se
extind calmele ecuatoriale şi unul secetos în
care bat alizeele);
• precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse
între 1000 – 1500 mm pe an.
 SAVANELE

Vegetaţia este alcătuită din:

• ierburi înalte (iarba elefanţilor);
• arbori (baobabul, acacia, arborele de unt,
palmierul de savană, eucaliptul).
Savana poartă diverse denumiri:
campo-cerrado şi caatinga în Brazilia, llanos în
Venezuela.
În lungul râurilor mari se formează păduri-galerii.
 SAVANELE
Fauna cuprinde :
• ierbivore (antilopa, gazela, elefantul, bivolul,
girafa, zebra);
• carnivore ( leul, tigrul, ghepardul, pantera,
hiena);
• păsări (struţul – în Africa, emu – în Australia,
nandu – în America de Sud, papagali, vulturi şa.).
• şerpi (cobra) şi insecte (termite).
• în apele râurilor trăieşte crocodilul, iar în
apropierea acestora trăiesc hipopotamul şi
rinocerul. În Australia animalul caracteristic este
cangurul.
 VEGETAŢIA SAVANELOR

EUCALIPT BAOBAB ARBORELE DE UNT

ACACIA PALMIERUL DE SAVANĂ

 SAVANELE
savana africană llanos

campo cerado caatinga

 FAUNA SAVANELOR
BIVOLUL AFRICAN

ANTILOPA ZEBRA

ELEFANTUL
 FAUNA SAVANELOR
PANTERA

TIGRU
HIENA

LEU GHEPARD
FAUNA SAVANELOR

HIPOPOTAM

CANGUR GIRAFĂ

RINOCER
 PĂDURILE MUSONICE
Sunt întâlnite în sudul şi sud-estul Asiei (estul şi nord-
estul Indiei şi peninsula Indochina).
Climatul este tropical musonic:
 temperaturi medii anuale de 20 – 25 ° C;
 precipitaţii foarte bogate aduse de vânturile musonice ( pot
depăşi 10 000 mm pe an);
 două sezoane distincte ( verile sunt calde şi foarte bogate
în precipitaţii, iar iernile sunt uscate şi relativ călduroase).
Aceste păduri sunt asemănătoare cu cele ecuatoriale,
dar sunt mai puţin dense, iar în anotimpul secetos
majoritatea arborilor îşi pierd frunzele.
Dintre speciile vegetale, reprezentativi sunt teckul,
santalul şi bambusul.
Fauna cuprinde maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş.a.
Solurile întâlnite sunt lateritele.
PĂDURILE MUSONICE
VEGETAŢIA

BAMBUS SANTAL
 PĂDURILE MUSONICE
FAUNA

TIGRU

PANTERA
ELEFANT

COBRA
DEŞERTURILE TROPICALE
Se întind de o parte şi de alta a
tropicelor – Sahara, Kalahari, , Arabia,
centrul Australiei – sau de-a lungul
ţărmurilor scăldate de apele unor curenţi
reci: Atacama (America de Sud), Namib
(Africa).
Clima este tropical uscată cu:
•temperaturi medii anuale 20 -30 ° C;
•amplitudini termice diurne ridicate;
•precipitaţiile sunt reduse cantitativ, de
de 250 mm pe an.
DEŞERTURILE TROPICALE
Vegetaţia este concentrată în
semideşerturi unde sunt întâlnite ierburi
mărunte, plante suculente (cactuşi, agave),
care s-au adaptat la uscăciune acumulând
rezerve de apă.
În deşerturi există suprafeţe întinse
lipsite de vegetaţie, acoperite cu dune de
nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe
văi şi în oaze ( specii de palmier).
DEŞERTURILE TROPICALE
Fauna este reprezentată prin reptile
(şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări
(struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena,
şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert)
şi insecte (lăcuste şi gândaci).

Solurile întâlnite în deşerturi sunt cele

cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în deşerturi
acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi
foarte sărace în humus.
DEŞERTURIE TROPICALE
VEGETAŢIA ŞI FAUNA

AGAVA

CACTUŞI OAZĂ
DEŞERTURILE TROPICALE
FAUNA

DROMADERUL CĂMILA

ŞARPELE DE NISIP ŞOPÂRLA

VULPEA DE DEŞERT ŞACALUL HIENA

 II. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ
TEMPERATĂ
- Formaţiuni de tufişuri şi păduri subtropicale;
- Formaţiuni de pădure;
- Formaţiuni de stepă;
- Formaţiuni de deşert;
 PĂDURI
SUBTROPICALE
MEDITERANEENE
Mediul mediteranean este legat de
bazinul Mării Mediterane, la care se adaugă
şi California, Africa de Sud, sud-vestul
Australiei, între 30 - 45 ° latitudine nordică
şi sudică.
Peisajul din jurul Mării Mediterane este
unul dintre cele mai transformate antropic de
pe întreaga planetă. Aici au înflorit, din vechi
timpuri, strălucite civilizaţii (egipteană,
iudaică, grecească, romană, bizantină).
 PĂDURI MEDITERANEENE
Climatul este caracterizat de ierni blânde, ploioase şi
veri uscate, cu temperaturi medii de15 – 17°C şi precipitaţii
de 400 – 800mm/an.
Vegetaţia este formată din arbori veşnic verzi, xerofiţi,
cum sunt :
• stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul de Alep,
cedrul de Liban, măslinul sălbatic;
• în Australia este caracteristic eucaliptul şi salcâmul.
Cea mai mare parte a pădurilor mediteraneene a fost
distrusă, locul lor fiind luat de tufişuri dese numite:
• în sudul Europei (în Franţa şi Grecia) maquis şi garriga;
• în California, chaparral.
 PĂDURI MEDITERANEENE

Fauna este reprezentată prin:

•şacali, hiene, scorpioni;
• broasca ţestoasă;
• reptile (vipera cu corn);
• insecte .
Solurile sunt soluri roşcate-castanii şi
roşcate-brune. Se întâlneşte de asemenea
terra rossa, un sol roşu format pe calcar.
 PĂDURILE SUBTROPICALE
VEGETAŢIA
STEJAR
DE
MĂSLIN
PLUTĂ

PINUL
DE ALEP
PĂDURILE SUBTROPICALE

PORTOCAL

EUCALIPT
PĂDURILE SUBTROPICALE
FAUNA
MAGOT

VIPERA
PĂDURILE SUBTROPICALE
FAUNA

BROASCA
ŞACAL
ŢESTOASĂ
 FORMAŢIUNI DE PĂDURE

Mediul temperat-oceanic se află în spaţiile

continentale vecine oceanelor, la 40–55 ° latitudine
nordică şi sudică,în Europa de Vest , S.U.A., Chile,
Noua Zeelandă.
Clima temperat-oceanică este caracteristică
prin predominarea maselor de aer oceanic, din
vest. Iernile sunt blânde, iar verile răcoroase.
Temperaturile medii anuale au valori de 10–
15° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de
1.000 mm/an.
 FORMAŢIUNI DE PĂDURE
Vegetaţia este reprezentată de păduri de :
•Foioase: fag, stejar, carpen, ulm, plop, tei;
•Conifere(Taiga): molid, brad, pin, zadă, cedru
siberian;
Fauna este reprezentată prin: cerb, căprioară,
mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.
Solurile sunt:
• luvisolurile, formate sub păduri de foioase, păduri
de amestec şi pajişti;
• argiluvisolurile, dezvoltate sub păduri de foioase
(fag, stejar), de culoare brun-roşcată sau brună;
• podzolurile se dezvoltă sub pădurile de conifere.
 PĂDURILE DE FOIOASE
FAG

STEJAR
TAIGA
 Taigaua este prezentă în extremităţile
Continentelor nordice, între 50- 70° latitudine
nordică şi sudică.
Vegetaţia este reprezentată prin păduri de
răşinoase (molid, pin,brad).
Fauna taigalei cuprinde animalele cu
blană preţioasă.
Solul este îngheţat în adânc (permafrost),
dezgheţul atingând vara numai o pătură
superficială, favorizând formarea mlaştinilor.
 PĂDURILE DE CONIFERE
BRAD

LARICE
PĂDURILE DE CONIFERE
BRAD COREAN
PIN
 PĂDURILE DE FOIOASE ŞI
CONIFERE - FAUNA
CERB MISTREŢ

CĂPRIOARE
CĂPRIOARE
 PĂDURILE DE FOIOASE ŞI
CONIFERE - FAUNA
LUP

URS
 TAIGA – ANIMALE CU BLANĂ
PREŢIOASĂ
ZIBELINE SAMUR

HERMELINE
 FORMAŢIUNI DE STEPĂ

Mediul temperat-continental se află în părţile

centrale ale continentelor, la distanţe mari în raport
cu oceanele, la 35–50 ° latitudine nordică şi
sudică,pe continentele european, asiatic,nord
american şi Argentina.
Climatul se caracterizează prin frecvenţa
maselor de aer continentale. Iernile sunt extrem de
reci, iar verile călduroase şi uscate.
Temperaturile medii anuale au valori de 15–
18° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de
500 mm/an.
 FORMAŢIUNI DE STEPĂ
Vegetaţia este reprezentată de ierburi de talie
mică: graminee, colilie, spinul vântului.
Vegetaţia poartă diferite denumiri:
•Pustă în Ungaria;
•Bărăgan în România;
•Stepă în Rusia şi partea centrală a Asiei;
•Prerii în America de Nord;
•Pampas în America de Sud.
Fauna este reprezentată prin:iepuri,
popândăi, hârciogi şi păsări(potârnichea, prepeliţa).
Solurile sunt: cernoziomuri, formate pe loess,
foarte fertile.
STEPA
PRERIA
PAMPAS
 FAUNA
POPÂND ĂU
POPÂNDĂU

IEPURE
IEPURE
 FORMAŢIUNI DE DEŞERT
Mediul temperat-excesiv se află în interiorul
continentelor cuprinzând deşerturile din Asia
Centrală (Kara Kum, Kâzâl-Kum), Mongolia – Gobi
- şi din S.U.A.
Climatul arid are ierni reci cu temperaturi
negative, veri lungi, calde şi uscate, cu precipitaţii
reduse (sub 100 mm/an).
Vegetaţia se dezvoltă primăvara sub forma
unui strat erbaceu de plante efemere.
Fauna este reprezentată de antilopa saiga, cai
sălbatici , cămile, reptile.
Solurile sunt de tipul seroziomuri, foarte
sărace în humus.
FORMAŢIUNI DE DEŞERT
III. ZONA BIOPEDOCLIMATICĂ
RECE
- Zonele biopedoclimatice
subpolare;
- Zone biopedoclimatice polare;
TUNDRA
-a lungul ţărmului Oceanului Arctic, Siberia, America
Nord şi în jurul continentului antarctic.
Vegetaţia este săracă, fiind formată predominant
n muşchi şi licheni, ciuperci, arbuşti semperviriscenţi
erişor, afin, salcie pitică) şi cu frunze căzătoare
esteacăn pitic, arin pitic).

Fauna cuprinde renul, lemingul, vulpea

polară, iepurele alb, boul moscat(în America
de Nord) şi diferite păsări, ca bufniţa de
zăpada, ciuful de zăpadă etc.
Solurile sunt podzolice.
TUNDRA
CALOTELE GLACIARE
• Se desfăşoară între 70-90° latitudine
nordică şi sudică, mari întinderi de gheaţă
în
Antarctica, Groenlanda şi numeroase
insule.
• Climatul este aspru, temperatura
minimă
absolută a fost de -90° C, precipitaţii
reduse.
• Fauna este reprezentată de : urs polar,
vulpe polară, foca, morsa.
CALOTELE
GLACIARE
CALOTELE GLACIARE
 CALOTELE GLACIARE - FAUNA

URS POLAR ŞI VULPE POLARĂ

GROENLANDA