Caracterizare generală a

economiei cu piaţă
concurenţială Schimbul înseamnă înstrăinarea rezultatelor
propriei activităţi, primind în compensaţie
alte bunuri necesare, inclusiv monedă

Satisfacerea trebuinţelor prin autoconsum şi

satisfacerea lor prin intermediul schimbului
au coexistat şi coexistă, dar, în timp, raportul
dintre ele s-a modificat în favoarea
schimbului

economia
naturală
Celor două modalităţi de satisfacere a nevoilor
le corespund două forme diferite de organizare
şi desfăşurare a activităţii economice:
economia de
schimb
Caracteristici ale Satisfacerea nevoilor umane se realizează din
economiei naturale producţie proprie, prin autoconsum

Autoconsumul desemnează procesul de utilizare a

propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor. El apare
ca autoconsum final (care permite satisfacerea directă
a unor nevoi de viaţă ale oamenilor) şi autoconsum
intermediar (când bunurile pe care le obţine,
producătorul le utilizează pentru producerea altor bunuri)
 Economia naturală a fost dominantă în condiţiile
Preponderenţa unui nivel scăzut de dezvoltare economică, cu o
economiei naturale gamă restrânsă de trebuinţe, cele elementare
era evidentă deci (biologice) fiind preponderente
în această zonă
relativ dezvoltată
din punct de
vedere economic, Fiecare producător avea o activitate diversificată,
cu numeroase producea o gamă largă de bunuri (în raport cu
racordări la respectivul nivel de dezvoltare şi cu sistemul de
schimburile trebuinţe)
"internaţionale" ale
vremii. Cât
priveşte alte Fiecare producător este izolat din punct de vedere
regiuni ale economic de ceilalţi; nivelul eficienţei economice
Europei, este foarte redus; "pentru majoritatea oamenilor,
dimensiunile producţia şi consumul erau îmbinate într-o singură
economiei naturale funcţie dătătoare de viaţă"
erau şi mai extinse
Caracteristici generale ale
economiei de schimb
Restrângerea economiei naturale a fost
însoţită de afirmarea şi extinderea
economiei de schimb pe măsura amplificării
nevoilor şi mijloacelor de satisfacere a lor,
ca urmare a extinderii meşteşugurilor şi
apoi a industriei, inaugurată de Prima
Revoluţie Industrială

Economia de schimb desemnează acea formă de organizare şi desfăşurare

a activităţii economice in care bunurile se produc În vederea vânzării,
obţinându-se in schimb altele, necesare satisfacerii trebuinţelor. Toate
economiile contemporane funcţionează ca economii de schimb
 specializarea agenţilor economici în
obţinerea anumitor bunuri

autonomia şi independenţa
economică a agenţilor
economici

piaţa este instituţia economică

centrală

monetarizarea economiei

legăturile economice dintre

agenţi se desfăşoară sub Caracteristici ale economiei
forma tranzacţiilor bilaterale de de schimb pot fi considerate
piaţă

bunurile economice îmbracă

forma de marfă
 Modele ale economiei de piaţă

mecanismul economic trebuie să se sprijine pe piaţă, căreia

Modelul trebuie să i se asigure o cât mai mare libertate de funcţionare,
european de în principal în ceea ce priveşte preţurile şi salariile
economie de
piaţă

mecanismele pieţei nu pot însă să determine singure

ansamblul vieţii sociale, şi ele trebuie echilibrate,
contrabalansate de un imperativ social postulat a priori, al
cărui girant trebuie să fie statul

statul este apărătorul protecţiei sociale şi al liberei negocieri

între partenerii sociali
 Sectorul public care produce bunuri economice
noncomerciale este neglijabil şi are tendinţă de reducere

Modelul
neoamerican piaţa are rolul determinant în circulaţia bunurilor de la
de economie producător la consumator, majoritatea schimburilor
de piaţă derulându-se după criteriile pieţei
baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar în
deciziile adoptate prevalează reuşita individuală şi
maximizarea profitului (financiar) imediat (pe termen scurt)

preţurile bunurilor economice (inclusiv salariile) depind în

măsură determinantă de condiţiile aleatorii ale pieţei

fiscalitatea este redusă, iar implicarea directă a statului în

activitatea economică este neglijabilă (cel puţin în ceea ce
priveşte administraţia centrală)
un sistem de învăţământ elitist, care tinde să funcţioneze după regulile pieţei;
politici economice şi sistem de valori care încurajează consumul; grad redus de
securitate economică faţă de riscuri (şomaj, boală, sărăcie), problema protecţiei
faţă de acestea fiind o chestiune mai ales individuală sau cel mult de caritate
Indicatorul dezvoltării umane
Pentru măsurarea gradului de
dezvoltare economică a ţărilor şi
plasarea lor pe treptele scării
ierarhice mondiale, multă vreme s-a
folosit un singur indicator, şi anume
venitul pe locuitor, exprimat uneori
în PNB, iar alteori în PIB
Cu timpul, indicatorul respectiv s-a dovedit
unilateral, şi în consecinţă insuficient,
nivelurile de dezvoltare, realizate fiind
măsurate şi apreciate numai prin prisma
indicatorilor valori ci cantitativi menţionaţi şi
în strânsă legătură cu volumul producţiei de
oţel, de energie, produse chimice, cereale,
îmbrăcăminte, încălţăminte etc., făcându-se
abstracţie de celelalte trebuinţe calitative ale
vieţii complexe a omului
 longevitatea, exprimată în speranţa medie de viaţă la naştere, care
sintetizează influenţa a numeroşi factori, cum sunt evoluţia stării de sănătate
a indivizilor, alimentaţia lor, asigurarea condiţiilor de locuit şi sanitare

nivelul de educaţie, ce reflectă cuantumul de cunoştinţe de care dispun

Noul indicator
indivizii, deprinderi le şi capacitatea lor de a comunica şi a participa la
elaborat şi
activităţile economice şi sociale. Nivelul de educaţie se măsoară cu
introdus de
ajutorul datelor privind proporţia adulţilor ştiutori de carte şi a celor care
PNUD pentru
urmează efectiv învăţământul de toate gradele (procentul de şcolarizare)
măsurarea
dezvoltării
economice, cu standardul de viaţă, exprimat prin PIB pe locuitor, calculat în termeni
luarea în comparabili, indicând mărimea medie a resurselor la care cetăţenii au
considerare a acces pentru a satisface nevoile unui trai decent. Cu alte cuvinte, IDU
efectului său reprezintă rezultanta principalilor factori de ordin economic, formativ-
uman, este un cognitiv şi de distribuţie socială a bunurilor şi serviciilor produse, care
indicator contribuie la ceea ce se înţelege prin noţiunea de dezvoltare umană
complex, şi influenţează hotărâtor condiţia omului.
integrator al
următoarelor Calculat pentru fiecare ţară în parte, IDU se poate situa pe o scară de
trei mărimi care se întind pe o plajă de la 0,200 până la 1,000. Pentru
componente construirea indicatorului sintetic, PNUD a stabilit valori (plafoane) minime
de bază şi maxime fixe pentru fiecare dintre cele trei componente. Aceste valori
sunt:
speranţa de viaţă la naştere: 25 şi, respectiv, 85 de ani;
gradul de alfabetizare a adulţilor: 0% şi 100%;
gradul de cuprindere în învăţământul de toate gradele: 0% şi 100%;
standardul de viaţă (PPP/locuitor): 100 PPP şi, respectiv, 40.000$.
 Indicatorul agregat al dezvoltării umane (IDU) se calculează ca medie aritmetică a
sumelor celor trei indici: al longevităţii, al educaţiei şi al PIB real corectat/locuitor
(PPP)
PPP reprezintă
paritatea puterii de ţări cu dezvoltare umană ridicată, al căror
cumpărare a monedei IDU este egal cu 0,800 sau superior acestui
naţionale raportate la prag (până în prezent nici o ţară nu a atins
puterea de cumpărare a plafonul maxim de 1,000)
unui dolar în Statele ţări cu dezvoltare umană medie, având IDU
Unite ale Americii cuprins între 0,500 şi 0,799

În funcţie de nivelul lor de ţări cu dezvoltare umana slabă, al căror IDU

dezvoltare umană exprimat este inferior pragului de 0,500
prin IDU, ţările sunt
clasificate în trei mari grupe,
şi anume:
În afara celor doi indicatori principali de evaluare a dezvoltării
menţionaţi mai sus, în ultimul timp sunt utilizaţi şi o seamă de
indicatori suplimentari: indicatorul sărăciei umane, cu o
variantă pentru ţările în curs de dezvoltare şi alta pentru ţările
avansate, indicatorul inegalităţilor sociologice dintre sexe şi, în
fine, indicatorul participării femeii la viaţa socială
Intrebari si exercitii

1. Definiti si explicati schimbul

2. Precizati caracteristicile economiei naturale
3. Precizati caracteristicile economiei de schimb
4. Mentionati particularitatile modelului neoamerican al economiei de
piaţă
5. Mentionati particularitatile modelului european al economiei de piaţă
6. IDU- definitie, evolutia componentelor si mentIonarea componentelor
actuale
7. Definiti PPP
8. Ce este standardul de viata?