ANTRAXUL

Etiologie: BGP aerob, sporulat

Epidemiologie:
• Sursa – animalul/omul bolnav
• Cale – cutanată
respiratorie
digestivă
• Receptivitate – generală
• Imunitate – după boală sau prin vaccinare
Patogenie
germene eliberat pe sol transformare în
spori
de către animal forme vegetative

Factori patogenici

Toxina edematoasă Capsula

-Inhibă fagocitoza Împiedică fagocitoza

-Blochează procesele oxidative din PMN
-Creşte cAMP intracelular

•Leziuni necrotice locale

•Diseminare hematogenă sau limfatică
CLINIC

1. Antraxul cutanat – 95%

a. Pustula malignă: 2-3 zile papulă pruriginoasă

1-2 zile pustulă hemoragică
1-2 zile  zona Chaussier
3-4 zile escară neagră (1-2 spt)
NB – leziunile cutanate sunt nedureroase
Asociază – sindrom infecţios:
- febră
- stare generală alterată
- adenopatie cu limfangită
b. Edemul malign
crusta se formează cu întârziere dar apare:
- edem accentuat
- nedureros
- moale, lucios
- fără limită de demarcaţie
- rapid extensibil
- risc letal dacă apare la cap sau gât

Asociază sindrom infecţios

2. Antraxul respirator:prin inhalare spori

- incubaţie 2-4 zile

Bronhopneumonie – cu subfebră, mialgii, tuse seacă

Ulterior: - Mediastinită: dispnee, tahicardie, tahipnee, febra

Ob: crepitaţii, revărsat pleural
Radiologic: lărgire mediastin
revărsat pleural
- Pleurezie hemoragică
- Edem subcutanat cervical
- EPA hemoragic
- şoc

Deces – în primele 24h

3. Antraxul digestiv:
Incubaţia: 3-7 zile

a.Orofaringian
* angină ulceronecrotică
* edem masiv faringian
* insuficienţă respiratorie obstructivă
* leziuni faringiene asemănătoare celor cutanate

b. Abdominal: afectare ileon terminal + cec

iniţial greaţă, vărsături, inapetenţă
ulterior: dureri abdominale
HDS
diaree cu sânge
şoc

Deces în 2-5 zile

4. Meningită cărbunoasă:
-meningită hemoragică
 prin invazie hematogenă
-rapid letală

Diagnostic:

-sindrom inflamator biologic

-Bacteriologic:
* frotiu din bulă, spută, scaun, LCR, lichid pleural
BGP sporulat
*culturi: hemocultură
cultură din spută, LCR, lichid din pustulă
*IF directă
*serologic: AC antitoxină edematoasă >1/32 cu  de 4x în 4S
reacţia Ascoli – identificare serologică a Ag bacteriene
Diagnostic diferenţial

1. Leziuni stafilococice
2. Erizipel
3. Edem alergic
4. Infecţii cu pox-virusuri – nodulii mulgătorilor
5. Febre hemoragice – pt antraxul visceral
Tratament:
A. Antibiotic:

1. Penicilina G – 6-10 MU/zi – 10 zile

2. Ciprofloxacină – 1g – 1,5g/zi – 10 zile

B. Cortizon în formele severe

C. În antraxul visceral: IOT

Penicilină G 16-18 MU/zi
Ciprofloxacină iv – 1,2 g/zi
+ (?) ser anticărbunos – 200 ml im
Profilaxie:

Nespecific :
- ardere animale bolnave, produse infectate
- Penicilină G la contactul cu produsele infectate

Specific:
- vaccinare – vaccin cu germene omorât