Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţie:
- boală infecţioasă, cu grad ridicat de contagiune
- specific umană
- cu evoluţie autolimitantă şi care conferă imunitate durabilă
de serotip
- evoluţie cu risc de paralizii (mai mult sau mai puţin
reversibile)
ISTORIC
- virusuri poliomielitice:
imunitate încrucişată minimă
I - Brunhilde
enterovirusuri (RNA) cu neurotropism
II – Lansing
III- Leon
Epidemiologie
Incidenţa poliomielitei
4 miliarde USD
350000 350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000 1255 1719
0
1988 2004 2005
Cale de transmitere:
- fecal-oral dar şi - ingestie apă/alimente contaminate
-aerogen
3. Poliomielită non-paralitică – 1%
- diferă de forma abortivă prin prezența semnelor de sindrom meningian
- boala este identică cu meningitele produse de alte enterovirusuri
4. Forma paralitică
Faza preparalitică:
•febră reia febra, cefalee, astenie, meningită
•astenie
•catar respirator
•greaţă
Faza paralitică:
•diaree progresie paralizii în 10-14 zile (regresia lor
•anorexie poate dura luni)
•dureri abdominale
•meningită Faza de recuperare: până la 3 ani, cu
maxim de recuperare (75%) în primele 3 luni
•pe baza neuronilor neafectaţi care au avut
inhibiţie de protecţie
CARACTERISTICILE PARALIZIILOR
6. Polioencefalita
-Se manifestă inițial prin confuzie și tulburări de conștiență
-Formă foarte rară de polio ce apare mai ales la copii
-Frecvent convulsii
-Paraliziile pot fi spastice, nu flasce, indicand implicarea neuronului motor
central
Poliomielita postvaccinală:
0 20 40 60 80 100
Pondere
Evoluţia
1. Favorabilă – marea majoritate
Probleme legate de:
- imobilizare prelungită: amiotrofie, litiază renală, escare
- pneumonii de aspiraţie
2. Sechelar:
- recuperare paralizii în 3 ani prin remitere inflamaţie
- ulterior amiotrofii cu deformări importante membre (boala
survine în perioada de creştere) – necesită corectare invazivă
3. Decese (5%):
- mai frecvent la sugari (25-50%)
- paralizii rapid ascendente
- afectare respiratorie severă
Diagnostic pozitiv
1. Tablou clinic cu paralizii cu caracterele descrise
2. Epidemiologic:
- Zonă endemică sau cu focar epidemic în evoluţie
- Contact cu persoană vaccinată cu vaccin oral
3. Date de laborator:
- Izolare virus din exsudat faringian, scaun
- RFC, seroneutralizare – nu diferențiază între infecția cu
tulpini sălbatice și infecția cu tulpini vaccinale
Diagnostic diferenţial
Forme minore:
- alte viroze (fără implicaţie clinică)
- meningite LCR clar (a nu administra antibiotice)
Paralizii:
-posttraumatice,
-nevrite toxice (sunt adesea şi senzitive)
- mielita transversă (leziuni degenerative)
- poliradiculonevrita ascendentă Guillan Barre
paralizii simetrice, bilaterale
paralizii ascendente
cu tulburări de sensibilitate
LCR fără celule și cu creștere de albumine (disociere albumino-citologică)
Bulbar: botulism, difterie, afectare vasculară
Encefalic: encefalite acute
Tratament
1. Spitalizare , declarare nominală
2. Nu există tratament etiologic
3. Repaus, antialgice, cateterizare vezicală/clismă
4. Evitare manopere traumatice
5. Tratament accidente evolutive: suprainfecţii bacteriene,
insuficienţă respiratorie
6. Recuperare:
- căldură locală
- mişcări pasive (după stopare progresie paralizii)
- electrostimulare,
- gimnastică recuperatorie
- chirurgie reparatorie
Profilaxie
a) nespecifică:
•izolare/inactivare dejecţii pacienţi diagnosticaţi
•Igiena personală contacţi pacienţi
•Igiena apei şi alimentaţiei
Profilaxie specifică