Sunteți pe pagina 1din 18

Diagnostic boli infectioase

R. Moroti 2020
Diagnosticul bolilor infecţioase

Date clinice

Date epidemiologice Date de laborator


Dg clinic: Rujeola (Koplik = semn
patognomonic!)
Dg clinic: Varicela (eruptie
caracteristica: maculo-papulo-
veziculoasa generalizata, aparuta
in valuri)
Dg clinic: Zoster (eruptie
caracteristica: dermatomerica,
unilaterala – respectand
jumatatea corpului)
Diagnosticul de laborator în bolile infecţioase

• Examene nespecifice (orientative)


– Hemograma
– Probe de inflamaţie
– Examenul citochimic al lichidelor biologice (LCR, ascită,
lichid pleural)
– Investigaţii imagistice (Rx, CT, ecografie, RMN)

• Examene specifice
– Directe (evidenţiere germene, Ag, material nucleic)
– Indirecte (diagnostic serologic)
Hemograma TROMBOCITELE: N=150000-400000/mmc
HEMOGLOBINA: 12-14(16) g/dl
TROMBOCITOZA: > 500.000/mmc
ANEMIA : Hb < 12 g dl/14g/dl
(sindr. inflamator biologic infecţios)
Periferică – hemolitică:
• septicemii cu C perfringens,
TROMBO(CITO)PENIE: < 150.000/mmc
• pneumonii cu Myco pn (aglutinine la rece),

• hipofuncţie medulară: infecţii virale
Malarie
• anticorpi antiplachetari: infecţii virale
Centrală (inflamatorie/toxică): • CID: infecţii bacteriene severe: septicemii cu
• bolile inf cr  anemie prin sechestrarea Fe (NU se
BGN, pneumococ, meningococ, (purpura
trateaza cu Fe!!);
• acţiunea directă a agentului patogen (Parvovirus
fulminantă), paludism
B19 HIV TBC)
LEUCOCITELE: N=4000-8000(10000)/mmc;
formula N: 65% Ne, 25% Lf, 8% Mo, 2%
Eoz, 0,5% Ba LEUCOPENIA = apanajul bolilor
virale, unde intalnim leucopenie
LEUCOCITOZA NU i parte din sdr inflamator! cu limfocitoza relativa, cu
= apanajul bolilor bacteriene, insotita de
neutrofilie, cu exceptii: exceptia:
HIV si Covid19: leucopenie cu
 MNI (EBV): da Le++ cu Limfomonocitoza limfopenie
 Tusea convulsiva – Le++ cu Limfocitoza
Boli severe cu G(-): vezi mai sus
 Bolile bacteriene severe cu G(-) pot da
leucopenie

!In colita cu C difficile exista r. leucemoida!


NEUTROFILIA > 7000 neutrofile/mmc
• infecţii bacteriene cu dezv. extracelulară:
localizate/generalizate • AGRANULOCITOZA <500/mm3
• absentă în infecţiile cu dezvoltare Predispune la
intracelulară • infecţii cu bacterii extracelulare
comensale/ fungi;
• pneumonii/

• celulite/
NEUTROPENIA < 1.000 neutrofile/mmc 
• infecţii virale • angine ulceronecrotice
• infecţii bacteriene severe (BGN)
LIMFOCITOZA: > 4000 limfocite/mmc MONOCITOZA : > 1000 monocite/mmc

• infecţii virale • infecţii virale,


• rar: inf bacteriene: tusea convulsivă • listerioza,

• TBC,
LIMFOPENIE: < 1000 limfocite/mmc
• toxoplasmoza
• HIV,

• Covid

EOZINOFILIA: > 500 eozinofile / mmc

• parazitoze
BAZOFILIA:
(helmintiaze/trichineloză/alte)
• hemopatii si

• cancere
• alergie, boli inflamatorii si disimunitare
Markerii de inflamatie

VSH: nespecifica si cu valoare limitata;


• nemodificata de infectiile virale !!!!
• moderat crescuta in majoritatea infectiilor bacteriene, >
• important crescuta in endocardite si TB. >>>>>
• valorile cele mai inalte >90mm/h in malignitati;
• valori relativ inalte in autoimunitati

Fibrinogen: nespecific si cu valoare limitata;


• creste dupa 24-48h de la debutul sepsisului si se injumatateste in 3-5 zile;
• necesar de coroborat cu prezenta de produsi de degradare (DD, PDF) si cu concentratia de
protrombina;
• valori mari in infectii, insa in infectii severe, cu CID – valorile sunt “normale” sau mici, prin consum.
PCR:
• valoroasa in infectii bacteriene
• sensibila (atinge un maxim la 48h in sepsis; se injumatateste rapid <24h, cand evolutia
este favorabila)
• dar are specificitate mica (creste si in alte situatii: postchirurgical, IMA, boli autoimune)

Procalcitonina:
• atinge valoare maxima in 3-6h de la debutul sepsisului,
• are timp de injumatatire de 24h;
• foarte specifica infectiilor (in special cu Gram-negativ) insa putin sensibila.

Presepsina: CD14s, pare cel mai sensibil marker de sepsis, insa nevalidat.
• Altele: alfa1 si alfa2 globuline, etc
Diagnostic etiologic-direct (1)
Examen microbiologic direct (microscopie)
Facil şi rapid (minute): orientează clinicianul către o etiologie, permiţând
alegerea unui antibiotic până la sosirea rezultatului culturii

Preparat proaspăt (lamă – lamelă) :


Trichomonas vaginalis, Treponema palidum, Entamoeba histolitica,
Naegleria, Criptococ (examen tus de China) 
Frotiuri colorate :
Gram (Meningite!), Giemsa (Plasmodium), Ziehl (BK)
Imunofluorescenţă directă:
• Chlamydia trachomatis (prelevate genitale)
• Pneumocystis jirovecii (lavaj bronhoalveolar)
• Legionella pneumophila (spută, lichid pleural)
• Bordetella pertussis (spută)
• virusuri respiratorii (secreţii rinofarigiene): gripale, paragripale, sinciţial
respirator
Diagnostic etiologic-direct (2)

Cultura
– medii acelulare obişnuite (bacterii uzuale)
– medii pentru anaerobi
– Lowenstein (BK)
– Sabouraud (fungi)
– selective (Loffler – difterie)
– celulare (virusuri, chlamydii)
Interpretare:
• izolarea unui agent infecţios întotdeauna patogen = valoare dg. mare (ex:
Salmonella typhi; Gonococ; Plasmodium)
• izolarea unui oportunist (stafilococ alb, candida) = interpretată în funcţie de :
– locul izolării: pleură/LCR/ascită
– tabloul clinic/context clinice (Staf alb: proteze, catetere)
– starea imunitară a gazdei (Staf alb: imunodepresie)
– examene etiologice complementare (serologie, anapat)
Diagnostic etiologic-direct (3)
• Evidenţierea de antigene solubile
– sânge (Ag galactomannan, Ag 1-3BGlucan, Ag criptococic), FUNGI
– urină (Ag pneumococic, Ag legionella),

– LCR (dg meningitelor “decapitate” cu antibiotic: Ag meningococ, pneumococ, H


influenzae, streptococ grup B, E coli, Ag criptococ),
– ţesuturi biopsiate

• Evidenţerea genomului bacterian


– tehnici de amplificare genetică (PCR)

– în produse biologice diverse – ex LCR: dg. rapid/ modern al infecţiilor SNC

– tehnici cantitative (încărcătura virală): HIV, VHB, VHC


Diagnostic etiologic-indirect (1)
Evidenţierea în ser a anticorpilor specifici agentului patogen suspectat
NU permite un diagnostic rapid:
RI apare după 7-14 zile de la debutul clinic,
nu are valoare in diagnosticul inf bacteriene cu bact cu dezv extracelulara si nici
pentru listeria
Cinetica anticorpilor într-o infecţie :
– după 7-10 zile apar Ac specifici IgM :
– certifică infecţie acută = recentă
– dispar după câteva luni – 1 an
– Apoi Ac IgG, care persistă toată viaţa, asigurând imunitatea
Pentru diagnosticul serologic:
– 2 prelevări de sânge, la 2 săptămâni interval
– lucrate împreună, în acelaşi laborator
– se studiază dinamica titrului de Ac IgG între cele 2 determinări
ELISA (Enzyme Linked Immuno Sorbent Assay): modernă
Diagnostic etiologic-indirect (2)

Un rezultat serologic pozitiv NU permite totdeauna diagnosticul de


certitudine al unei infectii acute
Interpretarea testelor serologice :
• evidenţierea seroconversiei: = primoinfecţie = infecţie acută = valoare
diagnostica
• evidenţierea IgM specifice = infecţie acută, actuală = val. dg.
• evidenţierea creşterii de 4 ori a titrului de IgG specifici între cele 2
determinări = infecţie acută, recentă = val. dg.
Toate rezultatele serologice trebuie interpretate în funcţie de sensibilitate si
specificitate
Există reacţii serologice încrucişate din cauza asemănărilor antigenice dintre
unii agenţi infecţioşi
Diagnostic imagistic
Exemple:
• Halo sign & Air crescent sign –
indicator de aspergiloza pulmonara

• Toxoplasmoza cerebrala – aspect de


abcese in cocarda

• Covid19 – aspect vatos periferic,


bilateral, afectare preponderenta
lobii inferiori

S-ar putea să vă placă și