Scleroza

multiplă
• Scleroza multiplă reprezintă o tulburare de demielinizare prin care
tecile de mielină, substanța care acoperă majoritatea fibrelor
nervoase, precum și fibrele nervoase, îndeosebi nervii optici și
elemente structurale ale măduvei spinării sunt deteriorate sau
distruse.
• Cauza este necunoscută, dar poate implica o reacție autoimună, prin care
sistemul imunitar atacă propriile țesuturi.
• Termenul de "scleroză multiplă" se referă la mai multe zone de cicatrizare -
scleroza propriu zisă, care rezultă din distrugerea tecii din jurul nervilor.
Această distrugere se numește demielinizare. Uneori și fibrele nervoase care
trimit mesajele (axonii) sunt afectate. În timp, creierul se poate micșora
(atrofie cerebrală) din cauza deteriorării axonilor.
• Boala evolueaza de regula printr-o alternanta de perioade de sanatate relativa
cu episoade de agravare a simptomelor - prin puseuri sau recidive;
persoanele afectate pot experimenta probleme de vedere si senzatii anormale,
iar miscarile pot fi lente si imprecise, cu afectarea coordonarii.
Scleroza multiplă poate progresa și regresa impredictibil. În acest context s-au descris
mai multe modele tipice de simptome:
- modelul-remisiv: cand simptomele se agravează și alternează cu remisiuni,în care
simptomele diminuează sau stagnează. Remisiunile pot dura luni sau ani. Recidivele
pot apărea însa, în mod spontan sau declanșate de o infecție, cum ar fi gripa.
- model primar progresiv: Boala progresează treptat, fără remisiuni sau recidive
evidente, deși pot exista platouri temporare în timpul căreia boala nu progresează.
- model secundar progresiv: Acest model începe cu recurente alternativ cu remisiuni,
dublate de progresia treptată a bolii.
- modelul recurent : în care boala progresează treptat, iar progresia este întrerupta de
recurente bruște, un model mai rar intalnit.
• Prezintă tulburări neuromotorii (paralizii, spasticitate, ataxie, tremor,
dismetrie, vertij, dureri neurogene, scăderea forţei musculare), tulburări
oftalmologice, cognitive,depresie, anxietate, sau dimpotrivă: euforie,
veselie, exacerbate.
• Tratamentul de reabilitare se adresează atât formei alternante, cât si celei
staţionare.
• Funcţional, boala are 4 stadii:
• Stadiul I: independenţă în viaţa socio-profesională.
Stadiul II: se modifică tonusul muscular, apar pareze, tulburări de
coordonare, de echilibru – bolnavul devine semidependent.
Stadiul III: deficit motor, tulburări cerebeloase şi vestibulare, mersul
devine imposibil.
Stadiul IV: deteriorare fizică şi psihică gravă, dependeţă totală.
• Kurtzke a realizat o scală cu 10 puncte de apreciere a dizabilităţilor în SM, de care se va ţine
seama în prescripţiile terapeutice:
• 0  = examen neurologic normal.
• 1  = fără disfuncţii, dar Babinsky pozitiv, semne premonitorii ale ataxiei, scade
sensibilitatea la vibraţie
• 2  = deficit minim: uşoară rigiditate, uşoare tulburări de mers, neîndemanare, uşoare
scăderi ale forţei musculare, tulburări vizuale.
• 3 = monopareză, hemipareză, tulburări oculare medii, disfuncţii combinate.
• 4 = disfuncţie relativ severă, dar bolnavul poate munci.
• 5 = disfuncţie severă, mers dificil, dar fără sprijin.
• 6 = mers cu baston sau cârje.
• 7 = utilizează scaun cu rotile.
• 8 = bolnavul rămâne la pat, dar se foloseşte de membrele superioare.
• 9 = devine total dependent.
• 10 = exitus.
 Streching
• 1.DD – se targe alternativ câte un genunchi la piept, celălalt rămâne extins, iar
genunchiul tras la piept se prinde cu mâinile și se împinge în jos.(priza mâinilor poate
să fie sub genunchi, zona poplitee) (semitendinos, semimembranos, biceps femural)
• DD – se execută extensia m.i. cu genunchiul extins, și cu o bandă elastică sub talpă,
iar când ajunge la 90 de grade m.i. se trage de bandă în jos la nivelul degetelor, tălpii.
• 2.DV – extensia membrelor inf. cu genunchiul extins.
• 3.DV – extensia membrelor inf. cu genunchiul flexat
• 4. Așezat pe saltea cu m.i. extinse,gambele lipite, palmele pe sol la nivelul coapselor
T1- se execută flexia ușoară a trunchiului spre înainte simultan cu alunecarea palmelor
pe sol spre gambă.
Se încearcă menținerea zonei poplitee lipită de sol. (erectori spinali inferiori, fesier
mare,biceps femural,solear, gastrocnemian, tibial posterior, flexor lung al halucelui)
Streching
• 5. Așezat pe saltea, cu mi extinse, se realizează flexia dorsală a
picioarelor, cu ajutorul mâinilor care trag de degete în sus. ( mușchiul
solear, gastrocnemian)
• Stând (ortostatism), cu fața la spalier se execută ducerea în spate
extensia membrului inferior cu menținere (streching cvadriceps,
croitor)
FNP
• Inversia lentă
• Contracții repetate
• Secvențialitate pentru întărire
• Diagonalele Kabat
Asezat pe saltea
• Cu spatele la peret, genunchiul extins să ocolească cu piciorul sus-jos-
lateral o rolă pusa pe verticală.
Exerciții spalier
• 1. Stând pe genunchi la spalier, braȚele prinse de o șipă astfel încât
coatele să fie întinse
• T1-T2- Se execută extensia alternativă a membrelor inferioare
Acest exercițiu se poate executa din pe genunchi cu fața la spalier, se execută ridicarea și coborârea
înapoi pe genunchi pe piciorul cel mai deficitar sau pe ambele alternativ.