Probleme fundamentale ale

lumii contemporane:
Sărăcia
Roxana Marin
 Cuprins
• Sărăcia: cadrul conceptual, definiții, taxonomii
• Sărăcia: primul ODD;
• Operaționalizarea și măsurarea sărăciei;
• Clasamente/ ranking-uri ale sărăciei la nivel global.
• Sărăcia față în față cu situația de sănătate generată de pandemia COVID-
19
• Aplicație: Sărăcia în Europa de sud-est
 Sărăcia: primul ODD
• Unul dintre cele 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)/ UN Sustainable Development
Goal (i.e., obiective stabilite de Organizația Națiunilor Unite, de atins până în 2030)
• Obiective ONU până în 2030:
• Eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii, de pretutindeni;
• Reducerea cu cel puțin 50% a populației care trăiește în sărăcie, pe toate dimensiunile, conform definițiilor
naționale:
• Implementarea de sisteme naționale adecvate de protecție socială;
• Asigurarea accesului la resurse economice (inclusiv acces la pământ, asigurarea drepturile de proprietate și
moștenire, acces la microfinanțări etc.);
• Construcția rezilienței populațiilor vulnerabile și reducerea expunerii lor la evenimente climatice extreme și
dezastre;
 Definiții. Cadru conceptual
• Unul dintre cele 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)/ UN Sustainable Development Goal (i.e.,
obiective stabilite de Organizația Națiunilor Unite, de atins până în 2030)
• Definiția ONU: „incapacitatea de a putea alege și de a avea oportunități, o încălcare a demnității umane.
Înseamnă lipsa capacității de bază de a participa efectiv în societate. Înseamnă a nu avea destul pentru a hrăni și a
îmbrăca o familie, a nu avea o școală sau un spital pe care să le accesezi, a nu avea pământul pe care să cultivi hrana
sau locul de muncă pentru a-ți câștiga traiul, a nu avea acces la credit. Înseamnă nesiguranță, lipsă de putere și
excluziune a indivizilor, gospodăriilor și comunităților. Înseamnă predispoziție la violență și presupune adesea
existență în medii fragile sau marginale, fără acces la apă curată și fără igienă.”
•Principalele cauze?
•Lipsa locurilor de muncă, șomaj;
•Excluziunea socială;
•Vulnerabilitatea față de dezastre, boli etc.
 Taxonomii

• Sărăcie absolută (extremă) = situația în care un om trăiește cu mai puțin de 1,9

dolari americani pe zi (10% din populația globală în 2015, conform ONU);
• Creșterea economică nu afectează în niciun fel această categorie!
• Sărăcie relativă (subzistență) = situația în care un individ trăiește, lunar, cu mai
puțin din venitul mediu (într-un stat);
• Sărăcie secundară = situația în care un individ are venituri puțin deasupra
venitului mediu, dar trăiește efectiv sub venitul mediu, din cauza modelelor de
consum;
• Alte tipuri de sărăcie.
 Trăsături ale sărăciei
• Majoritatea populației ce trăiește în sărăcie absolută se află în Africa sub-Sahariană;
• 55% din populația globului nu beneficiază de nicio formă de asistență socială (2016);
• Un loc de muncă NU garantează ieșirea din sărăcie (7,1% din populația care muncește trăiește în
sărăcie extremă (2019));
• Ruralizarea sărăciei: sărăcia e de trei ori mai mare în zonele rurale (cf. ONU);
• Feminizarea sărăciei;
• Sărăcia afectează tinerii:
• 1 din 5 copii trăiesc în sărăcie extremă;
• Muncitorii tineri (16-24 ani) sunt de două ori mai predispuși la sărăcie extremă față de muncitorii din alte categorii de
vârstă.
 Operaționalizarea și măsurarea sărăciei
Instituție/ Indicatori Exemple
Banca Mondială 16 indicatori coeficient GINI, proporția de
venit din total deținută de cei
mai bogați cetățeni (10%),
proporția de venit din total
deținută de cei mai săraci
cetățeni (10%) etc.
FAO Indicatori privind securitatea Consumul caloric/persoană,
alimentară consumul de
proteine/zi/persoană etc.
ODD 2 Indicatori legați de hrană Prevalența malnutriției/
subnutriției în populație etc.
Coeficientul GINI (statele Europei sud-estice)
70 63

60

50
40.4 39
36 36.2 38
40 33.2 34.4 33 34.2
30.4 29
30 24.2

20

10

Banca Mondială, data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI?

Sursă:

end=2018&name_desc=true&start=2018&view=bar, accesat la 02.02.2021. Pentru

Bosnia, coeficientul este calculat la nivelul anului 2011. Pentru restul statelor,
coeficientul e calculat pentru anul 2017. Valorile sunt exprimate în procente.
 Sărăcia relativă (în statele Europei sud-estice)
Media globală 27.95
China 0.6
Sudanul de Sud 82.3
Kosovo 17.6
Macedonia de Nord/ FYR Macedonia 21.9
Muntenegru 23.6
Bosnia-Herțegovina 16.9
Serbia 24.3
Slovenia 12
Croația 18.3
Grecia 17.9
Albania 14.3
Bulgaria 22.6
România 23.8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Sursă: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.NAHC?end=2019&name_desc=true&start=2019&view=bar, accesat la 02.02.2021. Anul de referință este

2018, cu excepția Albaniei (date din 2012) și a Bosniei-Herțegovina (date din 2015). Valorile sunt exprimate în procente.
 Sărăcia absolută (în statele Europei sud-estice)
Media globală 9.2
Procentul minim calculat de WB 0.1
Madagascar 77.4
Kosovo 0.4
Macedonia de Nord/ FYR Macedonia 4.6
Muntenegru 1.4
Bosnia-Herțegovina 0.1
Serbia 5.4
Slovenia 0.1
Croația 0.5
Grecia 0.9
Albania 1.3
Bulgaria 1.4
România 3.1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Sursă: Banca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY?end=2019&name_desc=true&start=2019&view=bar, accesat la 02.02.2021. Anul de referință este

2017, cu excepția Albaniei (date din 2012) și a Bosniei-Herțegovina (date din 2015). Valorile sunt exprimate în procente.
 Alte observații
• Cine/ ce este măsurat?
• Indivizi;
• Familii;
• Gospodării.
• 2 tipuri de operaționalizare și măsurare a sărăciei:
• monetar:
• venit sau
• consum?
• non-monetar.
 Dileme, întrebări...
• Relația dintre sărăcie și educație
• Relația dintre sărăcie și schimbările climatice (e.g. Kiribati și creșterea nivelului mării)
• Fenomene conexe: delincvență juvenilă, gravidanță timpurie, violență și discriminare
• Lipsa datelor pentru o serie de indicatori (e.g. prevalența malnutriției) în cazul statelor
dezvoltate
• Soluții grass-roots (locale):
• sporirea mecanismelor de redistribuție și de solidaritate;
• antreprenoriat social;
 Sărăcia față în față cu situația generată de
pandemia Covid-19
• Conform ONU (UNU World Institute for Development Economic
Research), criza de sănătate va genera, la nivel global, prima creștere, în
30 de ani, a populației aflate în sărăcie absolută (o creștere cu 8%);
• Creșterile cele mai mari se vor înregistra în Asia de Sud și Africa sub-
Sahariană;
• Criza determinată de pandemie va duce la neîndeplinirea ODD 1 al ONU
până în 2030 (recte, eradicarea sărăciei absolute: 6% din populația
globului în sărăciei extremă);
 Bibliografie
• Arndt, Channing, and Finn Tarp (eds.). Measuring Poverty and Wellbeing in Developing Countries. Oxford University Press, Oxford, 2017;
• Atkinson, Anthony B. Measuring Poverty Around the World, Princeton University Press, Princeton (New Jersey) & Oxford, 2019;
• Baker, Lucy, and Margaret E. Grosh. Measuring the Effects of Geographic Targeting on Poverty Reduction (LSMS Working Paper 0253-4517, No. 99), The World
Bank, Washington, D.C., 1994;
• Bădescu, Ilie, Adela Șerban, Lucian Dumitrescu, Veronica Dumitrașcu, Mădălina Măndiță, „Problemele sociale și ruralul românesc: Sărăcie, subdezvoltare, declin
demografic, migrațiune, desțărare, de-ruralizare bistadială”, Sociologia Azi, Vol. 10, 2014, 63 pp;
• Calic, Marie-Janine. The Great Cauldron: A History of Southeastern Europe (transl. by Elizabeth Janik), Harvard University Press, Cambridge (Mass.) & London,
2019;
• Citro, Constance F., and Robert T. Michael (eds.). Measuring Poverty: A New Approach, National Academy Press, Washington, D.C., 1995;
• ONU, Shared Responsibility, Global Solidarity: Responding to the socio-economic impacts of COVID-19, March 2020, 24 pp.;
• Sumner, A., Hoy, C. & Ortiz-Juarez, E. (2020) Estimates of the impact of COVID-19 on global poverty. WIDER Working Paper 2020/43. Helsinki: UNU-WIDER;
• White, Roger (ed.). Measuring Multidimensional Poverty and Deprivation: Incidence and Determinants in Developed Countries. Palgrave Macmillan, Cham
(Switzerland), 2017;
• Wisor, Scott. Measuring Global Poverty: Towards a Pro-Poor Approach. Palgrave Macmillan, London & New York, 2012;
• https://www.worldbank.org/en/topic/measuringpoverty, accesat la 01.02.2021.