Baza analitică junghiană în psihoterapia

experienţială de grup
Inconştientul colectiv
Arhetipurile
Individuaţia
Polarităţile Contrarii
Sincronicitatea
Funcţia transcendentă a sinelui
Inconştientul colectiv

Inconştientul colectiv nu este un sistem personal, închis, ci

obiectivitatea identică cu lumea şi deschisă lumii.
Reacţia necesară şi cerută a inconştientului colectiv se
exprimă în reprezentări arhetipale
Arhetipurile

Imagini primordiale
Arhetip, 1919
Imaginea arhetipală
Sub fascinaţia arhetipurilor
Arhetipurile

„Arhetipurile sunt, prin definiţie, factori şi motive care

aranjează(structurează) elementele psihice în anumite imagini
caracterizate ca arhetipale dar, în aşa fel încât, pot fi recunoscute doar
prin efectele pe care le produc.”
Arhetipul este un element gol, în sine formal, care nu este altceva decât o
’facultas praeformandi’, o posibilitate a priori a formei de reprezentare.
„Mă lovesc mereu de neînţelegerea că arhetipurile ar fi determinate
din punctul de vedere al conţinutului, ar fi adică un fel de
’reprezentări inconştiente”.
Arhetipurile nu sunt reprezentări moştenite ci posibilităţi moştenite de
reprezentare.
Un exemplu de idee arhetipală este mandala sau cercul magic.
Imaginea arhetipală şi reprezentarea
arhetipală

Imaginea arhetipală, motivul sau mitologemul este

un construct asemător particulelor elementare
având în comun caracteristica de ireprezentabil.
Reprezentările arhetipale(imagini şi idei)mediate
de inconştient nu ar trebui confundate cu
arhetipurile.
Ele sunt structuri variate şi se trag dintr-o structură
ireprezentabilă (forma de bază).
Individuaţia

Procesul de individuaţie este procesul prin care cineva devine

conştient de sine însuşi.
Psihologie si Alchimie, procesul alchimic corespondent al
individuației
Arhetipul psihoid

Jung lărgeşte sfera de conţinut a termenului „arhetip”.

Iniţial acest termen se referea la un fenomen psihic.
Într-un articol din acelaşi an Jung introduce termenul de
„arhetip psihoid” pentru a denumi fenomenul de
sincronicitate.
Arhetipul psihoid este în mod clar legat de relativitatea
experienţei psihice în spaţiu şi timp.
Arhetipul psihoid „nu este psihic în sensul propriu al
cuvântului…ci este ’cvasi-psihic’” aşa cum sunt şi reflexele
înnăscute.
Umbra

Primul stadiu al individuaţiei se referă la contactul cu Umbra.

Arhetip descris de Jung ca referindu-se la partea Sinelui neconştientizată şi

neacceptată de individ.
“ceea ce un individ nu vrea să fie”.
Asocierea cu partea negativă a personalităţii.
Jung identifică umbra cu conţinuturile inconştientului personal.
Umbra se poate activa în întâlnirea cu situaţii şi persoane dificile.
Fiind un arhetip, conţinuturile umbrei sunt greu de controlat. Este însoţit
de afect.
Şerpi, dragoni, monştrii.
Anima, Anima Szygy

În stadiul 2 al procesului individuaţiei are loc întâlnirea cu imaginea sufletului.

Anima nu este un suflet dogmatic, o anima rationalis, concept al filosofiei, ci un arhetip
natural care subsumează în mod satisfăcător toate enunţurile inconştientului, ale spiritului
primitiv, ale istoriei, limbii şi religiei.
Anima este factorul de cea mai mare importanţă în psihologia bărbatului indiferent
de emoţiile şi afectele puse în joc.
Anima intensifică, exagerează, falsifică şi mitologizează toate relaţiile emoţionale.
Atunci când anima se constelează puternic, caracterul bărbatului se manifestă prin
iritabilitate, instabilitate emoţională, gelozie şi inadaptare.
Simboluri ale animei sunt: vaca, pisica, tigrul, peştera, marea, ninfele seductive,
vrăjitoarele din de pe insula pe care a fost prins Ulise, Dalila, Isis.
Neintegrarea acestui arhetip în psihicul bărbatului îl pune în situaţia să îl proiecteze
pe femeie. Cu cât bărbatul este mai raţional cu atât şansa ca el să-şi aleagă o femeie
extrem de emotivă este mai mare.
Caracteristici ale Anima

Deşi s-ar părea că anima subsumează totalitatea vieţii

sufleteşti inconştiente, ea nu este decât un arhetip printre altele
şi de aceea nu caracterizează pur şi simplu inconştientul ci
este doar un aspect al lui.
Animusul

Elementul masculin al arhetipului hermafroditului

„Dacă ar trebui să formulez într-un cuvânt diferenţa
dintre femeie şi bărbat în această privinţă, ceea ce
caracterizează animus-ul faţă de anima, n-aş putea
decât să spun: dacă anima produce capricii, animusul
produce opinii…”(pag.90pt)
Opiniile dictate de animus par a nu fi deloc gândite.
„Animusul nu se personifică neapărat ca o persoană
ci mai degrabă ca o multitudine.”
Complexul matern

Complexul matern care poate apărea la un moment dat este cauzat de

asimilarea mamei la latura feminină a arhetipului ’masculin-feminin’ şi de
o anormală, spune Jung, întârziere în detaşarea faţă de imaginea
primordială a mamei.
Complexul matern al fiului
Homosexualitate, donjuanism, impotenţă. În complexul matern sexual sunt
implicate arhetipul anima(partenerul sexual) şi arhetipul mamei. Nimic
nu explică calităţile reale ale obiectului ci este vorba despre transferul
complexului matern.
Complexul matern al fiicei atrofia instinctului feminin, hipertrofia
instinctului feminin, identitatea cu mama, apărarea împotriva
mamei(contraidenficarea) Bărbaţii cu eros leneş atrag femei cu o
hipertrofie a instinctului erosului.(vezi Anais Nin)
Arhetipul bătrânul înţelept

Întâlnirea cu bătrânul înţelept reprezintă stadiul trei al individuaţiei.

După Jung, bătrânul înţelept are caracteristicile unei personalităţi “mana”.(la
popoarele primitive p. “mana” este asociată puterii şi înţelepciunii).
În fiecare vis acest ’înţelept’ aspect al Sinelui poate fi regăsit spunându-şi mesajul
în legătură cu fiecare aspect al vieţii şi dând semnificaţie acestor experienţe. Pentru
femei acest arhetip poate fi reprezentat de “marea mamă”.
Acest ghid interior poate fi foarte seductiv.
Adesea inflaţionarea cu aceste conţinuturi inconştiente pot duce la nebunie şi la
acte necugetate. A fi sub fascinaţia acestui arhetip implică riscul megalomaniei.
Adesea bătrânul din poveşti pune întrebări de genul cine?, de ce?, cu scopul de a
induce reflecţia.
Bătrânul înţelept reprezintă ştiinţa, reflecţia, insightul, înţelepciunea, intuiţia şi pe
de altă parte intenţia bună şi disponibilitatea către a ajuta.
Arhetipul Eroului

Foarte adesea este un salvator: el salvează poporul, ţara de

vrăjitoare, de dragoni, de o soartă rea.
El îşi eliberează poporul şi îl ghidează în afara tuturor
pericolelor.
Este asociat adesea cu un drum iniţiatic.
Persona

Persona este considerată de Jung un fragment al

psihicului colectiv.
El consideră că acest termen este foarte potrivit
pentru că el semnifică masca, interpretarea unui rol.
Jung spune în „Personalitate şi transfer” că persona
este o mască a pshicului colectiv „o mască ce
simulează individualitatea.”
Persona este o aparenţă…” spune Jung.
Arhetipul tricksterului

Poate fi reprezentat de clovn, bufonul de la curte.

Este acel element ce ţine de natura animalică a omului care
poate sabota procesul de individuare.
Sinele

Al patrulea stadiu al individuaţiei.

Este mai degrabă transpersonal decât personal.
Sinele, în acelaşi timp:
-este ghidul procesului de individuaţie şi centrul
reglator al personalităţii.
-scopul procesului de individuaţie, adică realizarea
sinelui, scop care este mai degrabă inconştient.
Sinele are caracteristicile de putere şi impersonalitate.
Reprezentări ale Sinelui

Persoane: preotese, un bătrân înţelept sau femeie, un copil,

cuplul regal(Regele şi regina)
Animale:pasărea Phoenix, urobouros.
Lucruri: sfântul graal, piatra filosofală, elixirul nemuririi
Figuri geometrice: mandala, cerc, cruce
Aspecte ale Sinelui

Ca şi celelalte arhetipuri are aspecte polare, Bine şi Rău.

A fi sub fascinaţia arhetipului Sinelui implică riscul
megalomaniei.Inflaţia negativă a Sinelui.
Ce ar însemna integrarea Sinelui? Datorită naturii
transpersonale a Sinelui este dificilă integrarea.
Complexul

Complexul apare în momentul în care se neagă

existenţa uneia dintre părţile perechilor de
contrarii.
Energia va fi distribuită numai într-un sens al perechii
de contrarii şi atunci apare complexul.
Complexul se referă la anumite gânduri şi sentimente
reprimate care se constelează în jurul unei teme
legate de un anumit arhetip.
Conţinuturile inconştiente devin autonome.