Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Prezentare la Tema:
,,Șomajul ca dezechilibru macroeconomic’’

Efectuat de: Roadedeal Beatrice

Ciobanu Ana

Profesor coordonator: Dolgopol Angela

Chișinău 2020
 Cuprins:
 I. Conceptul de Șomaj. Caracteristicile sale.................................3 – 5
 II. Cauzele și formele Șomajului......................................................6 – 8
 III. Implicațiile Șomajului. Măsuri de combatere...........................9 –
11
 IV. Rata șomajului în Republica Moldova....................................12 –
Concluzie

2
 I. CONCEPTUL DE
ȘOMAJ
Din multitudinea problemelor
economice, inflația și şomajul sunt,
adesea, cele mai importante probleme
cu care se confruntă o națiune. În
prezent, șomajul depășește cu
abstinență pragurile considerate în
perioadele anterioare ca intolerabile.

Dincolo de indicatorii statistici,

ȘOMAJUL reprezintă o stare
negativă a economiei, concretizată
într-un dezechilibru important al pieței
munii, prin care cererea de forță de
muncă este mai mare decât oferta de
forță de muncă din partea agenților
economici.

3
 Așa cum pădurea constă din
totalitatea copacilor ce o
compun, spun unii autori,

ȘOMAJ tot așa, șomajul constă din

numărul total al șomerilor.
În acest caz, problema se
deplasează spre persoana-
șomer.

Definiția cea mai folosită pe Biroul Internațional al

care o dau economiștii
șomerului este următoarea:
acea persoană care caută un
loc de muncă remunerat, și
care nu are un asemenea loc
în mod curent.
Muncii (B. I. T.) consideră că
șomerul poate fi definit ca
acea persoană care: 1.este
lipsită de loc de muncă, este
aptă de muncă, caută loc de
muncă remunerat, este
disponibilă să înceapă lucrul
imediat (în termen de 15 zile).

4
 Caracteristicile Șomajului
Șomajul se caracterizează prin: NIVEL, DURATĂ, STRUCTURĂ și INTENSITATE.

• Este exprimat în mărime absolută(numărul de șomeri) și în mărime relativă(rata șomajului calculată

ca raport între numărul șomerilor și populația ocupată sau populația activă).
Nivel

• Definită ca perioada de timp care a trecut din momentul pierderii locului de muncă și până la reluarea
activității(momentul reangajării).
Durata

• Șomajul poate fi pe categorii de vârstă, nivel de calificare, categorii profesionale, gen, rasă.
Structură

• Șomajul total-care presupune pierderi definite a locului de muncă(încetarea totală a activității).

• Șomajul parțial- constă în diminuarea activității depuse de o persoană, în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub
cea legală, cu scăderea remunerării.
Intensitate • Șomajul deghizat- specific mai ales țărilor slab dezvortate unde numeroase persoane au o activitate aparentă, cu eficiență mică.

5
 FORMELE ȘOMAJULUI

Apariția șomajului, dar, mai ales, creșterea și

diminuarea lui au fost și sunt influențate de
unele cauze directe, fiecare dintre acestea dând
naștere la forme particulare de șomaj, cum sunt:

ȘOMAJUL ȘOMAJUL ȘOMAJUL ȘOMAJUL

FRICȚIONAL SEZONIER STRUCTURAL CICLIC

• Este efectul dezutilității • Înseamnă nonocuparea în • Desemnează acea situație de

marginale a folosirii de mână
de lucru, care înglobează
motivele de orice natură care
pot determina un om sau un
grup de oameni să prefere de
a nu lucra decât să accepte
un salariu a cărui utilitate
pentru el se situează sun un
anumit minim.
acele sectoare care
nonocupare din motive de
depind de factorii natură economică, situație ce
naturali (agricultură,
apare în fazele descendente
construcții,turism). ale ciclului pe termen lung,
când nu se pot crea locuri de
muncă durabile pe măsura
sporirii ofertei de muncă.
• Este dependent de fluctuațiile
ciclice pe termen mediu; în
perioadele conjoncturale
proaste dimensiunile acestuia
sporind, în timp ce în cele
favorabile el se resoarbe în
bună măsură.

6
Din punct de vedere al cauzelor care generează șomajul
distringem următoarele forme de șomaj:

Șomajul Șomajul
Voluntar Involuntar
- Se poate datora unui șoc al
- constă din acea nonocupare ofertei care deplasează curba
datorată refuzului sau imposibilității ofertei agregate pe termen
unor persoane de a accepta scurt spre stânga; cererea de
retribuția oferită și/sau condițiile de bunuri de consum scade,
munca existente. antrenează o reducere a cererii
de munca.

Categoriile de persoane, care se încadrează în - constă din acea parte a folosirii

șomajul voluntar sunt:
- persoanele angajate care preferă să-și înceteze
temporar activitatea, apreciind că ajutorul de șomaj
le poate asigura o existență decentă;
-șomerii care așteaptă locuri de muncă mai bune
decât cele oferite de întreprinderi și instituții, cât și
față de cele pe care le-au deținut;
- gospodinele hotărâte, pe baza unui consens de
familie, să se încadreze, dar care ezită încă să se
încadreze în condițiile date ( ca nivel de salariu, ca
distanță de domiciliu).
incomplete care decurge din
rigiditatea salariului, respectiv din
acele persoane neocupate care ar fi
dispuse să lucreze pentru un salariu
real mai mic decât cel existent, astfel
că atunci când cererea efectivă de
forță de muncă va crește va spori și
gradul de ocupare.La șomajul
involuntar se refereau clasicii.
7
 Factori care duc la apariția șomajului:
 Insuficiența creșterii economice sau reducerea acesteia în diferite faze ale ciclului
economic,în special în fazele de criză și declin economic;
 Restructurările și conversiunea economică sub influența diferiților factori, mai ales a
schimbărilor în tehnica și tehnologia de producție, în structura de ramură și teritorială a
producției;
 Apariția unor noi contigente (generații) pe piața muncii în condițiile în care cererea de
locuri de muncă se situează sub nivelul ofertei;
 Solicitările de locuri de muncă din partea unor persoane de vârsta a doua, care, se decid
să-și ofere munca pe piață.

8
 Indicatorii șomajului
• 1.Un indicator absolut este masa șomerilor.
• Indicatorii relativi sunt următorii:
• A)Rata șomajului se calculează ca:
• Rș(Ur)=№șomerilor/№pers.apte de
muncă*100
• B)Nivelul natural al șomajului(Un),care
constituie 5-6% din totalul forței de muncă.

9
 Implicațiile șomajului. Măsuri de combatere.

Înfăptuirea proceselor de ocupare rațională a forței de muncă presupune gestionarea lor

atât la nivelul microeconimiei, cât și la cel al economiei naționale, printr-un management al
resurselor umane eficient sub aspect economic și social-cultural.

Totodată, este utilă și o

anumită supraveghere
Politici
guvernamentală. Politicile pasive
de ocupare reprezintă un
ansamblu de măsuri Politicile
de
elaborate de stat pentru a
interveni pe piața muncii,
în scopul stimulării creării
de noi locuri de muncă, al
ameliorării adaptării
ocupare
resurselor de muncă la Politici
nevoile economiez. active

10
Politici Politici
Active Politicile active de ocupare
Pasive Măsurile ce compun aceste politici au
caracter defensiv și provoacă o suire de
spirit pesimistă, vizează o nouă
sunt acelea ce presupun un segmentare a pieței muncii și o diminuare
relativă, pe mai departe, a persoanelor
ansamblu de măsuri, metode, ocupate. Totodată, astfel de măsuri se
procedee și instrumente cu corelează cu mărirea generală a
ajutorul cărora se urmărește productivității, ale cărei efecte permit
acoperirea, de către unitățile economice, a
sporirea nivelului ocupării. costurilor privind ajutorul de șomaj.

Acest ansamblu cuprinde măsuri menite să

favorizeze accentuarea mobilității populației active, Dintre măsurile de politică
precum și crearea de noi locuri de muncă pe bază pasivă de ocupare relevăm pe cele
de investiții. Asemenea măsuri au caracter ofensiv mai semnificative, cum sunt:
și favorizează adaptarea locurilor de muncă la
populația activă disponibilă. 1.reducerea duratei muncii;
Dintre măsurile de politică activă de ocupare cele 2.diminuarea perioadei de
mai relevante sunt:1 ameliorarea conținutului scolarizare obligatorie; 3.sporirea
învățământului de toate gradele;2 îmbunătățirea
orientării școlare și profesionale a tinerilor, numărului locurilor de muncă cu
corelându-se aceasta și cu cerințele reconversiei program zilnic redus și atipic;
forței de muncă;3. stimularea mobilității
persoanelor active spre noile locuri de muncă;
4.descurajarea activităților
4.încurajarea cercetărilor științifice. salariale feminine.

11
 Preocupările de politica economică pentru diminuarea sau prevenirea șomajului sunt variate și diferă de la țară
la țară și de la o perioadă la alta, în funcție de numeroși factori economici și politici. Șomajul ridică așadar
numeroase probleme economice și sociale, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung.

Din prima categorie fac parte acțiunile pentru pregătirea, calificarea și orientarea sau reorientarea celor care
caută un loc de muncă sau pentru reintegrarea celor eliberați din diferite ramuri ca urmare a restructurărilor
tehnologice și economice. De asemenea, un loc important îl pot ocupa facilitățile acordate de stat pentru crearea de
noi întreprinderi și noi locuri de muncă, pentru trecerea la noi forme de angajare.

În același timp, politicile adoptate vizează

diminuarea șomajului, măsurile în acest
domeniu putând fi grupate în următoarele
categorii:1. măsuri care îi vizează nemijlocit
pe șomeri, măsuri direcționate către
populația ocupată, alte categorii de măsuri.

Pe termen scurt se pune problema

asigurării unor venituri minime pentru cei
afectați, ceea ce se realizează prin ajutorul
sau indemnizația de șomaj.

12
13
 Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii a
fost de 30,4 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului III 2017 (44,6 mii).
Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații – 60,9% din total șomeri şi
persoanele din mediul urban – 67,3%.4
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a
înregistrat valoarea de 2,2%, fiind mai mică fată de trimestrul III 2017 (3,4%). Rata
şomajului la bărbaţi a fost de 2,6% iar la femei - de 1,7%; în mediul urban – 3,5% și
în mediul rural, respectiv, 1,2%. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a
constituit 6,0%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de
3,6%.

14
15
 Prin urmare, șomajul este termenul folosit în
cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă)
pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru
efectuarea muncii.
În Republica Moldova, în trimestrul doi al anului
2018, au fost înregistrați 40,9 mii de șomeri, ceea
ce reprezintă cu 10,5% mai puțin față de aceeași
perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului Național
de Statistică, șomajul afectează în proporție mai
mare bărbații și persoanele din mediul urban. În
prezent rata șomajului constituie 5,5%.

16
 Concluzie
• În lume în anul 2020 în urma crizei legate de pandemie si-
au pierdut locurile de muncă 1495mln pers.conform
datelor Organizației Internaționale a Muncii cu sediul la
Geneva. Astfel concurența pe piața internațională și cea
națională a muncii devine tot mai acerbă.
• Care e concluzia? Trebuie de investit mai mult timp și
resurse în ridicarea calității forței de muncă.În acest sens
trebuie să existe preocupări atât la nivel
macroeconomic,cât și la cel individual.E cert că trebuie
de investit în politicile de ocupare a forței de muncă,în
special în politicile active.
17
 BIBLIOGRAFIE:

1. Niță Dobrotă ,,Economia politică’’ , Editura Economica 1997,

591p.
2. Popescu C,Gavrilă I,Ciur D ,,Teorie economică generală’’
Volumul  II, Macroeconomie, Editura ASE, București 2005
3. D.Moldovanu ,,Teorie Economica’’,Chisinau, Editura Arc, 2006
4.N.Adumitracesei.,,Piața forței de muncă”.Chișinău,Editura
Tehnică,1995.
4.
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6193&
fbclid=IwAR3PGOz1_trgDvu4-3YUyO64n20T3yicZPeJX2IsIFjaj
pV9YlNOTAdMaFI

18
VĂ MULȚUMIM
pentru atenția
acordată!

19