Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mariea Livia
Matei Madalin
Mocanu Natalia
Oprea Gabriela
Descrierea bunului public
• Grădina publica este terenul cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este
folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului;
Cadrul legal
• Legea 24/2007
• (1) Administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de autoritățile administrației publice locale și de alte organe
împuternicite în acest scop.
• Art. 11. -
• (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure finanțarea materialului dendricol și a lucrărilor
aferente necesare pentru amenajarea terenurilor și regenerarea vegetației în spațiile verzi proprietatea acestora.
• Art. 13. -
• (1) Protecția spațiilor verzi, a dotărilor specifice sau mobilierului urban specific este asigurată de către proprietarii
și administratorii acestora și prin intermediul instituțiilor de ordine publică abilitate conform legislației în vigoare.
• (2) Instituțiile de ordine publică sunt obligate să acorde ajutorul solicitat de proprietarii și administratorii spațiilor verzi
în vederea prevenirii și combaterii acțiunilor ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor și vegetației din spațiile verzi.
• Art. 12. -
• (3) Proprietarii și administratorii de spații verzi sunt obligați să asigure măsurile privind siguranța persoanelor
care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora, ca urmare a gradului de
îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.
• (4) Proprietarii și administratorii de spații verzi sunt obligați să asigure drenarea apelor în exces de pe
suprafața spațiilor verzi, în rețeaua de preluare a apelor pluviale.
• Art. 17. -
• (1) Obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale.
Drepturi si obligatii ale cetatenilor
• Art. 2.
• Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului"]. Orașul nu s-a
extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la
Cercul Militar de astăzi).
• În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se
petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist W Mayer, fostul director
al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat
de grădinarul Franz Harer.
• După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se
sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an pentru
transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-
au montat o sută de "canapele" (lavițe) fără rezemătoare, din lemn de stejar și lungi de un
stânjen.
• Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea oficială a
grădinii Cișmegiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce
aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor
• În iarna anului 1883, lacul din grădină a înghețat și s-au organizat concursuri pe gheață. Primăria
orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Crețulescu, mărind astfel suprafața grădinii
Cișmegiu cu 15.000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu
Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori
români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George
Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan
Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.
• În Grădina Cișmigiului există un loc special, La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri
construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul
Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al Dâmboviței.
Idei inovative
• 1.Proiect de 1,7 mil. euro pentru amenajarea unei grădini publice în Oradea
• Primăria Oradea a demarat un proiect de peste 1,7 mil. euro, finanţat din fonduri proprii şi
prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, pentru amenajarea unei zone
de agrement, pe o suprafaţă de aproximativ 39.000 mp. Proiectul presupune amenajarea de
alei, mobilier urban, corpuri de iluminat, dar şi o zonă verde, după conceptul de ’’grădină
botanică", pe Dealul Ciuperca din Oradea.