PREISTORIA

VASILE DARIA
IORDACHE TEODOR
DINU DAVID
SCHEMA PREISTORIEI
 CE ESTE PREISTORIA?

Preistoria, cea mai lungă perioadă de

timp de la apariția omului până la
inventarea scrisului, cuprinde două
subperioade de evoluție istorică, care
sunt cunoscute, după materialul din
care se confecționau uneltele și
armele, cu numele de epoca
pietrei și epoca metalelor .
 EPOCA PIETREI
 Paleoliticul (circa 1 400 000-10 000 î.Hr.) este cea mai îndelungată perioadă istorică, ce cuprinde răspândirea primilor hominizi (strămoși ai
oamenilor), apoi a celor două specii umane întâlnite în Europa: omul de Neanderthal, dispărut în condiții neclare, și „omul modern” (Homo sapiens).
Cele mai vechi fosile de Homo sapiens descoperite până în prezent în România au fost găsite în Peștera cu Oase din Munții Banatului (județul Caraș-
Severin). Acestea sunt, până acum, și cele mai vechi din Europa, fiind datate cu circa 36 000 de ani în urmă (circa 34000 î.Hr.). În urma analizelor
efectuate, s-a stabilit că unul dintre cei 3 indivizi Homo sapiens descoperiți în peșteră avea între 4,8% și 11,3% gene ale omului de Neanderthal. Acest
lucru dovedește conviețuirea celor două specii, înaintea dispariției neanderthalienilor.
 Mezoliticul (circa 10 000-6 500 î.Hr.), perioadă de trecere de la Paleolitic la Neolitic, se caracterizează prin folosirea uneltelor microlite, realizarea
unui început de cultivare a pământului și, probabil, domesticirea câinelui. Vânătoarea devine mai eficientă în urma apariției arcului cu săgeți.
 Neoliticul (circa 6 500-3 500 î.Hr.) a însemnat un uriaș pas înainte în evoluția oamenilor, care învață să-și producă singuri hrana, prin cultivarea
pământului și domesticirea animalelor (vite, cai, porci, oi, capre). Acest lucru presupune planificarea vieții și a activităților pe mai mulți ani, cu efecte
pozitive asupra dezvoltării creierului și vieții cotidiene. La acest nivel s-a ajuns, pe teritoriul țării noastre, nu prin evoluția comunităților din Mezolitic,
ci prin venirea unei populații dinspre sud-est, din Asia Mică, purtătoare a acestei culturi. Astfel, modul de viață se schimbă, devenind sedentar.
 Oamenii își construiesc case grupate în așezări (sate). Alături de agricultură apar și ocupații precum torsul, țesutul, olăritul. Țesutul furnizează pături
și haine, iar olăritul, vase folosite pentru transportatul și păstrarea lichidelor (apă, lapte etc.), pentru fierberea și depozitatea alimentelor. Alături de
uneltele cioplite din silex, apar și unelte din piatră șlefuită și perforată.
 EPOCA METALELOR
 Împărțită în Epoca bronzului (mileniile III-II î.Hr.) și Epoca fierului (circa 1200-sec. I î.Hr.), Epoca metalelor a pregătit condițiile pentru apariția
civilizației antice. Cea mai mare parte a populației continua să se ocupe cu agricultura, o pondere însemnată având creșterea animalelor. Olăritul a
înregistrat un regres față de Neolitic. Vasele erau realizate dintr-o pastă grosolană, diversitatea formelor era mai redusă, iar decorul, mult mai sărac.
 În schimb, s-a dezvoltat viguros meșteșugul extragerii și prelucrării metalelor (sursa 2). Materialele din care erau confecționate unelte și arme au
fost mai întâi bronzul, apoi fierul, însă a continuat și folosirea uneltelor din piatră, deoarece metalele se procurau mai greu. Bronzul este un aliaj de
cupru (cca 90%) cu staniu (cositor) sau plumb. Față de cupru, bronzul are o duritate sporită, rezultând unelte și arme mai eficiente. În a doua parte
a epocii este folosit fierul, mai rezistent la șocuri decât bronzul. Carpații Occidentali au importante zăcăminte de cupru, fier, aur și argint.
 Folosirea uneltelor din metal (sape, seceri, topoare) în agricultură a dus la creșterea producției de cereale. Surplusul ce nu putea fi consumat, era
comercializat. Ca urmare, s- au dezvoltat comerțul și mijloacele de transport. Comerțul se desfășura sub forma trocului (în natură; produs contra
produs). Au început să fie folosiți caii ca animale de tracțiune. Au apărut care cu roți masive, utilizate pentru transportul poverilor, dar și în război.
 Folosirea armelor din metal (sabia, toporul de luptă, lancea) a dus la înmulțirea războaielor și la apariția ocupației de războinic. Acest lucru, ca și
împărțirea inegală a prăzilor de război, au determinat diferențierea socială a indivizilor și apariția claselor sociale. Elita militară (nobilii) avea
bunuri materiale mai numeroase rezultate din prada de război și un statut privilegiat în societate.
 BIBLIOGRAFIE

 https://manuale.litera.ro/manuale/istorie-cls8/index.html

 https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Istorie/Uy5DLiBDLkQuIFBSRVNT/index.html
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIA
ACORDATA!