ISTORIE UNIVERSALĂ: VÂRSTELE GEOLOGICE ALE PĂMÂNTULUI

15 000 000 000: Big Bang. Explozie primordială în urma căreia, prin unirea atomilor și moleculelor a rezultat apariția
Universului, galaxiilor, stelelor și planetelor.

5 000 000 000: Terra. Pământul s-a format pe parcursul unor lungi perioade de răcire și solidificare, pentru ca în urma perioadei
glaciațiunilor să apară viața și primele ființe umane.

5 000 000 000 - 600 000 000: Azoic, Proterozoic. Formarea atmosferei oxigenate. Continentele erau unite.

600 000 000 - 220 000 000: Paleozoic. Primele forme de viață: pești, insecte, amfibiene.

600 000 000 - 70 000 000: Mezozoic. Epoca coniferelor și a dinozaurilor. Neozoic. Dezvoltarea mamiferelor, a primelor ființe
umanoide și dispariția dinozaurilor.

70 000 000 - 1 000 000: Epoca terțiară. Primii strămoși ai omului: Parapithecus, Propliopithecus, Ramapithecus, etc.
Cuaternarul. Perioade alternative de răcire și încălzire a climei în emisfera boreală.

Pleistocenul (1 000 000- 10 000). Procesul antropogenezei. Evoluția de la prehominizi la hominizi: Australopithecus, Homo
habilis, Homo erectus, Homo neanderthalensis, Homo sapiens.

600 000 - 550 000: Glaciația Gunz. Regiunile nord-europene acoperite de un strat gros de gheață.

550 000 - 480 000: Interglaciația Gunz-Mindel

480 000 - 440 000: Glaciația Mindel

440 000 - 240 000: Interglaciația Mindel-Riss

240 000 - 190 000: Glaciația Riss

190 000 - 120 000: Interglaciația Riss-Wurm

120 000 - 25 000: Glaciația Wurm

Andrei Oțetea (coord.), Istoria lumii în date, București, Editura Enciclopedică Română, 1969, p. 1.

___________________________________________________________________________

ISTORIE UNIVERSALĂ: PALEOLITICUL (1 000 000 - 10 000). Antropogeneza.

În Paleoliticul inferior (1 000 000 - 100 000) au trăit mai multe variante ale lui Homo erectus precum Pithecanthropus,
Sinanthropus și altele care realizau unelte din piatră, os, corn și lemn, iar principalele surse de subzistență erau procurate prin
vânătoare și cules. Tot acum se dezvoltă Cultura de prund (1 000 000 - 500 000), astfel oamenii realizau unelte din bolovănași
de râu ciopliți la un capăt, aspect care s-a răspândit în Africa, Europa și Asia de Sud-Est. În epoca timpurie a pietrei au evoluat
culturile Abbevilliană (550 000 - 440 000: toporașul de mână - Africa, Europa, India), Clactoniană (540 000 - 240 000: unelte
din așchii de silex. Europa, Africa de Nord, Asia), Levalloisiană (480 000 - 40 000: vârfuri și răzuitoare din așchii late -
Mediterană, India) și Acheuleană (440 000 - 120 000: toporașul de mână cuforme triunghiulare, ovale, finisate. Europa, Africa
de Nord, Asia).

(Oțetea, Istoria lumii, p. 1-2)

ISTORIA ROMÂNIEI: În Paleoliticul inferior (1 000 000 - 100 000), prezența lui Homo erectus1 a fost atestată în
regiunile Oltului, Argeșului sau Sibiului prin descoperirile arheologice de la Valea Dârjovului (jud. Olt)2, Valea
Dâmbovnicului (jud. Argeș)3, dar și în depresiunea Sibiului4. Obiectele găsite în aceste situri arheologice sunt
specifice culturii de prund, aici pot fi amintite răzuitoare, așchii sau străpungătoare de tip abbevilian, acheulean și
clactonian5.

1. Andrei Oțetea, Istoria poporului român, București, Editura Științifică, 1970, p. 19.

2. Oțetea, Istoria lumii, p. 6; Constantin Giurescu, Istoria României în date, București, Editura Enciclopedică Română, 1972, p. 9.

3. Giurescu, Istoria României, p. 9.

4. Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, București, Corint Educațional,
2014, p. 15.

5. Ibidem, p. 9.

ISTORIA CLUJULUI: Descoperirea unui toporaș de mână specific culturii acheuliene la Căpușul Mic, jud. Cluj,
indică prezența elementelor paleoliticului inferior și a tipului Homo erectus pe teritoriul Transilvaniei1.

1. Ștefan Pascu, Istoria Clujului, 1974, p. 7; Oțetea, Istoria lumii, p. 6;

IU: În Paleoliticul mijlociu (100.000-50.000), Omul de Neanderthal locuiește în peșteri și știe să aprindă focul. Cultura
Musteriană este cea dominantă, iar unealta reprezentativă este vârful de mână cu două tăișuri. Neanderthalienii știau să obțină
focul artificial prin tehnica percuției1.

1. Oțetea, Istoria lumii, p. 2.

IR: Reprezentanți ai acestui tip au populat și teritoriul României, locuind în peșteri și pe terase, realizând unelte de
cremene și de cuarțit specifice culturii Musteriene1, descoperite la Ripiceni-Izvor (jud. Botoșani), Nandru (jud.
Hunedoara), Ocna Sibiului (jud. Sibiu)2 și Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara), unde au fost găsite trei falange ale unui
neanderthalian3. Neanderthalienii care au pătruns pe teritoriul carpato-dunărean erau organizați în triburi de vânători,
printre uneltele realizate fiind sulița de lemn cu vârful de piatră. Alte grupuri de neanderthalieni trăiau în Carpații
Meridionali în peșterile de la Baia de Fier (jud. Gorj), Băile Herculane (jud. Caraș-Severin), ori în raionul Edineț din
Basarabia pe Prutul mijlociu4.

1. Giurescu, Istoria României, p. 10.

2. Oțetea, Istoria poporului, p. 20; Idem, Istoria lumii, p. 6;

3. Ibidem, p. 10; Oțetea, Istoria lumii, p. 6; Dumitru Almaș, Ioan Scurtu, Turism cu manualul de istorie, București, Editura pentru turism, 1973, p.
158; Octavian Floca, Regiunea Hunedoara. Ghid turistic, 1957, p. 268-269.

4. Bărbulescu, et alii, Istoria României, p. 15.

ICj: pentru epoca mijlocie a pietrei au fost găsite mai multe obiecte litice printre care pot fi amintite răzuitoarele și
vârfurile musteriene identificate în zona gării, a cartierului Mănăștur din Cluj-Napoca și pe terasa joasă din stânga
văii Nadășului1.

1. Pascu, Istoria Clujului, p. 7.

Istoria Sibiului (ISb): una dintre cele mai vechi urme paleolitice din Transilvania a fost toporașul de silex
descoperit în vatra satului Racovița, jud. Sibiu, datat la 600.000 de ani și expus în colecția Muzeului Brukenthal din
Sibiu1.

1.Victor Voicu-Vedea, Nicolae Deneș, Mircea Oprișu, Sibiu. Ghid turistic al județului, București, Editura Sport-Turism, 1979, p. 66.
ISTORIA ALBA IULIEI (IAb): Unealta paleolitică de la Pianu de Jos a fost descoperită în timpul
unor cercetări arheologice preventive inițiate în anul 2009 în apropierea