Tema 4.

Metode privind calculul

determinărilor enunţate
Subiecte:
 Subiectul 1.

Metoda iterării succesive şi varietăţile ei.

 METODA ITERĂRII
• se foloseşte în cazul relaţiilor de tip
determinist care au formă matematică de
produs sau de raport între factori (cu
acţiune directă sau inversă) şi care au
forma unor funcţii.
Metoda se bazează pe trei principii:
Exemplu:
 În studierea fenomenelor economice sub formă de
produs se porneşte de la studierea modificărilor absolute
(∆F) şi a celor procentuale (∆F %):
Analiza fenomenului în mărimi absolute
I.Determinăm abaterea cifrei de afaceri:
II. Măsurăm intensitatea factorilor de
influenţă:
Verificarea:
 Metoda balanţieră numită şi
metoda „input-output”
• se utilizează în cazul în care între
elementele fenomenului cercetat există
relaţii de tip determinist de natura sumei
şi/sau diferenţei, legături care reflectă
cantitativ interdependenţa dintre
elementele fenomenului
 Legăturile balanţiere
• reflectă cantitativ interdependenţa
elementelor fenomenului analizat, analiza
acestora permiţând să evidenţieze cauzele
care au determinat modificarea unui
rezultat, comparând elementele balanţei –
valori efective cu cele din baza de
referinţă.
• În cadrul metodei balanţiere, se foloseşte
atât balanţa elementelor cât şi balanţa
modificării elementelor.
 Modelul analitic de exprimare a relaţiilor balanţiere

• este utilizat la analiza balanţei mărfurilor,

la analiza balanţei materialelor, la
stabilirea volumului producţiei marfă,
valorii adăugate, balanţei financiare etc.

• Relaţia corespunzătoare acestui model este:

M=a+b-c
Cuantificarea influenţelor variaţiei elementelor componente se prezintă astfel:
 Exemplu:
Echivalentul în activitatea economică este:

Sf = Si + I- I'

unde:
Sf–stoc final (la sfârşitul perioadei);
Si–stoc iniţial (la începutul perioadei);
I–intrări în decursul perioadei;
I' –ieşiri în decursul perioadei.
 Subiectul 2.

Metoda participării prin cotă.

 metoda participării prin cotă
Se utilizează în
practica analitică
când apare
necesitatea de a
calcula influenţa
unor factori
particulari
(detaliaţi) prin
intermediul analizei
factorilor generali.
 Etapele:
• 1. La prima etapă de analiză, prin metoda
substituţiei în lanţ se calculează influenţa
factorilor generali la devierea
indicatorului rezultativ,
• 2. La etapa a doua, prin metoda
participării prin cotă - a factorilor detaliaţi
(intermediari).
La prima etapă de analiză toată informaţia necesară se acumulează în
următorul tabel analitic.
Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării
rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie
 Analiza aprofundată a factorilor respectivi prin intermediul
metodei participării prin cotă
Calculul influenţei factorilor intermediari (particulari) asupra modificării
rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie
 Subiectul 3

Metoda creşterilor proporţionale

Metoda creşterilor proporţionale sau metoda
separării acțiunilor izolate a fiecărui factor
 Subiectul 4

Metoda soldului nedescompus şi împărţirea lui

între factori.
Există mai multe metode de repartizare a
soldului nedescompus, dintre care:
Este cunoscut că la analiza unui sistem
din doi factori:
A= a*b
- influența modificării factorului cantitativ se va determina:
ΔA(a) = Δa * b0
- influența modificării factorului calitativ se va determina:
ΔA(b) = a1 * Δb
Mărimea influenței factorului calitativ poate fi scrisă și
astfel:
ΔA(b) = (a0 + Δa) * Δb
 Soldul (restul) nedescompus
Modificarea fenomenului ca urmare a
interacțiunii variației factorilor asupra
indicatorului analizat, care în procesul
de analiză, aderă complet către
factorul II (în sistemul de doi factori),
iar în sistemul de trei și mai mulți
factori – către al II-lea și a celorlalți
care urmează după el.
Reprezentarea grafică a soldului (restului) nedescompus în
sistemul de 2 factori

a1
ΔA*bbb Δa*Δb - Restul (soldul) nedescompus
A0

a*b a*Δb

B0 B1
Exemplu: Să se calculeze influența precisă a factorilor
asupra volumului producției produse.
Indicatori Perioada Abaterea absolută
precedentă curentă
Valoarea producției, mii lei 11002 11880 +878
Numărul mediu de salariați, 48 50 +2
persoane
Productivitatea medie anuală 229208 237600 +8392
a unui salariat, lei

Formula dependenței factoriale:

VPF = NS+Ws
 Etapele calculului:
• 1. stabilirea influenței modificării numărului
mediu de salariați
(+2) * 229208 = +458,4 mii lei

• 2. stabilirea influenței modificării

productivității medii anuale a unui salariat
50 * (+8392) = +419,6 mii lei

• Balanța de verificare a factorilor

+878 = + 456,4 + 419,6
Mărimea restului (soldului) nedescompus se determină astfel:
• Se determină influența pură a factorului II, prin înmulțirea
abaterii lui la mărimea perioadei de bază a primului factor
(+8392) * 48 = +402,8 mii lei
• Mărimea restului nedescompus, ținând cont de faptul că el
aderă la factorul II va fi egal cu diferența dintre influența
deplină a factorului II și influența pură a acestui factor
419,6 – 402,8 = +16,8 mii lei
• Restul nedescompus poate fi calculat și astfel: din mărimea
abaterii indicatorului analizat se scade mărimea influenței
pure a factorilor incluși în sistemul factorial
458,4+402,8 = + 861,2 mii lei
• Influența pură a factorilor de influență

(+878) – (+861,2)= + 16,8 mii lei

- restul nedescompus
 Împărțirea restului nedescompus egal între factori

16,8 / 2= 8,4 mii lei

• Influența precisă a I factor :

(+458,4) + (+8,4)= +466,8 mii lei

• Influența precisă a factorului II

(+402,8) + (+8,4)= +411,2 mii lei

• Balanța de verificare
+878= +466,8 +411,2
 Metoda împărțirii restului nedescompus
proporțional acțiunii pure a fiecărui factor
Acțiunea Coeficientul Acțiunea precisă a
Factorii pură a de Restul nedescompus factorilor
factorilor repartizare

1 Modificarea
numărului mediu + 458,4 (+458,4)*0,0195=+8,9 (+458,4)+(+8,9)=+467,3
de salariați
2. Modificarea
productivității +402,8 (+402,8)*0,0195=+7,9 (+402,8)+(+7,9)=+410,7
medii anuale a
unui salariat
3. Total + 861,2 0,0195 +16,8 +878

• K= (+16,8) / (+861,2) = 0,0195

• Mărimea restului nedescompus, care va adera la
fiecare din factorii de influență, este produsul
dintre acțiunea pură a factorului corespunzător și
coeficient. La fel, se va calcula și se va împărți pe
factori restul nedescompus și în sistemul de 3
factori și mai mulți.
• Aceste calcule suplimentare se adeveresc,
îndeosebi, în cazurile în care este necesară o
determinare mai obiectivă a rezervelor interne și
elaborarea măsurilor de mobilizare a lor.
Determinarea restului nedescompus și împărțirea
lui pe factori lărgește posibilitatea folosirii
metodei substituirii în lanț și a varietăților ei.