Curs 9 Cord

FIZIOPATOLOGIA CORDULUI
Hemodinamică
-bradicardie
MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă
-crește umplerea
diastolică
Hemodinamică
-scade umplerea
diastolică
MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă
-tahicardie
Hemodinamică
FORȚA DE CONTRACȚIE = Direct proporțională cu gradul de umplere
LUCRUL MECANIC CARDIAC = Direct proporțional cu:

- minut volumul;
-rezistența periferică.
+ +
-vasoconstricția; -vasodilatația.
-vâscozitatea.
Hemodinamică
-frecvența cardiacă.
+
EFORT -redistribuire a sângelui:
+
+ -vasodilatație musculară;
-aport sanguin din organe hematopexice.
-forța de contracție.
-CREȘTE PRESIUNEA ARTERIALĂ.

Hipertrofia și dilatația cardiacă
-DILATAȚIE CARDIACĂ
(necompensată).
+
-HIPERTROFIE
PATOLOGICĂ
(compensată).
-HIPERTROFIE FIZIOLOGICĂ +
(Indivizi antrenați).
Antrenament Disfuncții valvulare Disfuncții valvulare

acute cronice
EFORT
+
-metabolizare glucoză, AG,

corpi cetonici, acid lactic.
Hipertrofia și dilatația cardiacă
Dilatație a atriului și ventriculului stâng.
Dilatația atriului drept.
Dilatația ventriculului drept.

Tulburările de ritm cardiac
TULBURĂRI FUNCȚIONALE CARDIACE
-de ritm;
-valvulare;
-ale forței de contracție;
-coronariene.
-SEC =ritm sinusal.
RITMUL CARDIAC
+ _
-SNV.
-Ortosimpatic. -Parasimpatic.
TULBURĂRI DE RITM CARDIAC = ARITMII
-supraventriculare;
-ventriculare.
-tahiaritmii;
-bradiaritmii.
-generate de tulburări ale automatismului;

-generate de tulburări de conducere;
-generate de focare ectopice.
-leziuni (ischemie, hipoxie, fibroză).

-alterare PR;
-vagotonie. -scăderea vitezei de depolarizare;
-dezechilibre electrolitice. -scurtarea PA;
-diminuarea amplitudinii PA.
-toxice.
ARITMII
-Tahicardia sinusală.
ARITMII -generate de tulburări ale automatismului.
(afectarea funcției NSA) -Tahicardia sinusală.
Afectează doar frecvența cardiacă

Cauze (diminuante ale polarizării mb):

-efort (fiziologică);
TAHICARDIA SINUSALĂ -stres (catecolamine);
-hipovolemie;
-hipertermie;
-hipertiroidism;
Compensare -parasimpaticolitice (atropina).
(cu excepția cauzelor toxică și
metabolică)
Cauze (amplificante ale polarizării mb):

-vagotonie;
BRADICARDIA SINUSALĂ -hipotermie;
-tranchilizante;
-parasimpaticomimetice;
-IR, IH și IC;
-hipoperfuzie tisulară; -hipotiroidism.
-hipoxie;
-acidoză;
-dispnee;
-tulburări nervoase.
ARITMII -generate de tulburări de conductibilitate.
(afectarea SEC și a funcției dromotrope)
-inflamații;
-toxine;
-Celulele SEC. -hipoxie;
-vagotonie;
-dezechilibre electrolitice etc.
MANIFESTARE: -BLOCURI CARDIACE.

-Scăderea vitezei influxului cardiac,
urmată de:
-stoparea acestuia: -Fiziologice. -Patologice.
-revenirea acestuia.
BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE
-Bloc unidirecțional (NAV);
-Viteza IC la nivelul NAV;
-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE
-Bloc unidirecțional (NAV);
-Viteza IC la nivelul NAV;
-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE
TIPURI:
-Bloc sino-atrial;
-Bloc atrio-ventricular;
-Bloc de ramură.
BLOCUL SINO-ATRIAL = stoparea trecerii influxului cardiac prin NSA
EFECTE:
-NSA pierde poziția de pace-maker;
-ritm sinusal abolit;
-pace-maker suplinitor:
-NAV – ritm joncțional (scăpare joncțională);
-fasciculul Hiss – ritm mentricular (scăpare ventriculară).
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin NAV.
TIPURI:
-bloc AV de tip I; -viteză scăzută a infl. cardiac.
TIPURI:
- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

TIPURI:
- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.
- bloc AV de tip III. -infl. cardiac nu mai străbate NAV

(disociaţie atrio-ventriculară).
BLOCURILE DE RAMURĂ = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin ramurile
fasciculului HISS.
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă (S larg și lung);
fasciculului HISS.
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă;
-bloc de ramură stângă (QRS larg);

fasciculului HISS.
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă;
- bloc de ramură stângă;
- bloc de fascicul stâng posterior;
- bloc de fascicul stâng anterior.

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE
EFECTE HEMODINAMICE:
-tulburări hemodinamice inductoare de hipoperfuzie tisulară
(excepție Bl.F.s.);
-scăderea forței de contracție a inimii;
-risc de fibrilație și stop cardiac (Bl. R.).

ARITMII -generate de focare ectopice – Extrasistolie - (funcția batmotropă).
-Dilatații cardiace;
-Toxice;
-Dezechilibre ionice;
-Hipertiroidism.
Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -

vitezei de depolarizare;
-potențialului de acțiune;
-pragului de excitabilitate.
TIPURI:
-Complexe ventriculare premature (CVP);
-Complexe supraventriculare premature (CSvP);
-Fibrilația și flutterul.
COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)
-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

IMPLICĂ:
-direcție de deplasare a IC, numai către masa ventriculară.
-lipsa de efect a stimulului sinusal următor (surprinde masa
ventriculară depolarizată);
-manifestarea unei pauze compensatoare.

IMPLICĂ:
ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);
-pierderea unei sistole fiziologice și pauză compensatoare.
Zonă depolarizată,
post stimul ectopic

IMPLICĂ:
ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);
-pierderea unei sistole fiziologice și pauză compensatoare.
Zonă depolarizată,
post stimul ectopic
-Insuficiența cardiacă;
-Pericardită;
-Miocardită;
-Endocardită;
-Uremie;
-Volvulus;
-Pancreatită.
-Regulate = Parasistolie.
-În număr mare = Tahicardie ventriculară.

-Insuficiența cardiacă;
-Pericardită;
-Miocardită;
-Endocardită;
-Uremie;
-Volvulus;
-Pancreatită.
-Tulburări hemodinamice;
-Epuizarea cordului;
-Risc de fibrilație și stop cardiac.
COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)
-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:
-Complexe premature
atriale
IMPLICĂ:
-deplasarea unui influx cardiac pe traseul normal
(NAV-F.Hiss- Ventricule-Miocard).
-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:
-Complexe premature
joncționale
IMPLICĂ:
-deplasarea unui influx cardiac:
-către ventricule;
-către atrii;
-P negativ (sens invers).
-Dilatație cardiacă;
-Toxine;
-Hipocalcemie;
-Hipertiroidism;
-Tranchilizante.
-Tulburări hemodinamice;
-Epuizarea cordului;
-Risc de fibrilație și stop cardiac.
Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -

vitezei de depolarizare;
-potențialului de acțiune;
-pragului de excitabilitate.
FIBRILAȚIA ȘI FLUTTERUL
-Contracții HAOTICE, INDIVIDUALE și NECONTROLATE ale fibrelor

miocardice, care se contractă pe un TRASEU BUCLAT.
-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.
-STIMUL
FIZIOLOGIC.
-ZONĂ DEPOLARIZATĂ.
-ZONĂ REPOLARIZATĂ.
-STIMULARE PRIN REINTRARE PRINTR-UN SECTOR MIOCARDIC CARE MANIFESTĂ
DEPOLARIZARE ÎNTÂRZIATĂ .
-STIMUL
FIZIOLOGIC.
-ZONĂ CU
DEPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
-ZONĂ DEPOLARIZATĂ. REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
-ZONĂ REPOLARIZATĂ. -ZONĂ DEPOLARIZATĂ. REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-STIMUL ECTOPIC.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ REPOLARIZATĂ. -ZONĂ CU

-ZONĂ REPOLARIZATĂ REPOLARIZARE
TARDIV. ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-BUCLĂ DE PERPETUARE.
-FIBRILAȚIE.
-ATRIALĂ.
-unde f (cca. 350-600/min);

-compatibilă cu viața;
-tulburări hemodinamice;
-tromboză.
-ventriculară.
-ECG cu unde atipice haotice;

-Incompatibilă cu viața.
-unde F (cca. 250-350/min);

-compatibilă cu viața;
-tulburări hemodinamice;
-tromboză.
Tulburările funcționale valvulare
INIMA DREAPTĂ INIMA STÂNGĂ
Artera pulmonară Vena pulmonară
Vena cavă Artera aortă

Atriu stâng
Atriu drept Valva mitrală
Valva pulmonară Valva aortică

Ventricul stâng
Valva tricuspidă
Ventricul drept
Marea C.
Pulmon. Pulmon
Marea C.
INSUFICIENȚĂ VALVULARĂ: -Endocardite;
-incapacitate de închidere a valvei. -Ateromatoză.
-Tulb. hemodinamice;
-Tromboze, embolii.
Insuficiență aortică
Insuficiență mitrală
Insuficiență a valvei
pulmonare
Insuficiență
tricuspidiană
INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:
-incapacitate de închidere a valvei
tricuspide.
-TULB. HEMODINAMICE; SISTOLA ATRIALĂ
INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:
tricuspide. SISTOLA
-TULB. HEMODINAMICE; VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
-Dilatație cardiacă dreaptă;
-Insuficiențe organice.
INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:
pulmonare.
-TULB. HEMODINAMICE; SISTOLA
VENTRICULARĂ
INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:
pulmonare. DIASTOLA
-TULB. HEMODINAMICE; VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:
mitrale.
INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:
mitrale. SISTOLA
-TULB. HEMODINAMICE; VENTRICULARĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Congestie pulmonară;
-Edem pulmonar;
-Dilatație cardiacă
stângă;
-Insuficiență respiratorie.
INSUFICIENȚĂ AORTICĂ:
aortice.
VENTRICULARĂ
INSUFICIENȚĂ VALVEI AORTICE:
aortice. DIASTOLA
-TULB. HEMODINAMICE; VENTRICULARĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Edem pulmonar;
stângă;
STENOZĂ VALVULARĂ: -Endocardite;
-incapacitate de deschidere completă a -Ateromatoză.
valvei.
-Tulb. hemodinamice;
-Tromboze, embolii.
Stenoză aortică
Stenoză mitrală
Stenoza valvei
pulmonare
Stenoza
tricuspidiană
STENOZĂ TRICUSPIDIANĂ:
-incapacitate de deschidere completă a
valvei tricuspide.
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
STENOZĂ VALVEI PULMONARE:
valvei pulmonare.
VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
STENOZĂ MITRALĂ:
valvei mitrale.
-TULB. HEMODINAMICE; SISTOLA ATRIALĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Edem pulmonar;
stângă;
STENOZĂ AORTICĂ:
valvei aortice.
-TULB. HEMODINAMICE; SISTOLA STAZĂ ÎN MICA C.
VENTRICULARĂ
-Edem pulmonar;
stângă;
Tulburările forței de contracție a inimii
(ale funcției inotrope)
INTEGRITATEA MIOCARDULUI
FORȚA DE CONTRACȚIE A
MIOCARDULUI
-Pericardite; LEZIUNI ALE

-Hemo, pio, hidropericard; MIOCARDULUI -Miocardite;
-Aderențe pericardice. -Miocardoze;
-Infarct miocardic
FACTORI MECANICI DIMINUAREA FORȚEI DE

PERTURBATORI AI CONTRACȚIE A
ACTIVITĂȚII CARDIACE MIOCARDULUI
-diminuarea minut volumului;

-scăderea întoarcerii venoase;
-stază venoasă;
-diminuarea tensiunii arteriale;
-tulburări funcționale ale SEC.
ASPECTUL ECG ÎN INFARCTUL MIOCARDIC

ASPECTUL ECG ÎN CONDIȚIILE EPANȘAMENTELOR CARDIACE

Tulburările circulației coronariene
CIRCULAȚIA CORONARIANĂ
-De tip terminal;

-5% din debitul cardiac.
Tulburările circulației coronariene
-Plăci ateromatoase; DIMINUAREA LUMENULUI

-Emboli; VASELOR CORONARIENE
-Vasoconstricții.
-Infarct miocardic;
-Angină pectorală (durere, sufocare);
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR
-Volemia; PRESIUNEA ARTERIALĂ

-Tonusul vascular;
-Elasticitatea arterelor;
-Rezistența periferică;
-Starea miocardului.
-Scăderea minut-volumului; HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

-Vasodilatație;
-Scăderea volemiei.
COMPENSARE: DECOMPENSARE: -Hipovolemic;

-Tahicardie; -COLAPS CIRCULATOR; -Cardiogen;
-Vasoconstricție. -Scăderea perfuziei tisulare; -Angiogen (endotox,
-Șoc. alergii, depresoare);
-Neurogen.
-Creșterea minut-volumului; HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

-Creșterea volemiei;
-Vasoconstricție.
COMPENSARE:
-Bradicardie;
-Simpaticotonie; -Vasodilatație.
-Toxice (ergotină);
-Exces ADH.
RISC ACCIDENT
VASCULAR
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
PRIMARĂ: SECUNDARĂ:
-Simpaticotonie; -Insuficiență renală;
-Ereditar. -Afecțiuni endocrine
(feocromocitom).

Curs 9 Cord

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 9 Cord

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIZIOPATOLOGIA CORDULUI

MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

FORȚA DE CONTRACȚIE = Direct proporțională cu gradul de umplere

LUCRUL MECANIC CARDIAC = Direct proporțional cu:

-CREȘTE PRESIUNEA ARTERIALĂ.

Antrenament Disfuncții valvulare Disfuncții valvulare

-metabolizare glucoză, AG,

Dilatație a atriului și ventriculului stâng.

Dilatația atriului drept.

Dilatația ventriculului drept.

TULBURĂRI FUNCȚIONALE CARDIACE

-SEC =ritm sinusal.

TULBURĂRI DE RITM CARDIAC = ARITMII

-generate de tulburări ale automatismului;

-leziuni (ischemie, hipoxie, fibroză).

Afectează doar frecvența cardiacă

Cauze (diminuante ale polarizării mb):

Cauze (amplificante ale polarizării mb):

MANIFESTARE: -BLOCURI CARDIACE.

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline).

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

BLOCUL SINO-ATRIAL = stoparea trecerii influxului cardiac prin NSA

- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

- bloc AV de tip III. -infl. cardiac nu mai străbate NAV

-bloc de ramură stângă (QRS larg);

- bloc de ramură stângă;

- bloc de fascicul stâng posterior;

- bloc de fascicul stâng anterior.

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

-scăderea forței de contracție a inimii;

-risc de fibrilație și stop cardiac (Bl. R.).

Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-În număr mare = Tahicardie ventriculară.

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

Depolarizări spontane, induse prin afectarea: -

-Contracții HAOTICE, INDIVIDUALE și NECONTROLATE ale fibrelor

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-ZONĂ REPOLARIZATĂ. -ZONĂ CU