Explozia

Vulcanului
Tambora
1815
Ignat Adnana – XI C
Pe 10 aprilie 1815, pe insula indoneziană Sumbawa a avut loc o
erupție vulcanică devastatoare. Vulcanul Tambora, care părea
inactiv de secole, a erupt violent și a făcut zeci de mii de
victime.
Însă consecințele dezastrului nu s-au limitat doar la Indonezia și
nici măcar la Asia de Sud-Est, ci au afectat întreaga lume.
Din cauza norului de cenușă care a ajuns până în stratosferă,
razele Soarelui nu au mai putut ajunge pe Pământ, iar
temperaturile au scăzut drastic în întreaga lume.
De aceea, anul următor, 1816, a rămas în istorie drept „anul
fără vară”.
Vulcanul a dat semne de activitate încă din data de 5 aprilie
1815, când a avut loc o erupție de intensitate mică. Pe
parcursul următoarelor cinci zile, activitatea vulcanului s-a
intensificat. În atmosferă au fost eliberate cantități mari de
funingine.

În seara zilei de 10 aprilie a avut loc o explozie puternică, ce

s-a auzit la aproape 2.000 de kilometri distanță, pe insula
Sumatra. Pământul s-a cutremurat, iar blocuri masive de
piatră au fost aruncate în aer.
Din munte au țâșnit flăcări puternice. Cantități imense de cenușă, gaz,
praf și fum s-au înălțat la câțiva kilometri, ajungând în straturile
superioare ale atmosferei.
Potrivit estimărilor, 10.000 de oameni au fost uciși
Râuri de lavă incandescentă au început să curgă pe pe loc. Cei care au supraviețuit au dezvoltat infecții
versanți cu o viteză estimată la 160 de kilometri pe oră. pulmonare din cauza sulfului din atmosferă.
Au distrus totul în cale, iar apoi s-au stins în mare, făcând
apa să clocotească. Alte câteva mii de oameni au murit de foame sau
atinși de boli, iar numărul victimelor de pe Sumbawa
și de pe insulele învecinate este estimat la 60.000-
Navele din porturi au rămas blocate între bucățile de 90.000.
piatră ponce (cu diametrul de până la 20 de centimetri)
care au căzut din cer. Mai multe valuri tsunami au lovit
petecele de pământ din Marea Java.

Ploile de cenușă vulcanică au ajuns până la 1.000 de

kilometri depărtare, pe insula Borneo. Tambora a
continuat să „scuipe” cenușă și lavă timp de săptămâni
întregi.

Casele din apropiere au fost făcute una cu pământul.

Sursele de apă potabilă au fost contaminate, iar culturile
agricole au fost compromise.
Înainte să erupă, vulcanul Tambora avea 4.267 de metri. Din
cauza exploziei puternice, muntele aproape s-a înjumătățit,
ajungând la doar 2.800 de metri.

Sezonul musonilor a fost perturbat, iar țara a fost lovită

Ninsori în plină vară și o ceață roșie de inundații puternice.
Din cauza absenței razelor solare, temperaturile au
scăzut cu câteva grade pe întreaga planetă. Scăderea În India, perturbarea musonului de vară a cauzat ploi
bruscă a temperaturii a avut un efect devastator asupra torențiale întârziate, care au accelerat răspândirea
agriculturii. holerei. În primăvara și vara anului 1816, estul SUA a fost
acoperit de o ceață „uscată”, care a colorat cerul în roșu
Înghețul a distrus culturi întregi de cereale. Legumele și și a blocat razele soarelui.
fructele nu au mai putut crește și, lipsite de nutreț, multe
animale au murit. O mare parte a lumii fost lovită de Nici vântul, nici ploile nu au reușit să disperseze ceața.
foamete. Europa și China, precum și America de Nord au fost lovite
de valuri de frig, iar în unele zone a nins în lunile iunie și
În Europa, de pildă, a fost cea mai cruntă perioadă de iulie.
foamete din întreg secolul XIX. În China, temperaturile
joase au distrus vegetația și culturile agricole, în special Din fericire, schimbarea dramatică a vremii nu a durat
în regiunile din nord. mult, iar temperaturile au revenit la normal până în
1818. După dispersarea particulelor care împiedicau
razele Soarelui, natura și-a revenit, treptat, la viață.