Școala gimnazială ,,Emil Drăgan,,

CENTRALELE ATOMICE

GĂINAR ANTONIA-MARIA
Profesor: Ghirca Liliana
2022 CLASA a VIII-a B
 CE SUNT CENTRALELE ATOMICE?
• Centrala atomică sau central atomo-electrică este o instalație modernă de producere a energiei electrice pe baza reacțiilor nucleare. Reactorul
nuclear este o instalație complexă în care se realizează fisiunea nucleelor elementelor grele, printr-o reacție în lanț controlată, cu scopul de a
permite utilizarea energiei degajate.
• Zona activă a unei astfel de instalații este compusă
din combustibilul nuclear, moderator, barele de
control și agentul de răcire. În schimbătorul de
căldură, apa se vaporizează și devine agentul
producător de lucru mecanic, punând în funcțiune 
turbina. Generatorul electric este cel care
convertește energia cinetică a turbinei în energie
electrică. Figura arată funcționarea unei centrale
nucleare cu un reactor de putere răcit cu apă dublu-
circuit. Energia eliberată în miezul reactorului este
transferată la agentul de răcire primar. Apoi, lichidul
de răcire pătrunde în schimbătorul de căldură
(generatorul de abur), unde încălzește apele celui
de-al doilea circuit la fierbere. Aburul rezultat intră
în turbină, prin rotirea generatoarelor electrice. La
ieșirea din turbine, aburul intră în condensator, unde
este răcit de o cantitate mare de apă care vine din
rezervor.
 PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE
Figura arată funcționarea unei centrale nucleare cu un reactor
de putere răcit cu apă dublu-circuit. Energia eliberată în miezul
reactorului este transferată la agentul de răcire primar. Apoi,
lichidul de răcire pătrunde în schimbătorul de căldură
(generatorul de abur), unde încălzește apele celui de-al doilea
circuit la fierbere. Aburul rezultat intră în turbină, prin rotirea 
generatoarelor electrice. La ieșirea din turbine, aburul intră în 
condensator, unde este răcit de o cantitate mare de apă care
vine din rezervor.
Compensatorul de presiune este un design destul de complicat
și greoi, care servește la egalizarea fluctuațiilor de presiune din
circuit în timpul funcționării reactorului, datorită dilatării
termice a agentului de răcire. Presiunea din circuitul 1 poate
atinge până la 160 atmosfere (VVER-1000).
Pe lângă apă, în diferiți reactori, topiturile metalice pot fi de
asemenea utilizate ca lichid de răcire: sodiu, plumb, plumb
eutectic cu bismut etc. Utilizarea lichidelor de răcire a
metalelor lichide ne permite să simplificăm proiectarea
carcasei miezului reactorului (spre deosebire de circuitul de
apă, presiunea din circuitul metalic lichid nu depășește
presiunea atmosferică) și să scape compensatorul de presiune.
Dacă este imposibil să se utilizeze cantități mari de apă pentru
a condensa aburul în loc să se utilizeze un rezervor, apa poate
fi răcită în turnuri de răcire speciale (turnuri de răcire) care,
datorită dimensiunii lor, sunt, de obicei, partea cea mai vizibilă
a unei centrale nucleare.
 ENERGIA NUCLEARĂ
• Energia nucleară produsă în prezent este eliberată în urma
unui proces cunoscut sub denumirea de fisiune nucleară,
care constă în scindarea nucleelor de uraniu și plutoniu,
proces care eliberează energie. Energia nucleară este o
alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili
și reprezintă o componentă esențială a mixului energetic în
13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere
de aproape 26 % din energia electrică produsă în UE. Cu
toate acestea, în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și
a catastrofei nucleare de la Fukushima, Japonia, din 2011,
energia nucleară a ajuns să fie foarte controversată. Decizia
Germaniei de a elimina treptat energia nucleară până în
2020, precum și închiderea temporară a două reactoare
belgiene după ce au fost descoperite fisuri în recipientele
acestora au intensificat presiunea în sensul abandonării
energiei nucleare în UE. Chiar dacă includerea sau nu a
energiei nucleare în mixul lor energetic este o decizie ce le
revine statelor, legislația UE urmărește îmbunătățirea
standardelor de siguranță a centralelor nucleare și
asigurarea unei eliminări și manipulări a deșeurilor nucleare
în condiții de siguranță.
CLASIFICARE
Pe tipuri de reactori[modificare | modificare sursă]
Centralele nucleare sunt clasificate în funcție de tipul
reactorilor utilizați:
•reactor cu neutroni termalizați:
• reactor cu apă sub presiune
• reactor cu apă fierbinte
• reactor de apă grea sub presiune
• reactor răcit cu gaz
• reactor nuclear de tip grafit-apă
•reactor cu neutroni rapizi
 EMISIE
• Orice centrală nucleară operațională are impact asupra mediului în trei domenii:
• emisii gazoase (inclusiv radioactive) în atmosferă;
• emisia cantităților mari de căldură;
• distribuția deșeurilor radioactive lichide în jurul centralelor nucleare.

În timpul funcționării unui reactor nuclear, activitatea totală în miezul reactorului crește de milioane de ori. Numărul și compoziția emisiilor
radioactive gazoase și a aerosolilor în atmosferă depinde de tipul reactorului, durata de funcționare, puterea reactorului, eficiența purificării gazului
și a apei. Gazele și emisiile de aerosoli suferă un sistem complex de purificare, care este necesar pentru a-și reduce activitatea și apoi este emis în
atmosferă printr-o conductă de ventilație.
 PERICOLE

Factorii de risc prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar putea adduce efecte negative asupra populatie i,mediului.Scopul
este de a prezenta factorii de risc din centrale nucleare precum:Fisuri in coduncte situate in portiunea non-nucleara a
centralei ,Supraincalzirea reactoarelor ,Incendii provocate de un scurt circuit la transformatoare sau cresterea presiunii agentului de racire
poate deveni cauza unor explozii mecanice.Această analiză s-a bazat pe industria nucleara deoarece este unul din cele mai importante
sectoare economice după venit.
 ACCIDENTUL NUCLEAR
Accidentul nuclear se considera a fi evenimentul care afecteaza instalarea nucleara si provoaca iradierea sau contaminarea populatiei si
mediului inconjurator peste limitele maxime admise. Instalatiile si activitatile care sunt luate in considerare ca sursa de accident nuclear
sunt : -reactoarele nucleare energetice si de cercetare -instalatiile din ciclul de producere a combustibilului nuclear -instalatiile de tratare a
deseurilir radioactive -transportul si depozitarea ,stocarea si transportul radioizotopilor folositi in aglicultura,industrie ,medicinaprecumsi
in scopuri stiintifice si de cercetare Centralele nucleare electrice avand in structura reactoare de putere 500-1000 MW constituie pericolele
cele mai grave pentru contaminarea mediului inconjurator si iradierea populatiei. Accidente nucleare de-a lungul timpului in Europa au
fost : URSS in Kstim (29 Septembrie 1957)explozia unui rezervor de deseuri nucleare care a iradiat o suprafata de 300 𝑘𝑚2 .
 STUDIUL ACTUAL

In Europa sunt 128 de centrale nucleare ,iar media lor de varsta este 30,6 ani .Perioada indelungata de functionare este cel mai mare risc .Cele ma
periculoase centrale nucleare se regasesc in tari precum:Ucraina,Bulgaria,Franta,Cehia,Germa nia,MareaBritanie.Reactoarele nucleare din Europa
au in medie o vechime de 29 de ani deja iar durata functionare planificata este intre 30-40 .In acest context problema invechirii reactoarelor
devine acuta in tarile europene.Se intrezareste o noua era a riscului nuclear pe cuprinsul Europei ,asta daca guvernele nu rezista apelurilor pentru
ca reactoarele sa opereze si dincolo de perioada prelungita pentru care au fost proiectate . In momentul de fata solicitarile marilor companii de
electricitate de a prelungi idurata de functionare a reactoarelor nucleare vechi si aflate in stare de deterioarare, au la baza doar obtinerea
profitului,cetatenii fiind expusi unor riscuri din ce in ce mai mari si unor consecinte devastatoare in eventualitatea unui accident nuclear .
 AVANTAJE
Densitate mare de energie
Uraniul este elementul care este utilizat în mod obișnuit în centralele nucleare pentru a produce electricitate. Aceasta are proprietatea de a
stoca cantități uriașe de energie.
Doar un gram de uraniu echivalează cu 18 litri de benzină, iar un kilogram produce aproximativ aceeași energie ca 100 de tone de cărbune
(Castells, 2012).

Mai ieftin decât combustibilii fosili

În principiu, costul uraniului pare a fi mult mai scump decât cel al petrolului sau benzinei, dar dacă luăm în considerare faptul că doar
cantități mici din acest element sunt necesare pentru a genera cantități semnificative de energie, în cele din urmă costul devine mai mic
chiar decât cea a combustibililor fosili.
 DEZAVANTAJE

Uraniul este o resursă neregenerabilă

Datele istorice din multe țări arată că, în medie, nu mai mult de 50-70% din uraniu ar putea fi extras într-o mină, deoarece concentrațiile de uraniu mai
mici de 0,01% nu mai sunt viabile, deoarece necesită prelucrarea unei cantități mai mari de rocile și energia utilizată este mai mare decât ceea ce ar
putea genera planta. Mai mult, exploatarea uraniului are un timp de înjumătățire plasmatică de extracție de 10 ± 2 ani (Dittmar, 2013).
Dittmar a propus un model în 2013 pentru toate minele de uraniu existente și planificate până în 2030, în care se obține un vârf global de exploatare a
uraniului de 58 ± 4 kton în jurul anului 2015 pentru a fi redus ulterior la un maxim de 54 ± 5 ​kton până în 2025 și, până la maximum 41 ± 5 kton în
jurul anului 2030.
Această sumă nu va mai fi suficientă pentru alimentarea centralelor nucleare existente și planificate pentru următorii 10-20 de ani.
 DISPONIBILITATE
O centrală nucleară are calitatea de a funcționa tot timpul, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru a furniza energie electrică unui oraș;
Acest lucru se datorează faptului că perioada de reumplere a combustibilului este în fiecare an sau 6 luni, în funcție de instalație.
Alte tipuri de energii depind de o sursă constantă de combustibil (cum ar fi centralele electrice pe cărbune) sau sunt intermitente și sunt
limitate de climă (cum ar fi sursele regenerabile).

Cu toate acestea, emisiile care apar apar pe tot parcursul ciclului de viață al instalației; construirea, exploatarea, extragerea și frezarea
uraniului și dezmembrarea centralei nucleare. (Sovacool, 2008).
Dintre cele mai importante studii efectuate pentru a estima cantitatea de CO2 eliberată de activitatea nucleară, valoarea medie este de 66 g
CO2e / kWh. Care este o valoare a emisiilor mai mare decât alte resurse regenerabile, dar este încă mai mică decât emisiile generate de
combustibilii fosili (Sovacool, 2008).
 CELE MAI DEZASTRUASE ACCIDENTE NUCLEARE DIN LUME

Accidentul nuclear de la
Accidentul nuclear de la Dezastrul de la Three Mile Island
Cernobîl Fukushima-Daiichi