Ecaterina Teodoroiu

(1894-1917)
Monumente ridicate în cinstea Ecaterinei
Teodoroiu
Slatina- județul Olt
Tărgu Jiu
Tisița-județul Vrancea
Mărășești-Județul Vrancea
Brăila
Azuga-juețul Prahova
Eroina de la Jiu, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu
a căzut, răpusă de două gloanțe în piept, pe 22 august
1917, în bătălia de la Varnița și Muncelu. Este prima
femeie-ofițer din armata română care și-a sacrificat
viața pe câmpul de luptă. Avea 23 de ani și se numea,
după registrul satului în care s-a născut, la 17
ianuarie 1894, Vădeni (azi cartier al orașului Târgu
Jiu): Catalina Toderoiu.
Încă din primele momente ale intrării României în război a
plecat din satul său, împreună cu fratele ei, Nicolae, pentru a
servi țara. A fost, pentru început, infirmieră la Spitalul din
Târgu Jiu – care deservea armata română .15 august 1916,
este ziua în care România a intrat în război .Câteva
săptămâni mai tărziu, la auzul morții fratelui său, Nicolae, în
timpul unui asalt, Catalina cere să se înroleze ca soldat, în
locul lui.
I s-a refuzat de mai multe ori cererea pănă când,
înduplecați de stăruințele, curajul și devotamentul ei,
comandanții superiori cedează și o trimit pe front, să
lupte cu arma în mână. Este prima femeie care a
luptat nemijlocit, ca militar înrolat, în linia întâi.
Prima din armata română.
A căzut prizonieră la dușman. Însă curajul ei avea sa iasă
din nou la iveală. Pândește momentul potrivit, ucide
santinela de pază și evadează. Este reprimită cu urale de
soldați, care începuseră să vadă în ea nu o copilă, ci o
femeie-bărbat, bărbătoasă, puternică, gata, la o adică, să le
fie și lor sprijin.
Către sfârșitul anului 1916,Ecaterina Teodoroiu este rănită de
un obuz la piciorul stâng. Se vindecă , iar la începutul anului
următor revine pe front. Este momentul când însusi Regele
Ferdinand îi conferă două distincții ostășești: Ordinul "Virtutea
cercetașească de război, în aur" și Ordinul "Virtutea Militară de
război, clasa a II-a". Din simplu soldat, cum se înrolase în
august 1916, un an mai târziu o vom regăsi pe front. Prima
femeie-ofițer din armata română! Domnișoara sublocotenent
Ecaterina Teodoroiu!
Era 22 august 1917 când, conducându-și, îmbărbătându-și
oamenii, "domnișoara sublocotenent" se avânta în bătaia
gloanțelor. Două gloanțe dușmane au lovit-o în piep în plin.
Ecaterina Teodoroiu se prăbușea, secerată. Dar cu ultimele ei
puteri a ridicat brațul, aratându-le direcția, și le-a strigat
îndemnul de luptă: „
Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine! Înainte!
Răzbunați-mă!". Au fost ultimele cuvinte ale
sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu. Plutonul ei a
răzbunat-o.