Comportamente nocive pentru

sanatate

“Interesul pentru sănătate este

enorm, cunoştinţele despre sănătate
sunt mediocre, iar comportamentul faţă
de sănătate este mizerabil” (Dr.
Morgenstern)
 CONSUMUL DE DROGURI

 Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de

stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula
razboaiele.

 Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in

secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care
calma durerile provocate de rani.

 Morfina administrata in mod repetat duce foarte repede

la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin
derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care
intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina.
 AMFETAMINA
droguri precum dextroamphetamine, Benzedrine, şi Ritalin

dezvoltate iniţial pentru a trata astmul bronşic, tulburările de somn

(narcolepsie) şi hiperactivitatea

in timpul al doilea război mondial au fost utilizate pentru menţinerea starii
de alerta şi le-a lupta impotriva oboselii
 AMFETAMINA

 Anfetas
 Pastile
pentru dietă
 Dexedrină

 Ingestie orala
 Injectare intravenoasă
 Prizare
  Efectele pe termen scurt

Creşterea ritmului cardiac

Creşterea tensiunii arteriale
Stimulent major al Reducerea poftei de mâncare
Dilatarea pupilelor
SNC Sentimente de fericire şi putere
Reducerea oboselii

 Efctele pe termen lung

Insomnie, nelinişte
Psihoza paranoida
Halucinaţii
Comportament violent şi agresiv
Scădere în greutate
Tremor
 METAMFETAMINA
 cunoscuta sub numele de "meth" sau "speed“ - drog psihostimulent care
cauzează stări de euforie si excitație

 este obţinută folosind substanţe chimice toxice, care sunt introduse în

organism odată cu drogul.

 efecte asupra SNC sunt mult mai puternice decat ale altor amfetamine

 sporeste cantitatea de dopamina eliberata in mod natural de creier (stare

de euforie, excitatie, dependenta acuta, care se poate instala inca de la
primul consum
 METAMFETAMINA

 Speed
 Cristal
 Ice

 Ingestie orala
 Injectare intravenoasă
 Prizare
 Fumare (cu tutun)
  Efecte imediate
Euforie
Creșterea energiei
Diaree, amețeală
Pierderea poftei de mâncare,
insomnie, tremur
Stimulent major Agitație, fascinație compulsivă
al SNC Vorbire rapidă dar bâlbâită,
Iritabilitate, panică
Creșterea libidoului
Dilatarea pupilelor

 Efecte cronice
Dependența
Pierdere in greutate
Atac cerebral
Furnicături
Paranoia, deziluzie, halucinații
• Reacţia naturală a corpului este de a elimina toxinele şi,
datorită mâncărimilor şi scărpinării, apar răni deschise.
 Cannabisul
 cunoscut şi sub denumirea de cânepă, este o plantă anuală care creşte
în zone calde sau temperate.

 Este singura plantă din lume care biosintetizează anumiţi compuşi

chimici numiţi cannabinoizi (aproximativ 60).

 Marihuana

 Hasis

 Ulei de hasis
 Efecte si riscuri
Pe termen SCURT

 Scăderea tonusului muscular

 Stare de somnolenţă uşoară
 Accelerarea ritmului cardiac
 Uscarea gurii datorită scăderii cantităţii de salivă
 Tuse şi iritarea gâtului
 Greutate în vorbire
 Ocazional, reacţii de nelinişte şi teamă

Pe termen LUNG
 Boli ale aparatului respirator
 Anxietate
 Tulburări ale somnului
 Foame sau anorexie
 Alterări ale memoriei şi capacităţii de judecată
 Tulburări sexuale (creşte riscul de sterilitate)
Cocaina

 Cocaina pastă – puritate de 35%

 Cocaina hidroclorică – cocaina

de stradă, care poate fi pură sau
amestecată cu alte substanţe

 Crack – cocaina bază, insolubilă

în apă

 Impotriva oboselii şi anestezic

Modul in care creierul foloseste glucoza, sursa de energie
pentru neuroni

 Blocheaza captarea neurotransmitatorimlor de dopamina,

serotonina si noradrenalina
 Efecte

Pe termen scurt

• senzaţie de euforie
• ameliorare a performanţelor
• senzaţie de caldură
• bronhodilataţie
• puseuri intense de energie şi
exaltare

Pe termen lung

• reducerea performanţelor sexuale

• pierderea poftei de mâncare care poate duce în final la
malnutriţie
• dereglarea ciclului menstrual
• episoade depresive şi cu apariţia paranoia.
 Ecstasy (MDMA)

- drog de sinteza cu efect halucinogen

- folosit ca medicament pentru inhibitia apetitului
- diminueaza cantitatea de serotonina

Ce inseamna halucinogen?

 Deformează senzaţiile şi percepţiile celui care consumă substanţa

 Afectează percepţia vizuală şi generează iluzii senzoriale

 Apar dificultăţi în a distinge realul de imaginar

 Induce dependenţă psihică

Efectul de MDMA asupra serotoninei de la nivelul neuronilor
 EFECTELE CONSUMULUI DE ECSTASY

 Tulburări ale ritmului cardiac, relaxare, sentimente de placere, umor,

diminuarea apetitului, durerile de cap, frisoane, spasme in ochi,
inclestarea maxilarului, vedere înceţoşată şi greaţă. Unele dozele pot
produce deshidratare, hipertermie şi convulsii.
 Tremurături şi mişcări involuntare ale unor părţi ale corpului
 Senzaţii anormale la nivelul pielii: furnicături şi senzaţii de amorţeală sau
arsură
 Uscăciune a gurii (pericol de deshidratare)
 Vedere înceţoşată sau halucinaţii vizuale
 Puseu de căldură, o coborâre bruscă a presiunii arteriale care provoacă
pierderea cunoştinţei
 Contracţia involuntară a muşchilor mandibulei (imposibilitatea de a
deschide gura)
 Transpiraţie şi greaţă, paranoia
 LSD (dietilamida acidului lisergic)
 produs chimic ce modifică starea de spirit, gânduri sau percepţiile
auditive, halucinatii vizuale sau somato-senzoriale. Din acest motiv, clasă
de medicamente grupate în halucinogene sau psihedelice

 solubil in apa, inodor, incolor şi fără gust - este un medicament foarte

puternic chiar si in doza mica (bob de sare)
 Efecte

Sentimente de "ciudăţenie"
Halucinaţii
Confuzie, panică, psihoză, anxietate
Reacţii emoţionale cum ar fi frica, bucurie sau tristeţe
Denaturarea simţurilor de timp şi spaţiu
"Flashback-uri"
Creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale
Frisoane
Slăbiciune musculară
 Heroina
 Se obţine prin reacţia dintre morfină şi anhidridă acetică
 Ca analgezic este de 10 ori mai tare decât morfina
 Este uşor absorbită după administrare, difuzează uşor în tot organismul
şi se localizează în ficat, rinichi, măduva osoasă, creier
 A fost comercializat ca un medicament de tuse si pentru dependenţa de
morfină.
 Dereglari ale dopaminei (raspunzatoare pentru instalarea dependentei)
 gradul de puritate poate varia foarte mult

 poate fi amestecata cu lapte praf, zahăr, praf de copt, procaină şi

lidocaină (anestezice locale), detergent de rufe, talc, amidon

 poate fi fumata sau inhalata sub formă de pulbere sau poate fi

amestecat cu apă, încălzită, apoi injectată

 traverseaza bariera hemato-encefalică de 100 de ori mai rapid decat

morfina

 intravenos produce efecte în 7 până la 8 secunde

 intramuscul sau subcutanat poate produce efecte de 5 până la 8 minute

 dependenţii de injectie isi pot administra chiar si 4 doze într-o singură zi

 Efecte si riscuri

 activitatea cardiovasculara
 activitatea intestinala
 acuitatea vizuala
 HIV / SIDA
 otrăvire - de adăugare de toxina la medicament
 hepatita
 infecţii ale pielii
 alte infecţii bacteriene şi virale
 creşte riscul de accident vascular cerebral
 Semne

Pupile contractate
Calm
Neatent
Stare de somnolenţă
Încetinirea pulsului
Încetinirea respiraţiei
Tulburări de gândire
Imposibilitate de concentrare
 SOMNUL

 o stare fiziologică, periodică şi reversibilă, caracterizată prin

inactivitate somatică, suprimarea relativă şi temporară a conştienţei,
însoţită de o abolire mai mult sau mai puţin importantă a sensibilităţii şi
o încetinire a funcţiilor vegetative: ritm respirator, cardiac, scăderea
temperaturii corporale cu aproximativ 0,5 grade Celsius, diminuarea
funcţiilor secretorii (exceptând rinichiul) şi relaxare musculară

 somnul răspunde unei necesităţi vitale de repaus periodic

 durata somnului variază în funcţie de vârstă

 Ciclurile normale ale somnului

 Somnul superficial (aprox. 50%)

 Somul adanc, asociat cu senzatia de “freshness” (aprox. 25%) - un

bun metabolism

 Somnul REM ( Rapid Eye Movement) – apar visele, miscari rapide

ale globilor oculari, nistagmus, tahicadie, schimbari ale tonusului
muscular si in procesul de respiratie (25%), dureaza aprox. 10 min,
dar gradual pe toata durata somnului durata se mareste. Dupa fiecare
faza de somn REM urmeaza, de obicei, un moment scurt de trezire -
pastrarea echilibrului emotional
 Fazele somnului
 Faza I (Alfa) - miscari neregulate ale ochilor, scaderea temperaturii corporale,
incetinirea ritmului cardiac
- dureaza intre 10 – 20 min. iar imaginile care pot aparea in aceasta
perioada sunt premergatoare viselor

 Faza II (Theta) - miscarea ochilor devine tot mai rapida, iar activitatea
cerebrala mai lenta
- intreruperea cu usurinta a somnului si intrarea rapida inapoi in starea de
somn sunt specifice acestei etape

 Faza III (Delta) - organismul patrunde intr-un somn adanc

 Faza IV (somnului profund) - amintirea viselor este imposibila la fel ca si

trezirea din somn, creierul se afla la cel mai mic nivel de activitate

 Faza V (paradoxal) - apropiata starii de veghe, caracterizata prin miscarii

rapide ale ochilor si a activitatii mult mai rapide a muschilor inimii, amintirea viselor
este posibila
- visele lucide apar in jurul orei 6:30 dimineata si dureaza 2-5 min.
 Rolul Somnului
 Numeroase functii corporale au de suferit daca nu avem un
ciclu regulat de somn:

- cresterea a noi tesuturi si vindecare

- controlul temperaturii corporale

- metabolism - controlul energiei din corp

- performanta sistemului imunitar

- functionarea creierului si performanta memoriei

 Tulburările somnului (DSM IV)

 incapacitatea de a dormi bine duce la o functionare inadecvata in timpul

zilei sau la o stare de somnolenta excesiva

 tulburari primare ale somnului

(disomnii, parasomnii)

 tulburari de somn asociate altor

tulburari mintale

 tulburari de somn datorate unor

conditii medicale generale.
 Disomniile
 perturbare a cantitatii, calitatii ori a ritmului somnului
Insomnia - imposibilitatea de a adormi, de a menţine starea de somn
sau de a se odihni în timpul nopţii, incluzând trezirea involuntară
Hipersomnia - somnolenţă excesivă care survine aproape în fiecare zi
Narcolepsia - atacuri irezistibile de somn atunci când subiectul este
puţin stimulat şi prezintă o scădere a performanţelor cognitive, asociate
cu atacuri cataleptice. Pacienţi suferă de anomalii caracteristice fazei
REM a somnului
Tulburări de ritm veghe/somn - pacientul nu poate dormi atunci când
are nevoie de somn
Apneea - oprirea respiratiei in timpul somnului
Sindromul Picioarelor nelinistite (RLS= restless leg syndrome sau
sindromul Witmaak-Ekbom
Mioclonus Nocturn (P.L.M.D= Periodic Limbic Movement Disorder) -
miscari involuntare ale membrelor inferioare si superioare in timpul
somnului (boli ale rinichilor, metabolismului, circulatorii ori la pacientele
insarcinate)
 Parasomniile
 comportamente anormale aparute în timpul somnului

Enurezisul nocturn - pierderea involuntara a mictiunii

Encoprezisul - pierderea controlului sfincterian

Somnambulismul - automatismul ambulator nocturn

Somnilocvia - automatism verbal nocturn

Anxietatea de vis – cosmarul

Teroarea de somn (pavorul nocturn) - trezire brusca in timpul noptii,

urmata de o stare de agitatie puternica, spaima si plans

Jacto capitis nocturna - balansarea ritmica a capului, cu aparitie

inainte de adormire, sau in faza de somn superficial, fiind absent in
somnul profund (hiperkinetici, in unele forme de retard mental)
Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale
generale

 Boli neurologice degenerative (Parkinson, Huntington)

 Boli cerebrovasculare

 Boli endocrine (hipo, hipertiroidismul, hipo sau hiperadrenocorticismul)

 Infectii virale sau bacteriene

 Boli pulmonare (bronsita cronica)

 Boli musculoscheletale (artrita reumatoida, fibromialgia)

Tulburari de somn, ca si trasaturi ale anumitor
sindroame

 Sindroamele autiste - sub forma dificultatilor de somn, insotite de

agitatie

 Sindromul Rett - comportament autist, ataxie, dementa, crize

epileptice

 Copiii cu retard mental - hiperactivi noaptea ori in alte situatii pot fi

considerati ca hipersomnolenti

 Sindromul Tourette - insomnia, trezirile nocturne si bruxismul

 Sindromul atentional deficitar hiperactiv hiperkinetic - se însoteste

de o nevoie redusa de odihna, cu tulburari de somn

 Depresia adolescentului
 Medicamente/ substante cu efect
asupra somnului
 Anticonvulsante - Folosite in tratamentul epilepsiei

 Alcoolul - Gasit in bere, vin, lichior

 Bronhodilatatoare - In tratarea astmului

 Cafeina - Cafea, sucuri, ceai, unele

medicamete usoare pentru
reducerea durerii

 Cocaina - Utilizata ca stimulant (drog ilegal)

 Estrogen - Utilizat in tratamente hormonale

 Levodopa - Utilizat in tratarea bolii Parkinson

 Inhibitori MAO - Folositi in tratarea depresiei si unor
afectiuni nervoase

 Ritalin - Folosit in cazul hiperactivitatii si ADHD

 Steroizi - Utilizati in tratarea emphisemei

plamanilor, a astmului si a mai multor boli
cronice

 Simpatomimetice - Folosite in remedierea racelii

 Hormoni tiroidieni - Folosite in tratarea disfunctiilor

metabolice
 Măsuri de psihoigienă a somnului

Să se aerisească dimineaţa şi seara dormitorul, să se

menţină o cameră curată şi în ordine

Să se evite dorinţa puternică de a adormi, întrucât face

somnul imposibil

Să nu se aşeze în pat decât atunci când este foarte obosit,

gata de a adormi

Să nu se folosească patul şi în scopul altor activităţi care

stimulează (ex. să se uite la televizor etc.)

Dacă după 20 minute nu poate adoarmi, să se ridice din

pat, să schimbe camera şi sa stea în picioare până când
simte ca i s-a făcut somn
În fiecare dimineaţă să se trezească la aceeaşi oră,
indiferent de numărul de ore de somn şi de starea de
oboseală

Să nu doarmă în timpul zilei

Mese la ore regulate în fiecare zi; evitarea meselor

abundente în apropierea orei de culcare

Practicarea unor tehnici de relaxare

Un program de exerciţii fizice în cursul dimineţii

Întreruperea substanţelor de tip cafeină, nicotină, alcool,

stimulante

Să îşi stabilească un orar regulat de somn