ASPECTE PRIVIND

DEGRADAREA
MEDIULUI
Aridizare-Deșertificare
 • Europa este din ce în ce mai afectată de
deșertificare. Riscul de deșertificare este
deosebit de grav în sudul Portugaliei, în
INTRODUCE anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei,
în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în
RE: anumite zone adiacente Mării Negre din
Bulgaria și din România. Potrivit studiilor,
aceste zone sunt adesea afectate de
eroziunea solului, de salinizare, de pierderea
carbonului organic din sol, de declinul
biodiversității solului și de alunecări de
teren.
• Deșertificarea este o formă de
degradare a terenurilor în
zonele uscate. Termenul este
folosit pentru a descrie
procesele legate de activitatea
umană și de climă care duc la
probleme ce afectează zonele
aride.
CAUZELE DEȘERTIFICĂRII:

• Deșertificarea este cauzată atât de activitățile umane, cât și de schimbările climatice.

• Activitățile umane: Utilizarea excesivă sau ineficientă a apei, de exemplu prin utilizarea de
tehnici de irigare ineficiente, reduce aprovizionarea globală cu apă în zonă, ceea ce ar putea
duce la dispariția vegetației și, în cele din urmă, la deșertificare. Pășunatul excesiv și
despădurirea pot duce la deșertificare, deoarece ambele elimină sau deteriorează vegetația care
protejează terenurile și păstrează umezeala și fertilitatea acestora. Studiile au arătat că
abandonarea terenurilor poate fi un factor care contribuie la creșterea gradului de
vulnerabilitate a acestora la degradare și la deșertificare. Lipsa activităților umane poate avea
însă și efecte benefice, cum ar fi revitalizarea solurilor, creșterea biodiversității sau reîmpădurirea
activă.
Schimbările climatice: Deoarece
temperaturile medii cresc, iar
perioadele de secetă și alte
fenomene meteorologice
extreme cresc în frecvență și
intensitate ca urmare a
schimbărilor climatice,
degradarea terenurilor uscate
(și, prin urmare, deșertificarea)
tinde să crească. Atunci când
terenurile sunt extrem de
uscate, ele sunt sensibile la
eroziune inclusiv în timpul
viiturilor, când stratul superficial
al solului este rapid îndepărtat,
degradând și mai mult suprafața
terenului.
EFECTE ASUPRA
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

• Degradarea solului determină emisia de gaze cu efect

de seră în atmosferă, ceea ce crește și mai mult riscul
schimbărilor climatice și al declinului biodiversității.
Biomasa și stocurile de carbon din sol sunt vulnerabile
la pierderea în atmosferă ca urmare a creșterilor
preconizate ale intensității furtunilor, a incendiilor, a
degradării terenurilor și a focarelor de dăunători.
• Regenerarea solului absoarbe treptat gazele cu efect
de seră din atmosferă, permițând copacilor și
vegetației să crească. Aceste plante pot absorbi
ulterior mai mult dioxid de carbon. În zonele în care
solul este degradat, acest proces nu poate avea loc –
și dioxidul de carbon nu este absorbit din atmosferă.
 Raportul dintre deșertificare, declinul
biodiversității și schimbările climatice

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza documentului publicat de Institutul Mondial al Resurselor, intitulat „Ecosystems and Human Well-being: Desertification Synthesis”, 2005, p. 17.
 Indicele de sensibilitate
la deșertificare în
UE pentru 2008 și
pentru 2017

Sursa: Prăvălie et al., 2017.

 Evoluția prognozată a riscului de deșertificare și a
indicelui de ariditate în perioada 2071‑2100 în
raport cu perioada 1981‑2010

Sursa: Spinoni, J., Barbosa, P., Dosio, A., McCormick, N., Vogt, J., „Is Europe at risk of desertification due to climate change?”, în Geophysical Research Abstracts, vol. 20, 2018, EGU2018‑9557, Adunarea
generală din 2018 a Uniunii Europene a Geoștiințelor.
Proiecte relevante pentru combaterea deșertificării:
Îmbunătățirea stării solului în Italia (Sicilia)
Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Împădurire în Portugalia

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

România:
În ceea de a șasea
comunicare națională privind
schimbările climatice și
primul raport bienal
(decembrie 2013),
autoritățile române au
estimat că suprafața expusă
la deșertificare, caracterizată
de o climă aridă, semiaridă
sau uscat-subumedă, era de
aproximativ 30 % din
suprafața totală a României,
situându-se în cea mai mare
parte în Dobrogea, în
Moldova, în partea de sud a
Câmpiei Române și în
Câmpia de Vest.

Sursa: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, Programul Sectorial al Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, 2007.
BIBLIOGRAFIE:

• https://op.europa.eu/
• Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie și Protecția Mediului, Programul Sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
2007.
• Curtea de Conturi Europeană.
• Spinoni, J., Barbosa, P., Dosio, A., McCormick, N., Vogt, J., „Is Europe at risk of desertification due to
climate change?”, în Geophysical Research Abstracts, vol. 20, 2018,
EGU2018‑9557, Adunarea generală din 2018 a Uniunii Europene a Geoștiințelor.
• Prăvălie et al., 2017.
• Curtea de Conturi Europeană, pe baza documentului publicat de Institutul Mondial
al Resurselor, intitulat „Ecosystems and Human Well-being: Desertification Synthesis”, 2005, p. 17.